Polonia: război politic de durată, sau ultimele zbateri ale conservatorilor?

Polonia: război politic de durată, sau ultimele zbateri ale conservatorilor?
© EPA-EFE/Radek Pietruszka   |   Demonstrație organizată de partidul de opoziție Lege și Justiție sub sloganul „Protestul polonezilor liberi” în fața sediului Parlamentului polonez din Varșovia, Polonia, 11 ianuarie 2024.

Prima lună de mandat a premierului Donald Tusk a fost una memorabilă, în condițiile intensificării războiului politic din Polonia. Membrii fostului partid de guvernare PiS (Lege și justiție) au ocupat clădirea postului public de televiziune în încercarea de a bloca schimbarea conducerii difuzorului public, una extrem de politizată în timpul mandatului PiS. Un fost ministru PiS și adjunctul său au fost arestați în incinta palatului prezidențial, unde se adăpostiseră după ce-au fost condamnați la închisoare. Președintele conservator Andrzej Duda, fost membru PiS, s-a adresat națiunii în două rânduri, vorbind despre ultimele evenimente și contextul intern de securitate, în timp ce Procuratura a primit o notificare privind suspiciuni privind o infracțiune comisă de ... Procurorul General.

Rămâne de văzut dacă asistăm la o ultimă răbufnire a conservatorismului reprezentat de liderul PiS’, Jarosław Kaczyński, sau e vorba de noul „normal” în politica poloneză.

Un raid al poliției în palatul prezidențial

În ultimele două săptămâni, a trebuit să rescriu acest articol în fiecare zi, deoarece situația se schimba radical de la o zi la alta. Mi-a fost greu să țin pasul mie, care urmăresc îndeaproape politica din Polonia, darmite să explic totul unui public neavizat? Ar trebui poate să ne consolăm cu faptul că vremurile tulburi și pline de evenimente produc un număr mare de bancuri și meme-uri – evenimentele greu de explicat necesită uneori explicații simple care ne face să ne eliberăm de tensiunea acumulată prin râs. Una din satirele mele preferate apărută sub forma unei caricaturi zilele trecute înfățișează un om de știință cu părul vâlvoi, în stilul lui Albert Einstein, care își prezintă teoria îndrăzneață: „Un politician la închisoare nu este neapărat un prizonier politic. La fel cum scaunul unui electrician nu este neapărat scaun electric”. Și totuși, politicienii de dreapta, sub conducerea președintelui Andrzej Duda, susțin că doi dintre colegii lor din partidul Lege și justiție (PiS), ambii condamnați la închisoare, sunt prizonieri politici, victime inocente ale ripostei noului guvern. Este vorba de Mariusz Kamiński, fost Ministru al Afacerilor Interne și Administrației Publice între 2019-2023, și adjunctul acestuia, Maciej Wąsik. Cei doi s-au aflat și la conducerea serviciilor secrete, iar în urmă cu douăzeci de ani, au colaborat și la conducerea Biroului Anticorupție din Polonia. Potrivit instanței de judecate, în această ultimă capacitate cei doi au săvârșit abuzuri de putere. În 2007, au eliberat o hotărâre fără vreo justificare legală privind falsificarea de documente în cadrul unei operațiuni speciale. Cei doi au fost acuzați și de incitare la corupție (testând integritatea politicienilor de la alte partide) și și-au depășit prerogativele. Ambii au fost condamnați în 2015, fiind însă grațiați de președintele Duda. Problema constă în faptul că președintele s-a grăbit și a semnat ordinul de grațiere înainte ca toate mijloacele legale privind atacarea sentinței de trei ani cu închisoare să fie epuizate. Această gafă tehnică a dus la rejudcarea speței, procesul încheindu-se în decembrie 2023.

De data aceasta, cei doi politicieni au fost condamnați la doi ani de închisoare cu executare. Mandatele lor de parlamentari au fost declarate nule, deși cei doi au anunțat că își vor relua activitatea în Parlament în luna ianuarie, ceea ce a determinat instanța de judecată să ordone organelor de poliție să îi ducă cu forța la închisoare.

Pe 9 ianuarie, cei doi încă se aflau în libertate. În ziua respectivă, angajații Cancelariei Președintelui au trimis o mașină să îi ridice din cartierul Praga din Varșovia. Șoferului nu i s-a spus pe cine trebuie să ia – pasagerul era nimeni altul decât Mariusz Kamiński. Wąsik a venit de unul singur la palatul prezidențial. În aceeași zi, ambii politicieni condamnați s-au pozat cu președintele și cei doi noi consilieri ai acestuia. După-amiază, au ieșit din clădire pentru a da o scurtă declarație, spunând că rămân în continuare parlamentari, iar apoi au intrat înapoi înăuntru. Acest lucru i-a luat prin surprindere pe angajații președinției, scrie Gazeta Wyborcza. Aceștia au presupus că, după declarațiile de presă, cei doi politicieni condamnați vor părăsi palatul prezidențial și vor ieși afară, unde îi aștepta poliția, probabi pentru a-i aresta.

