The INSIDER scrie cum atacul asupra aerodromurilor aviației strategice a complicat situația pentru Forțele aeriene ale Federației Ruse.
La trei luni de la atacurile cu drone, consecințele devin clare
La trei luni după operațiunea ucraineană „Pânza de păianjen”, devin clare consecințele atacului cu drone asupra aeronavelor aviației strategice ruse. A fost deteriorat aproximativ 20% din întregul parc de nave de luptă – daune destul de semnificative, însă principala problemă e alta. Utilizarea bombardierelor pentru a efectua misiuni de luptă și atacuri cu rachete asupra Ucrainei este mult mai dificilă din punct de vedere logistic și considerabil mai scumpă. După redislocarea celei mai mari părți de avioane pe aerodromurile din Orientul Îndepărtat, acestea sunt nevoite să facă până la 10 mii de kilometri în plus la fiecare misiune. În perspectivă, aceasta înseamnă ieșirea din uz mult mai rapidă a navelor, care deja sunt destul de vechi, și care nu pot fi înlocuite. Forțele aeriene ruse întâmpină deja probleme tehnice de exploatare în acest regim.
Pe 1 iunie 2025, peste 100 de drone ascunse în interiorul unor camioane de transportare a mărfurilor au atacat patru aeroporturi militare rusești: Olenya din regiunea Murmansk, Dyagilevo, din regiunea Reazan, Belaya din Irkutsk și Ivanovo-Severny din regiunea Ivanovo. [...] Trei din cele patru aerodromuri găzduiau bombardiere strategice Tu-95MC, purtătoare de rachete Tu-22M3 și bombardiere strategice Tu-160. Toate acestea fac parte din componenta aeriană a „triadei nucleare” ruse fiind capabile să poarte încărcătură nucleară de luptă. O altă țintă a fost aeroportul din Ivanovo-Severny unde se afla aviația de transport militar și aerian și radarul de avertizare timpurie și control aerian cu rază mare de acțiune. [...]
Cum funcționează în prezent aviația strategică rusă.
Ca măsură de prevenire a unor operațiuni precum „Pânza de păianjen”, conducerea rusă a organizat redislocarea bombardierilor Tu-95MC și Tu-160. Cea mai mare parte a navelor a fost trimisă din partea vestică a Rusiei (inclusiv din Olenya, regiunea Murmansk, care se află la aproximativ 2 mii de km de Ucraina) în Orientul Îndepărtat, în principal pe aeroportul Ukrainka din regiunea Amur, la o distanță de aproximativ 8 mii de kilometri de zona luptelor. Bombardierele Tu-160 au fost duse de pe aerodromul Belaya încă mai departe – pe aeroporturile Anadîr din Ciukotka și Elizovo din Kamceatka.
Utilizarea aerodromului Ukrainka pentru misiuni de luptă se observă din iunie 2025, acest aerodrom servește acum ca bază de dislocare a avioanelor Tu-95MC. Problema constă în faptul că nu s-a schimbat logistica exploatării acestora. Aeronavele continuă să fie întreținute, sunt echipate cu rachete, efectuează zboruri de antrenament și se alimentează pe aerodromurile Engels-2 și Olenya, unde se află capacitățile respective (în special depozitul de petrol al combinatului „Kristall” de lângă Engles-2), după care se întorc în Orientul Îndepărtat. [...]
10 mii de kilometri de zbor în plus
Pentru o misiune de luptă standard cu Tu-95MC de pe aerodromul Ukrainka, cu escale în Olenya sau Engels-2, cu lansare de rachete și întoarcere, sunt traversate peste 12 mii km, în 23 de ore de zbor. Presiunea pe resursele aeronavelor și ale echipajelor este amplificată și de intensificarea utilizării aviației strategice. Datele Forțelor armate ucrainene arată că avioanele Tu-95MC și Tu-160 efectuează misiuni de luptă mult mai des decât până la operațiunea „Pânza de păianjen”, când nu era necesar să facă 10 mii de kilometri de zbor în plus, din Orientul Îndepărtat.
