Rusia acaparează noi teritorii în Georgia în încercarea de a o ține departe de UE

Rusia acaparează noi teritorii în Georgia în încercarea de a o ține departe de UE
© EPA/SERGEI ILNITSKY   |   Un băiat rus îmbrăcat în soldat trece pe lângă o scenă cu un afiș care arată o femeie osetă ținând un pistol Kalașnikov și citind în rusă „Un popor – un suflet” în timpul unui miting de aniversare a conflictului dintre Georgia și Osetia de Sud în centrul Moscovei, Rusia 08 august 2009.

În urma războiului ruso-georgian din august 2008, „linia de demarcație” dintre teritoriile controlate de Tbilisi și cele ocupate de armata Rusiei în regiunea Țhinvali (Osetia de Sud) a fost constant mutată de poliția de frontieră rusă, ceea ce a făcut ca Georgia să piardă în tot acest timp sute de hectare de teren. Această politică de acaparare lentă dar constantă a teritoriului georgian este un proces cunoscut sub numele de „frontierizare”.

Separatiștii din Rusia și Osetia susținuți de Moscova nu capturează doar bucăți din teritoriul Georgiei. Cum linia de demarcație nu este efectiv semnalată prin garduri și sârmă ghimpată și este mutată încontinuu, rușii arestează periodic cetățeni georgieni care „au trecut granița ilegal”. Aproximativ 1.500 de persoane au fost reținute astfel după războiul din 2008.

Ultimul astfel de incident a avut loc în regiune pe 6 noiembrie, când soldații ruși au omorât un cetățean georgian, Tamaz Ginturi, și l-au răpit pe prietenul acestuia. Totul s-a petrecut doar cu două zile înainte ca Georgia să primească din partea Comisiei Europene statutul de țară candidată la aderarea la UE. Unii experți au interpretat tragedia drept o nou încercare din partea Moscovei de a sabota integrarea europeană a Georgiei.

O nouă crimă a rușilor în Caucaz

Potrivit declarațiilor martorilor oculari și a reprezentantului mișcării anti-ocupație „Putere în unitate”, Lașa Berulava, în data de 6 noiembrie un grup de locuitori ai satului Kirbali se aflau în vizită la biserica din satul vecin, Lomisi. Ambele sunt situate de-a lungul liniei de demarcație, Kirbali fiind controlat de autoritățile de la Tbilisi în timp ce Lomisi se situează pe partea ocupată de ruși. Accesul în biserică fusese blocat de ruși în săptămânile anterioare, aceștia susținând că pe clădire fusese arborat un steag georgian. La scurt timp după ce Tamaz Ginturi (un fost ofițer al forțelor speciale și veteran al războiului ruso-georgian din 2008, în vârstă de aproape 60 de ani) și prietenii lui au ajuns la biserică, la fața locului au apărut și soldații ruși. Potrivit lui Berulava, aceștia au încercat să-i rețină pe câțiva dintre ei, dar s-au lovit de rezistență.

Rușii au deschis focul și l-au împușcat mortal pe Tamaz Ginturi, apoi l-au reținut pe Levan Dotiașvili. Acesta din urmă avea să fie eliberat pe 10 noiembrie, relatând ulterior cum a fost bătut de cei care l-au răpit.

O rudă de-a lui Ginturi a spus jurnaliștilor că acesta a fost omorât în mașina lui, împușcat în spate de trei ori, în timp ce se îndepărta de biserică. Ministerul de Interne georgian a lansat o anchetă în baza Articolelor 109 (omor cu premeditare) și 143 (lipsire de libertate în mod ilegal) din Codul Penal al Georgiei.

Biroul KGB din Osetia de Sud a publicat un comunicat în care susține că „patrula de frontieră a semnalat două treceri ilegale a graniței cu ajutorul autovehiculelor”, ambii șoferi fiind „în stare de ebrietate”.

„În procesul de reținere a bărbaților, aceștia au opus rezistență, punând în pericol viața și sănătatea grănicerilor. Agresorii au recurs la folosirea unui topor, iar ulterior au încercat să intre cu mașina într-un ofițer de poliție iar apoi să fugă în Georgia”. KGB-ul susține că polițiștii de frontieră au tras mai întâi „un foc de avertisment în aer”.

Președintele Georgiei, Salome Zurabișvili, a descris uciderea lui Tamaz Ginturi de către trupele rusești drept „un atact brutal la adresa statalității Georgiei”.