Lucrurile s-au petrecut cu totul altfel. Administrația prezidențială a pregătit pentru cei doi oaspeți camere în apartamentul prezidențial de la etajul trei. Totodată, bagajele cu obiectele lor personale au fost aduse la palat. Kamiński și Wąsik au primit și numărul de telefon de la bucătărie pentru a comanda mâncare și băuturi. Conform surselor oficiale, cei doi politicieni ar fi urmat să locuiască la palatul prezidențial până joi, 11 ianuare, urmând să părăsească incinta palatului doar pentru a lua parte la demonstrația organizată de liderul PiS, Jarosław Kaczyński, așa-zisul „marș al oamenilor liberi”.

Cu toate acestea, când președintele Andzej Duda a plecat de la palat (având planificată o întâlnire cu liderul opoziției din Belarus, Svetlana Țihanovskaia), doi comandanți adjuncți ai Serviciului de Pază și Protecție – coloneii Krzysztof Król și Bartłomiej Hebda, împreună cu 14 agenți de poliție, au sosit la palat. Șeful Cancelariei Președintelui, Grażynie Ignaczak-Bandych, l-ar fi numit pe Hebda „Iuda”, căruia Wąsik i-ar fi spus „Nu te voi ierta”. Ambii politicieni au fost escortați afară în cătușe.

Kamiński și Wąsik au fost duși la penitenciare diferite, ambii intrând în greva foamei. Președintele Duda spune că cei doi sunt nevinovați, și că ordinul de grațiere din 2015 este perfect legal, astfel încât l-a mandatat pe Procurorul General Adam Bodnar să se ocupe de eliberarea lor din închisoare. În aparență, nu pare un joc de șah extrem de sofisticat, însă în fiecare zi vedem noi mutări. Unii vor spune că exact asta urmărește tabăra lui Jarosław Kaczyński – să inducă în eroare publicul, să amâne deciziile oficiale, să creeze și mai multe probleme, să implice guvernul Tusk în scandaluri și să-l angreneze în dispute alimentate artificial doar pentru a da dureri de cap noului guvern.

Dacă președintele Duda îi grațiază pe cei doi politicieni PiS a doua oară, aceștia vor fi eliberați, însă nu își vor mai putea relua mandatele de deputați, acest lucru fiind o lovitură de imagine pentru opoziție. Nu asta își doresc Duda și Kaczyński, așa că jocul continuă.

Kaczyński pare să creadă că dacă pierde controlul asupra mass-mediei publica, PiS poate intra în colaps

Pe 16 ianuarie, în timpul dezbaterii legii bugetului de stat în Parlamentul polonez, un alt fost Ministru de Interne, Mariusz Błaszczak, a venit în fața prezidiului și a protestat (extrem de vehement) împotriva „reținerii ilegale a lui Mariusz Kamiński și Maciej Wąsik”. Błaszczak a cântat și imnul național, împiedicând derularea lucrărilor plenare. Toate acestea s-au întâmplat sub văzul celor două soții ale politicienilor arestați, prezente în sala de plen.

Lupta dintre opoziție și noul bloc politic de la guvernare se desfășoară pe mai multe fronturi. Prima înfruntare a avut loc pe holurile Telewizja Polska TVP, postul public de televiziune, dominat în totalitate în ultimii ani de oamenii lui Jarosław Kaczyński, care au transformat radioul și televiziunea publică în instrumente de propagandă la îndemâna guvernului PiS. Era clar că, odată ajuns la șefia guvernului, Donald Tusk va dori să facă anumite schimbări în conducerea TVP și Polskie Radio (PR) cât mai repede cu putință. Aceste schimbări au avut loc la finalul lui decembrie, când Ministrul Culturii, Bartłomiej Sienkiewicz, i-a demis pe directorii TVP și PR, numind totodată noi comitete directoare care la rândul lor au ales noi consilii de administrație. Această competență îi revine Consiliului Național al Audiovizualului, dominat de membrii aleși de PiS. Sienkiewicz a trecut peste autoritatea Consiliului, invocând legislația societăților comerciale.