Exploatarea avioanelor Tu-95MC și Tu-160 în acest regim va duce la epuizarea rapidă a resurselor de zbor și la creșterea costurilor atacurilor asupra Ucrainei. Ambele modele nu se mai produc de la începutul anilor 1990, iar producerea noilor Tu-160 în prezent se face din stocurile sovietice, adică din start sunt mașini învechite. De exemplu, motoarele NK-12MP de pe Tu-95MC au o durată totală de exploatare de 5 mii de ore de zbor și nu mai mult de 200 de ore de zbor pe an. Astfel, în condițiile unei misiuni de luptă de 23 de ore (în loc de 4-5 ore anterior operațiunii „Pânza de păianjen”) resursa anuală a unui avion se va consuma la 8-9 zboruri.
Reparația capitală a unui avion se ridică la 50 de milioane de dolari. [...] Cheltuielile pentru o misiune de luptă (fără a fi lansate rachete) s-ar putea ridica de la 80-100 de mii la 500 de mii de dolari. Nu este exclus faptul că noua organizare a misiunilor de atac asupra Ucrainei deja să genereze probleme tehnice. Canalul „Dosye_shpiona” susține că în timpul misiunii de atac din noaptea de 3 septembrie 2025, unul dintre avionale Tu-160 nu a reușit să efectueze atacul cu rachete din cauza defecțiunii mecanismului de lansare, iar altul nu a putut decola de pe aerodromul din Engels-2.
„Ofensiva târâtoare”: rezultatele campaniei ruse din vara lui 2025.
Riddle scrie despre evoluția evenimentelor de pe font și formarea strategiei ruse de război la sfârșitul anului 2025, începutul lui 2026. În pragul acțiunilor militare din vara 2025, în declarațiile sale publice Vladimir Putin a specificat clar țintele-cheie pentru armata rusă: zdrobirea forțelor ucrainene și acapararea de noi teritorii. În martie 2025, el a declarat că „trupele noastre dețin inițiativa strategică pe întreaga linie de contact de luptă”. „Nu demult spuneam că îi vom doborî, dar avem motive să credem că îi vom da gata de tot”, a adăugat Putin, subliniind că trupele ruse zilnic „eliberează” noi teritorii în Ucraina.
Într-adevăr, armata rusă acaparează zilnic mici obiective tactice, însă nu a avut loc nicio spargere a liniei de apărare ucraineană, operativă sau strategică. Probabil, comandamentul rus miza pe prăbușirea pozițiilor ucrainene odată cu extinderea operațiunilor militare în regiunea Sumî și pe întreaga linie a frontului. Însă scopul anunțat în mai și pozițiile de la începutul lunii septembrie denotă că armata rusă nu a reușit să cucerească niciun oraș de importanță operativă sau să provoace o înfrângere decisivă a Forțelor armate ucrainene pe modelul Primului sau al celui de Al Doilea Război Mondial. [...]
Ce așteptări au rușii
Cel mai bun rezultat pentru armata rusă în vara anului 2025 ar fi putut fi distrugerea semnificativă a liniilor defensive ucrainene prin epuizarea adversarului. Rusia încearcă să demoralizeze forțele ucrainene și capacitatea lor de luptă, folosindu-se de superioritatea sa numerică pentru a lansa atacuri permanente simultan pe mai multe secțiunii ale liniei frontului. Principala miză a rușilor o reprezintă faptul că Ucraina, inferioară din punct de vedere al numărului populației, nu va rezista crizei și se va prăbuși.
Ofensiva din regiunea Sumî ilustrează bine mersul campaniei de vară. Debutând ca o operațiune de perspectivă, fiind cucerite câteva sate, aceasta s-a consumat rapid, nu a ajutat nici participarea mai multor unități de elită ale armatei ruse. [...] Spre deosebire de regiunea Sumî, în Donețk forțele ruse au înregistrat un succes mai semnificativ, în special în partea de sud. [...] În sud-vestul Donbasului, trupele ruse au înaintat timp de patru luni prin mici orășele și sate către linia de demarcare a regiunilor Zaporojie și Dnepropetrovsk. [...] Potrivit datelor DeepState, numărul regimentelor și brigăzilor în această zonă s-a diminuat semnificativ; de la 21, la începutul lunii martie, la cca șapte, către sfârșitul lunii august 2025, ceea ce relevă fie pierderi grele, fie redislocarea forțelor către alte porțiuni de front. [...]