„Mă declar profund revoltată de uciderea unui cetățean georgian în timpul arestării sale ilegale de către forțele de ocupație ruse”, a scris pe Twitter Zurabișvili, solicitând comunității internaționale „să condamne fără echivoc acțiunile Rusiei, care încalcă vădit și fără scrupule toate standardele internaționale”.

La rândul său, premierul georgian, Irakli Garibașvili, a declarat că incidentul din Kirbali confirmă din nou contextul de securitate extrem de fragil din regiune. Omorul reflectă consecințele grave ale ocupației cu care se confruntă atât populația locală cât și autoritățile georgiene. În același timp, partidul de guvernare susține deseori că ocupația teritoriilor georgiene este o povară grea moștenită de Visul Georgian de la regimul lui Miheil Saakașvili, care s-a aflat la guvernare în timpul războiului din 2008.

Opoziția din Georgia a descris ultimele evenimente drept un eșec al așa-zisei politici „pragmatice” și „pașnice” a Visului Georgian, prin care partidul încearcă să nu antagonizeze Moscova. Contestatarii politicii susțin că aceasta are ca efect ocuparea continuă a teritoriilor Georgiei și omorârea civililor. Opoziția critică Visul Georgian și pentru modul în care a reacționat la ultimul astfel de incident, partidul de guvernare folosind cuvântul „reținut” în loc de „răpit” când a făcut referire la Dotiașvili.

Uciderea lui Ginturi a fost condamnată și de UE și SUA. Viola von Cramon, membră a grupului „Prietenii Georgiei” din Parlamentul European, a declarat că „Rusia ucide. Ucide în Ucraina, în Siria și, desigur, în Georgia. Ocupația rusă are o istorie de 200 de ani în Georgia, iar Georgia știe că agresorii sunt greu de potolit”.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe rus, Maria Zaharova, s-a declarat „șocată” de această reacție a Occidentului.

„Suntem surprinși de poziția UE. În mod evident, se ignoră faptele și explicațiile detaliate furnizate de autoritățile din Osetia. Cel mai șocant a fost faptul că Bruxellesul încearcă în mod categoric să dea vina pe Rusia pentru cele întâmplate. Aceste declarații sunt politice, subiective și false... Toate acestea confirmă prejudecățile clare și determinarea Uniunii Europene”.

Procesul actual al Rusiei de „anexare mascată” a teritoriilor georgiene

Satul Kirbali, unde pe 6 noiembrie a fost omorât cetățeanul georgian, se află la 70 kilometri de Tbilisi și aproape de linia de demarcație. Localnicii se simt extrem de vulnerabili deoarece, în majoritatea familiilor, cel puțin un membru a fost la un moment dat reținut de ruși și/sau separatiști.

Termenul „frontierizare” a intrat în uzul discursurilor politice, făcând referire la procesul de stabilire a linie de demarcație în zona conflictului separatist din Osetia, o line de demarcație pe care Tbilisi o numește frontieră administrativă, în timp ce regimul de ocupație din Osetia o consideră graniță de stat.

În urma războiului ruso-georgian din 2008, serviciul de frontieră al FSB a început să ridice bariere între republica auto-proclamată a Osetiei de Sud și teritoriul aflat sub controlul oficial al Georgiei (Rusia a recunoscut la vremea respectivă Osetia de Sud și Abhazia drept state independente), continuând să facă acest lucru până în ziua de azi. Acesta susține că folosește hărți sovietice vechi pentru stabilirea graniței. Tbilisi numește acest proces „anexare mascată sau ocupație”.

O parte din gardurile construite de ruși traversează curțile gospodăriilor din satele georgiene aflate în zona de conflict, privându-i pe localnici de acces la propriile locuințe, grădini, pășuni sau cimitire. Conform autorităților georgiene, există aproximativ zece cazuri unde granița trasată de ruși a dus la izolarea unor zone populate. Iar stâlpii frontierei se mută de la un an la altul, și nu doar în sate. În 2015, un marcaj de frontieră verde a apărut chiar pe traseul conductei de petrol Baku-Supsa. În 2017, locuitorii din satul Berșueti au descoperit că granițele mișcătoare le-au înghițit 10 hectare de teren agricol. Lângă orașul Karafila, granița este marcată în câmp printr-o barieră împotriva focului, care în fiecare an avansează din ce în ce mai adânc în teritoriul Georgiei.

