În căutarea Gretei Thunberg a Poloniei

În căutarea Gretei Thunberg a Poloniei
© EPA/RADEK PIETRUSZKA   |   Ziua Parlamentului Copiilor și Tinerilor la clădirea Parlamentului din Varșovia, Polonia, 1 iunie 2017.

Într-un apartament modest din Gdańsk se desfășoară o rutină zilnică extraordinară. În fiecare seară, Sara Małecka-Trzaskoś, o fetiță în vârstă de de 10 ani, se apucă să vizioneze cele mai importante emisiuni de știri din Polonia. Materialele sunt în prealabil verificate cu minuțiozitate de către tatăl ei. Acesta înregistrează știrile și, spune el, se asigură că nu se strecoară neobservat vreun conținut care să fie nepotrivit pentru un copil, de exemplu știri cu detalii explicite despre genocide. Abia după această verificare atentă, Sara urmărește segmentele editate împreună cu părinții ei.

 

În ciuda vârstei fragede, Sara și-a luat un angajament serios pentru care mulți o compară cu simboluri ale tineretului mondial precum Greta Thunberg. În fiecare zi, Sara își notează în caiet o serie de întrebări pe care intenționează să le adreseze politicienilor de la conducerea Poloniei. Părinții ei verifică ulterior întrebările și corectează eventualele greșeli, înainte ca Sara să transcrie cu atenție versiunile revizuite în al doilea caiet.

La numai 10 ani, Sara Małecka-Trzaskoś a ajuns o figură cunoscută pe holurile Parlamentului din Polonia. În ultimele șase luni, Sara a lucrat ca reporter pentru website-ul iboma.media, realizând interviuri cu unii dintre cei mai importanți politicieni polonezi. Materialele ei, publicate online și distribuite pe rețelele de socializare ca TikTok, Instagram și YouTube sub denumirea „Perspectiva Sarei” (Perspektywa Sary), includ interviuri cu personalități precum Prim-Ministrul Donald Tusk, Președintele Seimului Poloniei Szymon Hołownia, controversatul politician de extremă dreaptă Grzegorz Braun și Ministrul Educației Barbara Nowacka.

Într-una din aceste intervenții, Sara l-a întrebat direct pe Jarosław Kaczyński, liderul partidului de guvernământ Lege și Justiție (PiS), dacă manipulează sau minte alegătorii. În loc să răspundă întrebărilor ei incomode, Kaczyński a schimbat subiectul, întrebând ce vârstă are. Cu altă ocazie, în timp ce Kaczyński discuta cu jurnaliștii despre legislația legată de dezincriminarea avortului, Sara a încercat să-i adreseze o întrebare. Kaczyński a refuzat să vorbească cu ea, sugerând tăios că subiectul nu este potrivit pentru copii și sfătuind-o să „plece”. Când Sara și-a afirmat dreptul la libertatea de exprimare, Kaczyński a replicat: „Bine, dar libertatea de exprimare nu este pentru copii, lasă-mă în pace!”.

Aceste schimburi, în special cel din urmă, s-au viralizat rapid, captând atenția publicului într-o perioadă fără evenimente notabile, tipică sezonului estival. Incidentul nu numai că a scos în evidență îndrăzneala Sarei, dar a dat naștere și unei dezbateri la scară largă despre rolul tinerilor în viața politică.

Fundația Dajemy Dzieciom Siłę (Puterea în mâinile copiilor) a denunțat public ceea ce a descris drept „declarațiile scandaloase” ale unui politician de marcă, Jarosław Kaczyński, stârnind un val de reacții ostile pe scena politică din Polonia. Marcin Józefaciuk, deputat din partea Coaliției Civice (KO), a înaintat o solicitare oficială Comisiei de etică a Parliamentului prin care îi cere să ia măsuri disciplinare împotriva lui Kaczyński. Într-un alt gest de solidaritate, o altă membră KO, Ewa Kołodziej, a luat direct legătura cu Sara, exprimându-și regretul față de comportamentul lui Kaczyński. În scrisoarea ei, Kołodziej laudă angajamentul Sarei în viața politică, invitând-o să colaboreze la elaborarea proiectelor de lege privind educația nutrițională a tinerilor. De asemenea, deputata poloneză a sesizat Avocatul Poporului privind Drepturile Copiilor, Monika Horna-Cieślak. Kołodziej reia observațiile Fundației, criticând observațiile lui Kaczyński. La rândul său, fostul Avocat al Poporului pentru Drepturile Copiilor, Marek Michalak, împreună cu organizații precum Comitetul pentru Protecția Drepturilor Copiilor și Fundația Kosmos dla Dziewczynek (Cosmos pentru fete), și-au exprimat public îngrijorările. Fostul președinte al comisiei de stat pentru pedofilie, Błażej Kmieciak, s-a alăturat și el corului de voci critice care au condamnat reacția lui Kaczyński.

