Un jurnalist german a primit sute de mii de euro ca să îl laude pe Putin, scrie presa rusă independentă. Veridica a selectat și articole despre îndoctrinarea copiilor și judecarea prizonierilor de război.
ISTORIES: Jurnalistul occidental care de-a lungul mai multor ani l-a lăudat pe Putin, plătit de un oligarh rus
Un jurnalist german, autorul unui documentar și a două volume bestseller despre Vladimir Putin a primit sute de mii de euro de la firme offshore conexe cu miliardarul Alexei Mordașov
Eu, Seipel. Jurnalist
Hubert Seipel este un cunoscut jurnalist german, regizor de filme documentare și scriitor. Două dintre cărțile sale despre președintele rus, „Putin. Logica puterii” (2015) și „Puterea lui Putin. De ce Europa are nevoie de Rusia” (2021), au fost traduse în câteva limbi și au devenit bestselleruri cu zeci de mii de exemplare vândute. Filmul documentar realizat de Seipel „Eu, Putin. Portret” (2021) a fost nominalizat la premiul televiziunii germane pentru cel mai bun reportaj. Domeniul competenței lui Seipel este Rusia. După cum spune el însuși, nu doar că a studiat mulți ani Rusia ca cercetător, dar și a comunicat de „aproape o sută de ori” cu președintele rus. […]
Seiper este invitat des la talkshow-uri politice în calitate de expert pe problemele spațiului post sovietic, iar jurnaliștii germani îi solicită opinia cu regularitate, în încercarea de a explica auditoriului ce se întâmplă în estul Europei. […]
Seipel este, într-adevăr, foarte convingător, însă poziția acestuia poate fi ușor recunoscută de cei care urmăresc discursurile președintelui rus: Rusia are calea sa și interesele sale, pe care Putin le apără, Occidentul și NATO au greșit, în consecință, Putin a fost nevoit să reacționeze în Crimeea și Donbass etc. La fel, cadrele din filmul lui Seipel „Eu, Putin. Portret” sunt destul de familiare pentru cetățenii ruși: Putin patinând, sau la vânătoare împreună cu Șoigu, înotând în bazin sau zburând cu avionul, chemat de treburile statului. Comentariul lui Seipel, din spatele camerei de filmat, este pe măsură: „Lupta din anii 1990, când statul era falimentar iar marile puteri prădau țara în cel mai barbar mod, l-au călit pe Putin. […] De atunci, Putin colindă neobosit teritoriul enorm al Rusiei. Dacă e nevoie, e gata să traverseze toate cele nouă fuse orare pentru a se convinge că totul e în regulă. O sarcină inimaginabilă pentru un singur om, într-o țară gigantă. […] El conduce pentru binele țării: un singur om – o singură misiune”.
În iunie 2021, Seipel, într-un interviu acordat în calitate de expert, a fost întrebat direct dacă a primit onorarii bănești din Rusia […] iar răspunsul a fost „Nu”.
S-a dovedit că atunci el a mințit. Înțelegeri financiare secrete îl leagă de companii afiliate oligarhului rus Alexei Mordașov. Aceste informații au fost descoperite de jurnaliștii Paper Trail Media, Der Spiegel, ZDF și Istories, care au analizat mai multe documente juridice în cadrul proiectului „Cyprus Confidential”.
Eu, Modașov. Sponsor.
Potrivit acestor documente, în 2018, Seipel a semnat un „contract de sponsorizare”, de cel puțin 600 de mii de euro. Potrivit contractului, această sumă era alocată pentru publicarea și promovarea unei cărți despre „climatul politic din Rusia”. Astfel a apărut volumul „Puterea lui Putin. De ce Europa are nevoie de Rusia”, publicat în 2021, la respectabila editură din Hamburg, Hoffman und Campe. Mai mult, în documentele pregătite pentru semnare a fost adăugată o mențiune, scrisă de mână: „similar contractului din 2013: biografia lui Putin”. Probabil, pentru elaborarea cărții anterioare a lui Seipel „Putin. Logica puterii” a fost încheiată o înțelegere separată, pentru o sumă separată. Cititorii lui Seipel nu au avut de unde să știe despre contractele de sponsorizare și posibilele conflicte de interese, în cărți nu scrie nimic despre acestea. Nici editorul ambelor bestselleruri nu a știut nimic, după cum ne-a răspuns Hoffmann und Campe la întrebarea noastră.