În 2018, populația locală din Kirbala a observat că reprezentanții forțelor de ocupație atârnau cârpe albe în copaci pentru demarcarea teritoriului. În 2022, armata rusă a creat un „punct de control” aici. Ca protest, sătenii au demontat atunci panoul instalat de ruși pe care scria „graniță de stat” și l-au vândut la fier vechi.

Tamaz Ginturi nu este primul cetățean georgian împușcat mortal de trupele ruse în apropierea liniei de demarcație. Patru alți georgieni au fost omorâți la „granițele” cu Abhazia și Osetia de Sud. În 2018, Parlamentul Georgiei a publicat lista Othozoria-Tatunașvili, numită astfel după două dintre victime. Documentul conține numele persoanelor implicate în infracțiuni comise împotriva cetățenilor georgieni din teritoriile ocupate.

Tot în 2018, tribunalul CEDO de la Strasbourg a deschis două procese împotriva Rusiei. În primul proces, guvernul georgian condamnă încălcări ale drepturilor omului, arestări ilegale, atacuri și omucideri care au provocat victime în regiunile ocupate. Al doilea proces a fost deschis de Centrul „Empatia” împreună cu părinții lui Archil Tatunașvili, un cetățean georgian omorât în 2018 de forțele de ocupație ruse. Rusia este acuzată de încălcarea a cinci articole din Convenția Europeană a Drepturilor Omului: dreptul la viață, interzicerea torturii, dreptul la libertate și siguranță, dreptul la respectarea vieții private și a familiei și dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil. În 2023, CEDO a admis sesizarea Georgiei împotriva Rusiei, obligând-o astfel pe aceasta din urmă să-i plătească Georgiei despăgubiri în valoare de 129 milioane de EURO, în baza Articolului 41 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Și al 27-lea raport al Secretarului General al Consiliului Europei, publicat pe 19 aprilie 2023, exprimă îngrijorări privind situația drepturilor omului din regiunile ocupate Abhazia și Osetia de Sud. Raportul analizează perioada noiembrie 2022 – martie 2023, când semnalează lipsa progreselor în aspecte cheie ce țin de respectarea drepturilor omului și situației umanitare din regiunile vizate de conflict. Documentul acordă atenție specială restricțiilor care afectează libertatea de mișcare, dar și altor probleme, precum accesul la educație și servicii medicale.

Potrivit raportului Secretarului General, o delegație a Consiliului Europei care s-a deplasat la Tbilisi pentru a desfășura o anchetă în februarie 2023 a fost informată de activitățile ilegale de „frontierizare” desfășurate în permanență în perioada de raportare, inclusiv ridicarea barierelor, instalarea sistemelor de supraveghere video și creșterea numărului de controale la trecerile de frontieră.

Rusia a respins categoric toate acuzațiile privind mutarea liniei de frontieră și a invitat Georgia să participe la discuții directe cu autoritățile din Abhazia și Osetia de Sud. În aprilie 2018, într-un interviu pentru postul de televiziune Dozhd (Rain TV), reprezentantul oficial al Ministerului rus al Afacerilor Externe, Maria Zaharova declara:

„Rapoartele privind „granița mișcătoare” nu sunt conforme cu realitatea. Autoritățile din Osetia de Sud invită de mult timp autoritățile de la Tbilisi, fără succes, să verifice hărțile actuale și să stabilească de comun acord unde trebuie trasată linia de demarcație între Georgia și Osetia de Sud în teren. Dacă guvernul georgian ar fi de adevărat preocupat de locuitorii zonelor de frontieră, atunci aceste chestiuni ar putea fi ușor rezolvate. Astfel, administrația Osetiei de Sud se vede nevoită să traseze linia de frontieră în mod unilateral”.

A fost uciderea lui Ginturi o încercare a Rusiei de sabotare a parcursului european al Georgiei?

Mulți analiști atrag atenția că uciderea lui Ginturi în zona de conflict de la granița cu Osetia de Sud a avut loc cu numai două zile înainte de anunțul făcut de Comisia Europeană, care a hotărât să acorde Georgiei statutul de țară candidată la aderarea la UE. Georgia nu a obținut încă acest statut, fiind necesară aprobarea Consiliului European, care se va reuni pe 14-15 decembrie, însă această recomandare în sine reprezintă un uriaș pas înainte. Astfel, uciderea lui Ginturi ar putea reprezenta o nouă încercare din partea Moscovei de a sabota apropierea Georgiei de Bruxelles.