Unii ofițeri ruși sunt conștienți de problemele și neajunsurile în pregătirea lor pentru a putea efectua operațiuni de amploare. În interior au loc discuții, inclusiv unele deschise, privind aceste probleme. Revistele miliare oficiale, critică, aducând exemple din istorie, incapacitatea actuală a armatei de a planifica și desfășura operațiuni de succes. [...]
Mersul războiului va depinde mai departe de gradul de epuizare al părților
Rusia și Ucraina întâmpină mari probleme legate de forța umană, aprovizionarea trupelor cu echipament și armament. Ucraina se confruntă cu lipsa de infanterie pe linia frontului și incertitudinea cu privire la volumul sprijinului din partea Occidentului. Potrivit celor mai prudente estimări, în urma atacurilor rusești asupra Ucrainei deja au murit 126 de mii de persoane, cifra probabil fiind mai mare. Campania de vară a adus armatei ruse succese tactice, însă nu a dus la progrese operaționale sau strategice capabile să schimbe cursul războiului.
Numărul formațiunilor implicate în lupte în a doua jumătate a anului 2025 (eventual începutul anului 2026) și declarațiile făcute de la Kremlin indică în mod clar obiectivul principal al Moscovei: preluarea controlului asupra localităților rămase din regiunea Donețk. Atingerea acestui obiectiv va consolida poziția Rusiei la viitoarele negocieri și va permite trupelor ruse să lovească mai adânc, asupra altor regiuni ale Ucrainei.
Fiecare al cincilea cetățean rus a pierdut rude sau prieteni în războiul împotriva Ucrainei
Fiecare al cincilea cetățean rus a pierdut rude sau prieteni în războiul împotriva Ucrainei, reține AGENTS. Războiul a afectat mai mult de jumătate din cetățenii ruși, dintre care aproximativ o treime au pierdut rude, prieteni sau cunoscuți, arată datele unui sondaj publicat marți de Centrul Levada.
Pe acest fundal, cota susținătorilor negocierilor de pace a atins un maxim istoric, de două treimi din populație. Astfel, 58% dintre respondenți au spus că războiul le-a afectat într-o anumită măsură viața lor și a familiilor lor. Războiul a afectat puternic 22% din respondenți (cu 6 p.p. în creștere față de acum jumătate de an), arată datele sondajului realizat în perioada 19-27 august. 30% din respondenții care au răspuns că sunt afectați de război, au anunțat că au rude, prieteni sau cunoscuți care și-au pierdut viața (sau 17% din totalul celor chestionați). Alți 28% din respondenți au apropiați care luptă sau au fost la războiul din Ucraina. O cincime din cei chestionați (20%) au răspuns că îi afectează emoțional războiul, 14% au remarcat creșterea prețurilor și înrăutățirea situației materiale. [...]
66% din ruși susțin încheierea războiului pe calea negocierilor
Numărul susținătorilor negocierilor de pace, la sfârșitul lunii august, a atins cota maximă de la începutul războiului. 66% susțin încheierea războiului pe calea negocierilor. Până acum, în Rusia, cea mai mare susținere a negocierilor pe cale pașnică a fost înregistrată în iunie anul trecut (58%). Rezultatele sondajului denotă impactul major al războiului asupra cetățenilor ruși. Raportând cifrele sondajului la numărul populației, putem presupune că aproximativ 20 de milioane de ruși (numărul populației din Rusia mai mare de 18 ani este de 115,5 milioane de persoane) ar putea avea rude, prieteni și cunoscuți morți în războiul din Ucraina. […]