Cine știe ce-i mai bine pentru un copil, părinții sau experții în psihologie și pedagogie?

Pe fondul cuvintelor de laudă venite din toate părțile pentru eforturile jurnalistice ale Sarei Małecka-Trzaskoś în Parlamentul polonez, puțini au fost cei care și-au pus întrebarea dacă un copil atât de mic ar trebui să cutreiere coridoarele puterii politice. Rămân semne de întrebare  privind pericolele la care se expune, și dacă într-adevăr Sara face acest lucru din proprie inițiativă.

Părinții Sarei susțin că munca ei de reporter nu este doar o pasiune, ci o formă de terapie. Sara a fost diagnosticată cu afazie, iar părinții spun că implicarea ei în jurnalism a ajutat-o mult să-și dezvolte abilitățile de comunicare și că logopedul său s-a arătat încântat de progresele făcute. Într-un interviu pentru „Tygodnik Powszechny”, părinții Sarei spun chiar că aportul pozitiv al activității Sarei în Parlament este recunoscut și de raportul privind nevoile ei speciale în materie de educație. Cu toate acestea, la o examinarea mai atentă, această afirmație se dovedește a fi una falsă. Raportul emis de clinica de evaluare psihologică și pedagogică, care include evaluări separate făcute de neurolog, logoped, psiholog și pedagog, spune o cu totul altă poveste. Contrar afirmațiilor părinților, documentul sugerează că activitățile Sarei în Seimul Poloniei contravin recomandările experților. Medicii și specialiștii subliniază necesitatea unui mediu de susținere, prietenos cu copilul, recomandându-i Sarei un ritm mai lent în activitățile școlare și mai multă prudență în situațiile când aceasta trebuie să vorbească perioade lungi de timp de față cu colegii de clasă.

Atmosfera din Parlamentul Poloniei, un mediu care deseori poate fi intens și extrem de controversat, pare departe de genul de cadru pe experții îl recomandă pentru bunăstarea Sarei. Această discrepanță ridică întrebări serioase de natură etică cu privire la caracterul oportun al prezenței sale continue într-un astfel de mediu.

Tatăl Sarei, cel care îi filmează interviurile cu politicienii, se asigură că nu este niciodată singură în demersurile ei jurnalistice. Dincolo de activitatea ei în Parlament, părinții Sarei iau măsuri suplimentare pentru a-i proteja bunăstarea. Sara nu are smartphone sau laptop personal și are doar acces limitat la tabletă, pe care știe că o poate folosi în weekend, cu condiția să-și fi îndeplinit toate obligațiile școlare și extrașcolare. Prezența ei pe rețelele sociale, pe conturile intitulate „Perspectiva Sarei” este, de asemenea, gestionată cu grijă de părinți. Deși paginile Sarei beneficiază deja de mulți urmăritori, abia după cazul intens mediatizat din luna iulie s-a aflat că nu Sara este autoarea postărilor. Părinții au recunoscut ulterior că au făcut postări în numele ei, deși uneori își consultau fiica cu privire la ce dorea să transmită public.

Părinții Sarei sunt încrezători că fiica lor își va continua activitatea de jurnalist în Seimul Poloniei în următorii ani. Ei susțin că „Perspectiva Sarei” este o expresie autentică a intereselor și pasiunii fiicei lor, afirmând că proiectul este în întregime produsul acesteia. Deși Sara deține o legitimație de presă și acreditare în Parlament, părinții ei subliniază că activitatea Sarei nu constituie muncă propriu-zisă, și că nimeni nu profită financiar de pe urma acesteia. Ca atare, ei susțin că nu este nevoie de un permis special de la inspectoratul de muncă sau de vreun contract de muncă semnat de iboma.media.