Ulterior, când președintele Andrzej Duda a trimis înapoi legea bugetului de stat, care prevedea bugetul difuzorilor publici, Ministrul a emis un decret de lichidare a tuturor întreprinderilor media de stat, și a numit un lichidator care la ora actuală conduce cele două companii de presă. Astfel, nu a fost niciodată vorba de lichidarea efectivă a instituțiilor de presă, ci de a pune capăt disputei privind cine administrează TVP, radioul public și agenția de presă de stat (PAP) și pe ce criterii. Pretextul declanșării procedurii de lichidare a fost vetoul președintelui Andrzej Duda, care a pus sub semnul întrebării finanțarea din surse proprii a celor două instituții. Decizia reprezintă o schimbare totală de atitudine din partea președintelui, care a sprijinit mult fostul guvern PiS, în mandatul căruia TVP și PR dispuneau de bugete anuale de aproximativ 700 de milioane de EUR.

Deciziile Ministrului Sienkiewicz au fost criticate de PiS, în timp ce Consiliul Național al Audiovizualului l-a numit pe Michał Adamczyk noul șef al Telewizja Polska. Acesta este fost prezentator de știri la TVP1 și totodată unul din principalii oameni din presă asociați cu propaganda guvernului PiS. Abia în 2023, când Adamczyk a fost nevoit să dispară de pe ecran din cauza unei „crize de imagine” (a fost acuzat de agresiuni împotriva unei femei cu care avusese o relație intimă), s-a aflat că acesta a câștigat aproape 1,5 milioane PLN (aproximativ 350.000 EUR) la TVP. După cum s-a dovedit, postul public de televiziune l-a răsplătit generos nu doar pe Adamczyk, ci și alte persoane, consilieri ai directorului TVP, în multe situații fiind vorba de persoane cu funcții în partid. Veniturile de milioane de zloți ale jurnaliștilor și persoanelor aflate la conducerea instituțiilor publice de presă au fost subiectul unui amplu scandal public. Cu toate acestea, politicienii PiS și persoane precum Michał Adamczyk susțin că sunt victimele unui război politic, protestând prin ocuparea clădirii TVP din centrul Varșoviei.

Curtea Constituțională a Poloniei a dat o hotărâre, pe 19 ianuarie, potrivit căreia prevederea Legii Difuzorilor care spune că Telewizja Polska și Polskie Radio intră sub incidența Codului Companiilor Comerciale, nu este constituțională. Bartłomiej Sienkiewicz a spus însă că hotărârea nu are vreo semnificație legală și ar trebui ignorată. Curtea Constituțională a fost acuzată că ar fi politizată, iar imparțialitatea sa a fost pusă sub semnul întrebării și la Bruxelles, în condițiile în care instanța a fost reformată în timpul guvernării PiS și este condusă de Julia Przyłębska, o apropiată a lui Jarosław Kaczyński.

Acest joc va fi cu siguranță lung și aprig, deoarece PiS era convins că a făcut tot ce i-a stat în putere pentru a bloca posibilitatea de a modifica structura TVP și PR, pe care le controla. Nu este greu de ghicit de ce Kaczyński își dorește atât de mult să își mențină controlul asupra mass-mediei publice. Fără aceasta, propaganda PiS devine mult mai puțin vizibilă, ceea ce poate duce la o scădere în sondaje care, la rândul său, poate cauza un exod spre alte formațiuni și, în cele din urmă, la rupturi interne înaintea alegerilor locale din 7 aprilie.

Cât timp Kaczyński conduce PiS, scandalurile se vor ține lanț. L-ar putea contesta Andrzej Duda pe longevivul lider conservator la șefia partidului?

Plusul de imagine de care PiS se bucură după acapararea abruptă a presei publice de către noul guvern, precum și în urma „telenovelei” lui Kamiński and Wąsik, pare să se estompeze rapid. Devine clar că Jarosław Kaczyński nu știe cum să reacționeze la transformările sociale sau cum să revitalizeze dreapta după îndepărtarea ei de la putere. Problema este că doar președintele mai poate la ora actuală să îl conteste pe liderul de 75 de ani al partidului. Andrzej Duda nu trebuie să organizeze o lovitură de partid – probabil că nici nu ar fi capabil de așa ceva. Tot ce trebuie să facă este să se înconjoare cu oameni frustrați care nu mai sunt de acord cu deciziile lui Kaczyński. Nu ar trebui să fie prea greu, având în vedere că Duda rămâne singurul politician apropiat de PiS cu reală putere în Polonia de azi. Duda pare să știe că momentul actual este ideal pentru preluarea puterii în tabăra PiS, dar este oare în stare să o și facă?

