Situația energetică a țărilor din estul Europei ar putea deveni critică după decuplarea treptată de la importurile de gaze, petrol și cărbune din Federația Rusă. Statele Unite au devenit actorul principal în furnizarea de soluții, cele mai recente acorduri fiind încheiate cu România și Bulgaria.
Interconectarea Gr-Bg-Ro, cerută de NATO
În octombrie 2023, miniștrii apărării din Grecia, Bulgaria și Romania au semnat o scrisoare de intenție pentru realizarea unei rețele de conducte de combustibil a NATO către flancul de est al alianței. Aceasta ar lega portul Alexadroupolis de porturile Varna și Constanța.
În 11 iulie 2024, miniștrii apărării din cele trei țări s-au reunit din nou, la Washington, la summitul dedicat aniversării înființării Alianței Nord-Atlantice, unde au semnat o altă scrisoare de intenție, care se referă la crearea unui coridor de mobilitate militară armonizată (Harmonized Military Mobility Corridor). Acest coridor este destinat deplasarării eficiente a personalului și echipamentelor militare fără a folosi Strâmtoarea Bosfor, care este controlată de Turcia, mărind astfeș ruta „conductei NATO” până la portul grecesc Salonic și introducând pe traseu și portul din Kavala.
Cele două proiecte au ca scop interconectarea infrastructurilor și rețelelor aferente dintre cele cinci porturi, ca răspuns la provocările rusești asupra securității din zona Mării Negre, asigurând o mobilitate sporită a forțelor militare și eliminarea birocrației existente. Astfel, se va lucra asupra procedurilor naționale pentru reducerea timpului necesar eliberării permiselor de tranzit. (În localitatea Mihail Kogălniceanu, aflată la câțiva kilometri de Constanța, se construiește cea mai mare bază NATO din Europa, care va avea o suprafață de 30 kilometri pătrați și unde se va transfera o parte din personalul și logistica de la Ramstein.)
Linia de interconectare între principalele porturi Grecia-Bulgaria-România (Cosmin Păcuraru)
Conectarea electro-energetică a Bulgariei
Pe 22 iulie 2024, operatorul de transport de energie electrică bulgar ESO – EAD, a primit un grant de 1,5 milioane USD de la Agenția de Comerț și Dezvoltare a Statelor Unite, USTDA pentru finanțarea unui studiu de fezabilitate pentru construirea unui coridor energetic Est-Vest. Proiectul are ca scop conectarea sistemelor de transport de energie electrică dintre Turcia, Bulgaria, Grecia, Macedonia de Nord, Kosovo, Albania și Muntenegru și, posibil, Italia.
Interconexiunile existente între țările balcanice sunt slabe iar mărirea capacității acestora va facilita un schimb de energie în timp real, aceste țări având un potențial mare de producție de energie regenerabilă, în special hidro. Interconectarea va duce către atingerea obiectivelor de decarbonizare. Dacă studiul confirmă fezabilitatea proiectului, ESO – EAD poate crește capacitatea transfrontalieră de transport a energiei electrice a Bulgariei cu peste 2 000 MW.
Interconexiunile coridorului electro-energetic din Europa de sud-est (Cosmin Păcuraru)
De asemenea, USTDA, Banca Mondială și Banca Europeană de Investiții sprijină proiectele de stocare de energie electrică prin hidrocentrale cu pompaj amplasate la Chaira, Dospat și Batak. Un alt ajutor posibil dat de USTDA ar fi să sprijine și retehnologizarea termocentralei pe cărbune din Sofia, oficiali ai agenției americane fiind deja în contact cu Primăria Sofiei. Agenția a finanțat peste 50 de proiecte de retehnologizare în sectoarele energiei, transporturilor și telecomunicațiilor din Bulgaria.
În 2020, Bulgaria a semnat un memorandum de înțelegere în vederea măririi capacității de producție a centralei nucleare de la Kozlodui, iar în februarie 2024 a încheiat un acord ce stabilește cadrul de colaborare și trecere la contractele de proiectare și construcție a unui reactor de 1000 MW cu compania americană Westinghouse.
România are cele mai importante proiecte energetice cu SUA
După Sofia, în 23-24 iulie 2024, oficialii americani au venit la București, la întrunirea Partnership for Transatlantic Energy and Climate Cooperation (P–TECC), organizată de Departamentul de Stat pentru Energie al SUA, Ministerul român al Energiei și Atlantic Council – Global Energy Center. P-TECC este un prilej pentru decidenții din energie din Europa Centrală și de Est „pentru a aborda problemele energetice din Europa și a crea căi de cooperare către un viitor energetic mai diversificat, curat, sigur și durabil pentru toți.” La această întrunire a participat Șefa Departamentului SUA pentru Energie, Jennifer Granholm.