Părinții Sarei au stabilit o limită clară în privința prezenței fiicei lor în spațiul virtual. Deși de mult timp Sara și-a exprimat dorința să aibă propriul smartphone, părinții au hotărât foarte clar că va primi un astfel de telefon abia la terminarea ciclului primar, în jurul vârstei de 16 ani – o decizie pe care o descriu ca fiind una nenegociabilă. Și dacă, la adolescență, Sara contestă această restricție, acuzându-și părinții de ipocrizie pentru că i-au refuzat tocmai instrumentele pe care ei le folosesc pentru a-i modela profilul virtual? Părinții ei au luat deja în calcul această posibilitate. Ca răspuns, ei spun că i-ar oferi Sarei o alegere: fie poate avea propriul smartphone (cu anumite restricții), fie poate continua proiectul „Perspectiva Sarei”. Mama ei este încrezătoare că Sara va face alegerea corectă.

Interesele Sarei vs. interesele adulților din jurul său

În mijlocul unei dezbateri tot mai aprinse asupra rolului de reporter politic al Sarei Małecka-Trzaskoś, Avocatul Poporului pentru Drepturile Copiilor, Monika Horna-Cieślak, a făcut apel public la cumpătare și respect. „În calitate de Avocat al Poporului pentru Drepturile Copiilor, cer respectarea dreptului la intimitate, demnitate și protecție a imaginii copilului și a familiei sale”, a scris Horna-Cieślak pe Facebook. Ea a subliniat că orice efort de a sprijini copiii trebuie făcut cu demnitate și respect față de familiile acestora, menționând că Sara și familia ei sunt în prezent supuse unor presiuni foarte mari din partea societății, iar în spațiul public circulă informații ce-i pot afecta emoțional.

În loc să fie făcută într-o postare de sine stătătoare, declarația lui Horna-Cieślak a apărut ca răspuns la diferite postări pe Facebook, în care utilizatorii discutau diverse articole despre cariera jurnalistică în plină dezvoltare a Sarei și despre rolul pe care îl joacă părinții ei. Discuțiile au stârnit critici, unii acuzându-i pe părinții Sarei că au încercat să o transforme într-o „Greta Thunberg a Poloniei” cu orice preț.

Într-un astfel de schimb de replici, Anna Krawczak, cercetătoare și coautorea volumului „Cod de bune practici în cercetările privind copiii”, i-a adresat o întrebare răspicată Avocatei Poporului: „Dacă vorbind despre protecție nu facem altceva decât să o subminăm, atunci când păstrăm tăcerea privind lipsa ei înseamnă că le asigurăm copiilor protecția de care au nevoie?” Krawczak nu a primit niciun răspuns direct, însă Horna-Cieślak și-a exprimat din nou îngrijorarea într-un comentariu, spunând: „Știu de ce se teme Sara și știu că articolele de presă despre ea îi întăresc sentimentul de frică. Știu asta pentru că în relația cu un copil este esențial să vorbești cu el. Din nou, în lumea adulților există prea puțină înțelegere despre copii și nevoilor lor”.

Toată controversa a evidențiat o problemă generalizată: sunt nevoile și aspirațiile reale ale Sarei umbrite de ambițiile celor din jurul ei? Criticii susțin că sănătatea emoțională a Sarei trece pe planul doi, deoarece politicienii și alte persoane par dornice să-i exploateze imaginea-simbol sau să o folosească drept „o vitrină modernă a Parlamentului”. Ewa Kołodziej, deputat al Coaliției Civice, a susținut chiar că prezența Sarei în Seim este „dovada că democrația noastră funcționează”, sugerând că ar contribui la restabilirea poziției Poloniei în indicele libertății presei. Declarația a stârnit un răspuns tăios din partea Olei Rodzewicz, pedagog și expert în cadrul Institutului de Cercetare Educațională a Universității din Varșovia, care a remarcat: „Un copil nu este un instrument pe care-l folosești ca să îmbunătățești imaginea cuiva”.

Părinții Sarei au expus-o publicului înainte ca ea să își înceapă „cariera jurnalistică”

Avocatul Poporului pentru Drepturile Copiilor îndeamnă publicul să respecte intimitatea Sarei, o fată în vârstă de 10 ani, și a familiei ei. Apelul a venit pe fondul preocupărilor tot mai arzătoare cu privire la prezența notabilă a Sarei în Parlamentul polonez și la faptul că o bună parte din viața ei a ajuns în spațiul public. Întrebată cu privire la rolul pe care l-au jucat părinții în mediatizarea vieții Sarei, purtătoarea de cuvânt a Avocatului Poporului a răspuns ferm: „Tatăl și-a promovat fiica în timp ce făcea interviuri cu politicieni. Punct. Iar acum cunoașteți lucruri despre acest copil pe care nu ar fi trebuit niciodată să le cunoașteți”.