Potrivit jurnalistului și bloggerului Giorgi Jahia (Souhumi), totul face parte din planul Rusiei, care trebuie să răspundă la următoarea întrebare: ce este de făcut cu Georgia, o țară care, în ciuda celor întâmplate, continuă să se apropie de Uniunea Europeană? Moscova face tot posibilul pentru a împiedica acest lucru, este de părere bloggerul georgian.

„Federația Rusă își pune în mișcare forțele politice și economice înainte de hotărârea Uniunii Europene de a acorda Georgiei statutul de țară candidată la aderarea la UE. Ocupanții ruși omoară un cetățean georgian pe teritoriul aflat sub controlul oficial al autorităților de la Tbilisi, chiar lângă biserică. Este o nouă încercare de destabilizare și de a opri cumva eforturile Georgiei de apropiere de Europa”, scrie Jahia.

Alte opinii
„Planul de reîntregire” al Visului Georgian – un scenariu de vis pentru Rusia

„Planul de reîntregire” al Visului Georgian – un scenariu de vis pentru Rusia

Liderul de facto al Georgiei, Bidzina Ivanișvili, dorește ca Tbilisi să-și ceară scuze pentru războiul din 2008 lansat de Rusia împotriva țării sale. În schimb, el promite reîntregirea Georgiei într-un scenariu care ar favoriza Moscova.

EBOOK> Razboi si propaganda: O cronologie a conflictului ruso-ucrainean

EBOOK>Razboiul lui Putin cu lumea libera: Propaganda, dezinformare, fake news

Economia morții: expansiunea militară a Rusiei și costurile sale umane

Economia morții: expansiunea militară a Rusiei și costurile sale umane

Rusia are nevoie de recruți pentru a-și acoperi pierderile mari de pe frontul din Ucraina. Ca să evite o mobilizare ne-populară, Moscova a creat o economie a morții, în care rușii își pun viața gaj pentru bani.

Polonia: probleme mari pentru Kaczyński și partidul său

Polonia: probleme mari pentru Kaczyński și partidul său

Partidul Lege și Justiție (PiS) are din ce în ce mai multe probleme: este măcinat de scandaluri legate de cei opt ani petrecuți la guvernare, probleme financiare și conflicte interne din ce în ce mai grave.

Mai multe
De ce pare Serbia că încearcă să curteze Estonia?
De ce pare Serbia că încearcă să curteze Estonia?

Cu relațiile cu UE tensionate de o serie de probleme, inclusiv de sprijinul pentru Rusia, Serbia încearcă să se apropie de Estonia, unul dintre cei mai duri critici ai Rusiei din Europa.

Olesia Lagașina
27 sept. 2024
„Liniile roșii” ale Moscovei: între imaginația lui Putin și realitatea războiului
„Liniile roșii” ale Moscovei: între imaginația lui Putin și realitatea războiului

Rusia amenință cu Armageddonul nuclear, dacă se vor trece anumite „linii roșii”, pentru a împiedica livrarea de arme către Ucraina. Amenințările nu par însă atât de serioase cum vrea Putin să se creadă.

Dragoș Mateescu
26 sept. 2024
Rusia acuză neonazismul românesc pe care tot ea îl alimentează
Rusia acuză neonazismul românesc pe care tot ea îl alimentează

Un raport recent al MAE rus denunță „neonazismul” din România și prezintă drept politici de stat acțiunile unor extremiști pro-ruși, inclusiv unii lăudați și citați de propaganda Moscovei.

Cezar Manu
25 sept. 2024
Între profit și principii: dilema investitorilor străini în Rusia
Între profit și principii: dilema investitorilor străini în Rusia

Sancțiunile și presiunea publică generate de invadarea Ucrainei au forțat multe companii occidentale să părăsească piața rusă. Sunt însă destui investitori care au ales să rămână, atrași de potențialul acesteia.

Ultrașii belaruși care i se opun lui Lukașenko luptă acum de partea Ucrainei
Ultrașii belaruși care i se opun lui Lukașenko luptă acum de partea Ucrainei

Ultrașii au intrat în conflict cu Lukașenko din cauza reprimării identității naționale, a politiclor din timpul pandemiei și fraudării alegerilor. Încercând să scape de persecuția din țară, o parte din ei au ajuns în prima linie a războiului din Ucraina.

Se-ndreaptă UE și China spre un război comercial?
Se-ndreaptă UE și China spre un război comercial?

Primele „focuri” au fost deja trase: UE pregătește taxe pentru vehiculele electrice chinezești, iar Beijingul anchetează subvenționarea de către europeni a unor produse exportate în China.

Ioana Dumitrescu
18 sept. 2024