Cine a fost interesat să plătească asemenea sume pentru a-l elogia pe Putin în Occident? Sponsorul se ascunde în spatele companiei De Vere Worldwide Corporation din Insulele Virgine Britanice. Această companie este înregistrată pe numele lui Igor Voskresenskii, unul dintre directorii gigantului constructor de mașini „Silovîie mașinî”, al cărui proprietar a era miliardarul rus Alexei Mordașov. În calitate de martor, pe contractul de sponsorizare apare și semnătura unui angajat al lui Mordașov, Dmitrii Fedotov, șeful departamentului juridic al gigantului metalurgic „Severstal”, care de asemenea îi aparține oligarhului. Banii pentru plata lui Seipel veneau în De Vere Worldwide din offshore-urile lui Mordașov: în 2018 și 2019, două offshore-uri au transferat în conturile De Vere Wordlwide, în total, aproximativ 610 mii de euro. După fiecare astfel de transfer, De Vere îi trimitea banii lui Seipel. […]
Alexei Mordașov este un miliardar rus, care în 2021 a fost primul pe lista revistei Forbes, cu o avere de aproximativ 30 de miliarde de dolari. Este considerat unul din sponsorii construcției palatului lui Putin din Gelendjik. Structurile sale dețin pachete importante de acțiuni ale băncii „Rossia” (cunoscută ca „banca prietenilor lui Putin”) și „Grupul media național” (NMG), care controlează o parte importantă din difuzorii rusești de televiziune și din piața media în ansamblu. După invazia rusă în Ucraina, Mordașov a fost inclus în lista de sancțiuni occidentale ca apropiat al lui Putin. […]
Seipel a recunoscut pentru jurnaliștii de la Paper Trail Media că volumele sale despre Putin au fost sponsorizate de miliardarul rus, însă, el consideră că aceasta nu-i discreditează munca. […]
El are în continuare planuri mari de creație. Acum câteva luni, în cadrul unei emisiuni în Austria, Seipel a spus că s-a întâlnit cu Putin la Moscova, în septembrie 2022 (după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina), pentru că lucrează la o nouă carte, în noul context geopolitic. După cum sublinia Seipel în prima sa carte, „apropierea este o condiție prealabilă necesară pentru a obține informații care ies din cadrul standard. În rest, nu e mare șmecherie”.
VERSTKA: De la începutul războiului, instanțele de judecată ruse de ocupație au pronunțat peste 160 de sentințe de condamnare a militarilor ucraineni
Termenul mediu de privare de libertate este de 21 de ani
De la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina, instanțele de judecată din regiunile ocupate ale Ucrainei, Donețk și Lugansk, au pronunțat cel puțin 163 de condamnări ale militarilor ucraineni, a stabilit Verstka, în baza informațiilor din mass-media, din comunicatele Comitetului de Anchetă și paginile judecătoriilor.
Sentințele în teritoriile ucrainene ocupate sunt pronunțate de Curțile supreme ale DNR și LNR. 126 din 163 de decizii au fost ale „judecătoriei” din Donețk, 37 – din Lugansk, iar în trei cazuri acestea au colaborat.
Aproape toți militarii ucraineni (155 de cazuri) au fost judecați conform articolului „rele tratamente față de populația civilă și aplicarea metodelor interzise în conflictele armate” (art. 355 CP al Federației Ruse). […]
Trei militari au fost condamnați în baza Codului penal al așa-numitei DNR: cetățenii britanici Aiden Aslin și Shaun Pinner, și marocanul Brahim Saadoune. Tustrei au fost declarați vinovați conform articolelor privind mercenariatul, preluarea puterii prin violență, săvârșirea unei infracțiuni de către un grup de persoane și participarea la cursuri de pregătire în scopul organizării de acțiuni teroriste. Acestea au fost primele dosare în privința militarilor Forțelor Armate Ucrainene, examinate de instanțele de judecată de ocupație. Deciziile în privința cetățenilor străini au fost pronunțate pe 9 iunie 2022.
Următorii condamnați pe teritoriile ocupate au fost, o lună mai târziu, pe 9 iulie 2022, luptătorii din batalionul Azov Nicolai Kuși și Constantin Nikitenko. Despre dosarele acestora nu se știe prea mult. Informații despre judecata celor doi nu există nici pe paginile Comitetului de Anchetă, nici ale judecătoriilor, despre ei a scris Z-corespondentul de război Dmitrii Steșin. El nu a indicat nici articolul, nici instanța de judecată, menționând doar că Nikitenko și Kuși au fost judecați de „tribunalul DNR” pentru „împușcarea prizonierilor ruși și a populației civile din Donbass”.
Aslin, Pinner, Brahim, Kuși și Nikitenko au fost condamnați la moarte. La acel moment, Rusia încă nu declarase anexarea teritoriilor ucrainene acaparate, de aceea judecătoriile de ocupație din Donețk acționau conform legilor proprii. Niciuna din cele cinci sentințe nu a fost pusă în aplicare. Pe 21 septembrie 2022, militarii au fost eliberați în cadrul unui schimb de prizonieri. Instanțele de judecată ocupante nu au mai pronunțat alte sentințe de condamnare la moarte, DNR anulând acest articol după anexarea la Rusia, în octombrie 2022.
Alte trei sentințe, potrivit surselor publice, au fost date opt luni mai târziu, pe 10 martie 2023. „Curțile supreme ale LDN și DNR” l-au judecat pe activistul pentru drepturile omului Maxim Butkevici, care lupta în cadrul armatei ucrainene, și pe membrii Azov, Victor Pohozei și Vladislav Șeli. Toți trei au fost condamnați la închisoare, respectiv 8,5, 13 și 18,5 ani privare de libertate.