Cu toate acestea, realitatea este mai complexă. Părinții Sarei au fost cei care, cu mult înainte de primele ei reportaje politice, au făcut publice diverse aspecte ale vieții ei personale, inclusiv informații sensibile despre sănătatea acesteia. „Perspectiva Sarei” nu este primul proiect care să expună detalii despre viața privată a Sarei: cu ani în urmă, părinții ei au administrat o pagină de Facebook care documenta viața ei în cele mai mici detalii. Pe pagină erau publicate fotografii și videoclipuri cu Sara în timpul ședințelor de terapie și reabilitare, precum și momente mai intime, în timpul somnului, consultații la dentist sau în timp ce purta un costum de baie. Ba mai mult, părinții au făcut publice documente personale, ca de exemplu o diplomă cu informații despre Sara și detalii despre instituțiile psihologice și educaționale pe care aceasta le-a frecventat. Printre cele mai controversate materiale apărute în spațiul public sunt videoclipuri în care mama Sarei poate fi văzută cum își îndrumă fiica la exerciții de scriere și logopedie, uneori împotriva voinței copilului. Un videoclip o arată pe mamă forțând-o pe Sara, care la vremea respectivă avea patru ani, să scrie ținând-o de mână, în timp ce în altă înregistrare mama îi întoarce capul cu forța în timpul exercițiilor de logopedie, în timp ce Sara încerca să privească în altă parte.

Părinții au documentat și fazele incipiente ale interesului Sarei pentru politică. Într-un videoclip, mama îl instruiește pe tatăl ei să-i explice Sarei, la numai opt ani, conceptul de putere executivă. Încercările tatălui au parte de un succes limitat, atrâgând o mustrare: „Nu ne prostim, e ceva important”. În ciuda acestor provocări timpurii, implicarea Sarei în viața politică a luat avânt, în cele din urmă Sara primind acreditarea oficială de jurnalist la începutul anului 2024 – o decizie pe care Biroul de Presă al Seimului Poloniei cu greu a putut-o justifica la solicitările jurnaliștilor.

Final de carieră pentru jurnalista minoră?

În luna august, canalul „Perspectiva Sarei” de pe TikTok, care a atras un număr mare de urmăritori datorită conținutul său politic, a fost închis (conform regulamentului, doar persoanele cu vârsta peste 13 ani pot folosi aplicația). Această decizie a coincis cu un anunț publicat de Parlamentul Poloniei în care se explică controversata acreditare de presă acordată Sarei Małecka-Trzaskoś. Cancelaria Seimului a recunoscut că, potrivit legislației presei din Polonia, o persoană de vârsta Sarei nu poate activa legal în calitate de jurnalist. Jurnaliștii se supun răspunderii civile și penale, care nu se poate aplica în cazul unui copil de zece ani, întrucât acesta nu deține capacitate juridică, un statut acordat doar parțial la vârsta de 13 ani.

În urma acestei constatări, Cancelaria Seimului și-a anulat decizia, confirmând că nu va mai elibera acreditări de presă pentru copii și nu le va mai permite să lucreze ca jurnaliști pe coridoarele Parlamentului.

Această decizie a stârnit o nouă dezbatere. Alina Czyżewska de la Sieć Obywatelska – Watchdog Polska pune sub semnul întrebării decizia, contestând ideea că copiii ar trebui excluși din Seim din cauza comportamentului inadecvat al unor membri ai Parlamentului. „Faptul că membrii Parlamentului se comportă uneori nepoliticos și indecent NU este un motiv să interzici copiilor să își exercite drepturile de cetățeni într-un loc care este centrul democrației”, a scris Alina pe Facebook. Conform expertei poloneze, să excluzi copiii din Seim este ca și cum le-ai spune femeilor să stea acasă pentru că lumea este prea periculoasă pentru ele – o perspectivă pe care o consideră absurdă. În schimb, Czyżewska a cerut o schimbare în comportamentul și cultura din cadrul Seimului, sugerând că adulții, nu copiii, ar trebui trași la răspundere și, dacă este necesar, chiar îndepărtați din cadrul parlamentar.