Cele mai importante puncte ale agenda au fost reactoarele 1, 3 și 4 de la Cernavodă și reactoarele mici (SMR) de la Doicești, dezvoltate de NuScale și Elcen, producătorul de energie electrică și termică a Bucureștiului. Au fost semnate contracte pentru retehnologizarea Reactorului 1 și pentru finalizarea Reactoarelor 3 și 4. Cel mai important contract este cel de intrare în faza a doua de dezvoltare a centralei cu SMR-uri de la Doicești, care înglobează serviciile de proiectare și inginerie necesare implementării proiectului.
Importanța proiectului a fost subliniată de prezența oficialilor americani de prim rang: secretarul SUA pentru Energie, Jennifer Granholm, subsecretarul SUA pentru controlul armelor și securitate internațională, Bonnie Jenkins și directorul Agenției pentru Comerț și Dezvoltare a SUA, Enoh T. Ebong.
Un alt memorandum important cel pentru tehnologia de obținere și stocare de energie termică din energia geotermală. Semnatarii, Electrocentrale București și compania americană Sage Geosystems, au făcut primul pas spre realizarea studiilor geologice și a studiului de fezabilitate pe care le va realiza partenerul american. Dacă structura geologică de sub București o va permite, tehnologia Sage Geosystems va concura cu succes, din punct de vedere al costurilor, tehnologiile de stocare de energie precum bateriile litiu-ion și hidrocentralele cu acumulare prin pompaj.
Importanța proiectelor constă în transferul de tehnologie de ultimă generație în cele mai importante domenii din industria energetică, cea nucleară și cea de obținere și stocare de energie din energia geotermală. România fiind prima țară care va beneficia de aceste noi tehnologii, ar putea obține un avantaj geostrategic regional.
Festivitatea semnării memorandumului (sursa: @Jennifer Granholm/Facebook)
„Ucraina trebuie ajutată!”
După decuplarea Ucrainei de energia rusească și distrugerile provocate de Federația Rusă sistemului energetic, eforturile și strategiile internaționale s-au concentrat pe consolidarea infrastructurii energetice a Ucrainei, asigurarea aprovizionării neîntrerupte și creșterea rezistenței împotriva viitoarelor atacuri. Aliații Ucrainei se concentrează pe dezvoltarea mecanismelor de atenuare a vulnerabilităților energetice și facilitarea redresării și a stabilității pe termen lung a Ucrainei. Astfel, țările G7+ au anunțat in iunie 2024 un ajutor suplimentar de peste 1 miliard de dolari pentru sectorul energetic, cel mai mare contributor fiind Statele Unite cu 500 milioane de dolari.
La întâlnirea de la București au fost dedicate două paneluri ajutorului pe care Ucraina trebuie să îl primească. Încă din prima zi, doamna Jennifer Granholm, Secretarul SUA pentru Energie, a afirmat în prezența domnului Roman Andarak, Ministrul Adjunct ucrainean al Energiei: „Au trecut aproape 900 de zile de la invazia nedreaptă, imorală și brutală a lui Putin. În acest timp, Rusia a ucis mii de ucraineni nevinovați, devastând familii și comunități. Iar țintirea deliberată a infrastructurii civile, inclusiv a rețelei de electricitate și, în prezent, chiar a producției de energie, a creat turbulențe în Ucraina și este menită să provoace o criză umanitară. (...) Am ajutat la stabilizarea și restabilirea sistemelor energetice. Ne străduim să reducem întreruperile în aprovizionare și să evităm deficitul de energie. (...) Așa cum a scos în evidență acest conflict, tranziția către o energie curată înseamnă mult mai mult decât bugete și profituri - nu doar pentru oamenii din Ucraina, ci și pentru cei care se confruntă cu amenințări climatice în fiecare colț al lumii. (...) Așadar, haideți să rămânem uniți... haideți să folosim cei mai buni oameni și cele mai puternice resurse pentru această luptă, pentru că o putem câștiga.”
Frica de lebăda neagră
Toate aceste legături, contacte și contracte semnate sunt consecința războiului provocat de Federația Rusă în Ucraina. Chiar dacă un atac militar rusesc asupra unei țări NATO este aproape imposibil, operațiunile hibride sunt derulate deja în majoritatea țărilor Uniunii Europene, iar țările vecine au o vulnerabilitate sporită. Arma principală a Moscovei, până în 2022, a fost energia, dar asta nu înseamnă că Rusia nu va găsi și alte metode de a ataca energetic țările din flancul estic.
Lipsa de investiții în capacități de generare și de transport de produse energetice, lipsa interconexiunilor energetice între state și o piață improprie pentru criza energetică pot fi critice pentru situația energetică a țărilor din estul Europei. Statele Unite încearcă să prevină orice risc și să descurajeze orice amenințare, în conformitate cu politicile NATO de aparăre colectivă și de garantare a libertății și securității aliatilor prin mijoace politice, economice și în ultimă instanță, militare.