Tinerii din PiS îl plac pe Duda, care este văzut în cadrul partidului ca un om al dialogului. După autocratul Kaczyński, care astăzi se comportă precum căpitanul unei nave în derivă, Duda ar aduce un suflu de libertate. Acest lucru s-ar putea traduce printr-o abordare politică nouă, mai creativă, din partea partidului, departe de luptele obsesive cu Donald Tusk.

Deocamdată, PiS este condus în continuare de Kaczyński, care pare incapabil să conceapă o altă strategie. Aceasta înseamnă că, cel puțin deocamdată, polonezii vor trebui să asiste la noi scandaluri asemănătoare celor văzute în timpul primei luni de guvernare a lui Tusk.

Alte opinii
„Planul de reîntregire” al Visului Georgian – un scenariu de vis pentru Rusia

„Planul de reîntregire” al Visului Georgian – un scenariu de vis pentru Rusia

Liderul de facto al Georgiei, Bidzina Ivanișvili, dorește ca Tbilisi să-și ceară scuze pentru războiul din 2008 lansat de Rusia împotriva țării sale. În schimb, el promite reîntregirea Georgiei într-un scenariu care ar favoriza Moscova.

EBOOK> Razboi si propaganda: O cronologie a conflictului ruso-ucrainean

EBOOK>Razboiul lui Putin cu lumea libera: Propaganda, dezinformare, fake news

Economia morții: expansiunea militară a Rusiei și costurile sale umane

Economia morții: expansiunea militară a Rusiei și costurile sale umane

Rusia are nevoie de recruți pentru a-și acoperi pierderile mari de pe frontul din Ucraina. Ca să evite o mobilizare ne-populară, Moscova a creat o economie a morții, în care rușii își pun viața gaj pentru bani.

Polonia: probleme mari pentru Kaczyński și partidul său

Polonia: probleme mari pentru Kaczyński și partidul său

Partidul Lege și Justiție (PiS) are din ce în ce mai multe probleme: este măcinat de scandaluri legate de cei opt ani petrecuți la guvernare, probleme financiare și conflicte interne din ce în ce mai grave.

Mai multe
De ce pare Serbia că încearcă să curteze Estonia?
De ce pare Serbia că încearcă să curteze Estonia?

Cu relațiile cu UE tensionate de o serie de probleme, inclusiv de sprijinul pentru Rusia, Serbia încearcă să se apropie de Estonia, unul dintre cei mai duri critici ai Rusiei din Europa.

Olesia Lagașina
27 sept. 2024
„Liniile roșii” ale Moscovei: între imaginația lui Putin și realitatea războiului
„Liniile roșii” ale Moscovei: între imaginația lui Putin și realitatea războiului

Rusia amenință cu Armageddonul nuclear, dacă se vor trece anumite „linii roșii”, pentru a împiedica livrarea de arme către Ucraina. Amenințările nu par însă atât de serioase cum vrea Putin să se creadă.

Dragoș Mateescu
26 sept. 2024
Rusia acuză neonazismul românesc pe care tot ea îl alimentează
Rusia acuză neonazismul românesc pe care tot ea îl alimentează

Un raport recent al MAE rus denunță „neonazismul” din România și prezintă drept politici de stat acțiunile unor extremiști pro-ruși, inclusiv unii lăudați și citați de propaganda Moscovei.

Cezar Manu
25 sept. 2024
Între profit și principii: dilema investitorilor străini în Rusia
Între profit și principii: dilema investitorilor străini în Rusia

Sancțiunile și presiunea publică generate de invadarea Ucrainei au forțat multe companii occidentale să părăsească piața rusă. Sunt însă destui investitori care au ales să rămână, atrași de potențialul acesteia.

Ultrașii belaruși care i se opun lui Lukașenko luptă acum de partea Ucrainei
Ultrașii belaruși care i se opun lui Lukașenko luptă acum de partea Ucrainei

Ultrașii au intrat în conflict cu Lukașenko din cauza reprimării identității naționale, a politiclor din timpul pandemiei și fraudării alegerilor. Încercând să scape de persecuția din țară, o parte din ei au ajuns în prima linie a războiului din Ucraina.

Se-ndreaptă UE și China spre un război comercial?
Se-ndreaptă UE și China spre un război comercial?

Primele „focuri” au fost deja trase: UE pregătește taxe pentru vehiculele electrice chinezești, iar Beijingul anchetează subvenționarea de către europeni a unor produse exportate în China.

Ioana Dumitrescu
18 sept. 2024