Controversa ridică semne de întrebare mai ample privind rolul copiilor în viața publică, responsabilitățile instituțiilor precum Seimul și limitele implicării părinților în angajamentul public al copilului. Pe măsură ce dezbaterea continuă, ea scoate în evidență și mai mult tensiunile dintre nevoia de a proteja drepturile copiilor și implicarea acestora în procesele democratice.

Alte opinii
„Planul de reîntregire” al Visului Georgian – un scenariu de vis pentru Rusia

„Planul de reîntregire” al Visului Georgian – un scenariu de vis pentru Rusia

Liderul de facto al Georgiei, Bidzina Ivanișvili, dorește ca Tbilisi să-și ceară scuze pentru războiul din 2008 lansat de Rusia împotriva țării sale. În schimb, el promite reîntregirea Georgiei într-un scenariu care ar favoriza Moscova.

EBOOK> Razboi si propaganda: O cronologie a conflictului ruso-ucrainean

EBOOK>Razboiul lui Putin cu lumea libera: Propaganda, dezinformare, fake news

Economia morții: expansiunea militară a Rusiei și costurile sale umane

Economia morții: expansiunea militară a Rusiei și costurile sale umane

Rusia are nevoie de recruți pentru a-și acoperi pierderile mari de pe frontul din Ucraina. Ca să evite o mobilizare ne-populară, Moscova a creat o economie a morții, în care rușii își pun viața gaj pentru bani.

Polonia: probleme mari pentru Kaczyński și partidul său

Polonia: probleme mari pentru Kaczyński și partidul său

Partidul Lege și Justiție (PiS) are din ce în ce mai multe probleme: este măcinat de scandaluri legate de cei opt ani petrecuți la guvernare, probleme financiare și conflicte interne din ce în ce mai grave.

Mai multe
De ce pare Serbia că încearcă să curteze Estonia?
De ce pare Serbia că încearcă să curteze Estonia?

Cu relațiile cu UE tensionate de o serie de probleme, inclusiv de sprijinul pentru Rusia, Serbia încearcă să se apropie de Estonia, unul dintre cei mai duri critici ai Rusiei din Europa.

Olesia Lagașina
27 sept. 2024
„Liniile roșii” ale Moscovei: între imaginația lui Putin și realitatea războiului
„Liniile roșii” ale Moscovei: între imaginația lui Putin și realitatea războiului

Rusia amenință cu Armageddonul nuclear, dacă se vor trece anumite „linii roșii”, pentru a împiedica livrarea de arme către Ucraina. Amenințările nu par însă atât de serioase cum vrea Putin să se creadă.

Dragoș Mateescu
26 sept. 2024
Rusia acuză neonazismul românesc pe care tot ea îl alimentează
Rusia acuză neonazismul românesc pe care tot ea îl alimentează

Un raport recent al MAE rus denunță „neonazismul” din România și prezintă drept politici de stat acțiunile unor extremiști pro-ruși, inclusiv unii lăudați și citați de propaganda Moscovei.

Cezar Manu
25 sept. 2024
Între profit și principii: dilema investitorilor străini în Rusia
Între profit și principii: dilema investitorilor străini în Rusia

Sancțiunile și presiunea publică generate de invadarea Ucrainei au forțat multe companii occidentale să părăsească piața rusă. Sunt însă destui investitori care au ales să rămână, atrași de potențialul acesteia.

Ultrașii belaruși care i se opun lui Lukașenko luptă acum de partea Ucrainei
Ultrașii belaruși care i se opun lui Lukașenko luptă acum de partea Ucrainei

Ultrașii au intrat în conflict cu Lukașenko din cauza reprimării identității naționale, a politiclor din timpul pandemiei și fraudării alegerilor. Încercând să scape de persecuția din țară, o parte din ei au ajuns în prima linie a războiului din Ucraina.

Se-ndreaptă UE și China spre un război comercial?
Se-ndreaptă UE și China spre un război comercial?

Primele „focuri” au fost deja trase: UE pregătește taxe pentru vehiculele electrice chinezești, iar Beijingul anchetează subvenționarea de către europeni a unor produse exportate în China.

Ioana Dumitrescu
18 sept. 2024