În perioada ce a urmat instanțele de judecată au început să emită decizii cu regularitate, iar tempoul a crescut de câteva zeci de ori. În luna august au fost pronunțate 36 de sentințe, în septembrie au fost condamnați 40 de militari, în octombrie – 37, iar în prima săptămână din noiembrie erau deja pronunțate opt decizii de condamnare. […]
Termenul minim de privare de libertate pentru militarii ucraineni este de 8 ani de închisoare. […] Termenul maxim este de 30 de ani, în două cazuri. Deciziile au fost emise pe 1 noiembrie 2023 în privința membrilor batalionului Zaporojie, Dmitrii Dobrovolskii și Alexandr Romașin. […]
Termenul mediu de condamnare la închisoare a militarilor ucraineni este de 21 de ani. […]
MOZHEM OBYASNIT: Elevii din Rusia vor fi învățați să-i denunțe pe „extremiști”. Psihologii atrag atenția asupra pericolului pentru psihicul copiilor
În cadrul noului curs „Bazele securității și apării Patriei”, elevii vor studia cum să identifice extremismul și cum să-l combată, potrivit proiectului unui ordin al Ministerului Educației, publicat recent. „Vor să-i învețe pe cei mici să-i „toarne” pe vecini și pe rude. Vor să educe o generație de alde „Pavlic Morozov”, obsedați de căutarea spionilor și dușmanilor interni”, a comentat fostul colonel FSB Ghenadii Gudkov. O poziție similară au psihologul și pedagogul cu care a discutat MO.
Iată câteva cerințe ale Ministerului Educației, cuprinse în „Bazele securității și apărării Patriei”:
- Identificarea și combaterea pericolelor în internet (pericole cu caracter criminal și pericole de atragere în activități distructive).
- Formarea percepției asupra pericolelor și riscurilor extremismului, cunoașterea rolului statului în contracararea extremismului.
- Educarea unei atitudini proactive, participarea la asigurarea măsurilor de protecție personală, socială și a statului.
„Teme despre conținutul (media) ilegal, semnele de extremism, ideologia distructivă etc. au început să fie introduse în școli mai activ începând cu 2017, după un val de proteste cauzate de investigația (echipei lui Navalniî) „El nu e Dimon”. Acum se observă tendință de a-i învăța pe copii nu doar să facă abstracție de materialele critice și de opoziție, dar și să le denunțe (profesorilor, organelor de drept, maturilor)” , a spus președintele Alianței profesorilor, Daniil Ken.
„Cred că astfel de texte putem vedea nu doar în Rusia, dar și în alte state. Sunt noțiuni simple, problema e cum vor fi executate asemenea instrucțiuni. Una e dacă copiii observă că a fost pus un obiect explozibil pe o cale ferată și știu unde trebuie anunțat acest lucru. Altceva e dacă un copil aude acasă să Putin e criminal sau vede că un coleg a desenat cerul albastru și un câmpul galben și va „identifica” în aceasta extremism sau pericol la adresa satului și va denunța acest lucru”, spune psihologul pentru copii Anna Tomilina.
Ea consideră că astfel de lecții n-au cum să fie bune pentru psihicul copiilor: „Prevenirea extremismului , în general, nu e o temă pentru copii. Copiii nu trebuie implicați nici în acțiuni de extremism, nici de contracarare a acestuia, nu trebuie nici să participe la război, nici să-l combată. În acest caz, însă, nu doar că sunt implicați, dar li se cere să adopte o poziție activă”.
AGENTS: Elevii din Rusia vor studia proprietățile armelor de distrugere în masă
La orele noului curs „Bazele securității și apărării Patriei”, elevii din ciclul gimnazial vor studia cum acționează armele de distrugere în masă și cum să se protejeze de acestea, potrivit proiectului ordinului Ministerului Educației. Elevii din clasele liceale vor afla la aceste lecții despre utilizarea dronelor în lupte. […]
Elevii din ciclul gimnazial urmează să studieze „proprietățile de luptă și de acțiune ale armelor de distrugere în masă, precum și metodele de apărare împotriva acestora”. Copiii vor studia construcția și funcționarea armelor de infanterie. De asemenea, elevii vor trebui să cunoască prevederile principale ale regulamentelor Armatei ruse.
Unul din scopurile noului curs, conform documentului, este formarea sentimentului de „mândrie pentru patrie, de responsabilitate față de îndeplinirea datoriei constituționale – apărarea Patriei. […]
Odată cu invazia în Ucraina, programa școlară în Rusia a suferit schimbări serioase. În școli au apărut ore de „Discuții despre lucruri importante”, cu scopul de a le induce copiilor o atitudine pozitivă față de situația din țară și față de războiul împotriva Ucrainei. Recent, Academia Ministerului Educației a recomandat profesorilor să extindă aceste discuții la toate orele, indiferent de obiectele de studiu.
Obiectul „Bazele securității și apărării patriei” urmează să fie introdus în școli de la 1 septembrie 2024. Acest curs va înlocui „Regulile de securitate”.