Antivax.bg: Cum a crescut neîncrederea bulgarilor în vaccin

Antivax.bg: Cum a crescut neîncrederea bulgarilor în vaccin

„De ce minți?”, „Toți mint, toți sunt la fel”, „Cum poate exista un vaccin când virusul nu a fost izolat?”, „De ce crede tipul ăsta că știe cum e cu vaccinurile?”, „Complet lipsit de educație”, „Ăsta nu minte doar atunci când doarme”. Acestea sunt doar câteva dintre numeroasele comentarii la o lectură ținută live pe Facebook, pe 22 ianuarie, de Todor Kantardzhiev, director al Centrului Național pentru Boli Infecțioase și Parazitare și unul dintre specialiștii cei mai vizibili de când a debutat pandemia de Covid-19.

Astfel de comentarii conțin de obicei greșeli de ortografie, sunt scrise cu majuscule și marcate cu numeroase semne de întrebare și exclamare. Furia evidentă care se ascunde în spatele lor este un indiciu al scepticismului în creștere față de vaccinuri al unor oameni care, uneori, alunecă spre o zonă în care suspectează conspirații cu privire la tot ceea ce se întâmplă pe scena politică. O astfel de optică a existat, într-o anumită măsură, întotdeauna, însă după câțiva ani marcați de valuri de știri false fenomenul pare să ia avânt.

Lipsa de încredere în orice fel de autorități, inclusiv în cele occidentale și ale UE, la care se adaugă cele medicale și științifice, a început să crească. Scenariul și punctele-cheie ale acestuia se regăsesc și în alte părți, nu sunt specifice Bulgariei, dar aici s-ar putea să aibă un efect în curând, în condițiile în care pe 4 aprilie sunt programate alegeri parlamentare.  

Avântul conspirațiilor

La fel ca și în alte țări, în special cele din regiunea Balcanilor, anti-vaccinsmul este răspândit în Bulgaria în principal prin grupuri de Facebook, atât deschise cât și secrete, care deseori sunt asociate cu alte teorii ale conspirației sau cu cicluri de fake-news; retorica anti-vaccin e însoțită, de pildă, de ura față de „propaganda” LGBT, teama că identitatea națională va fi distrusă (valorile occidentale sunt văzute drept un pericol la adresa sentimentului de apartenență la propria cultură), afirmații prin care este exagerată influența unor personalități ca George Soros, Bill Gates și, într-o măsură mai mică, Angela Merkel, informații false despre străini care inițiază răpiri pentru a adopta copii bulgari (o teorie a conspirației care a prins în special în 2018 – 2019).

Mulți dintre membrii acestor grupuri au vederi de extremă dreapta sau conservator/tradiționaliste despre un Occident decadent și o Rusie care este un aliat adevărat. Câteva grupuri Facebook de antivaxxeri bulgari au între 900 și 2000 de membri, dar nivelul lor de implicare este unul ridicat – „Bulgari împotriva vaccinului”, de pildă, are în jur de 2500 de membri și 140 de postări pe zi. Multe dintre acestea au prezentat primele vaccinări din Sofia drept un spectacol pentru mass-media, iar în unele se scria despre oameni care ar fi murit după inoculare, totul pe un ton extrem de suspicios. O altă narațiune care ia contur e aceea că dacă ești pro-vaccinare nu ești un bulgar „adevărat” și „puternic”. Multe dintre postări reflectă, de asemenea, poziții pro-rusești. Mai există și grupuri „fantomatice” cum ar fi „Complicații și moarte după vaccinare” care are 1700 de membri dar nicio postare și o pagină de internet la domeniul .eu care nu funcționează.

De-a lungul ultimelor luni, conspirațiile QAnon, necunoscute până de curând publicului mare, au început să prindă, la rândul lor, rădăcini în Bulgaria. Primul caz legat de QAnon care a fost puternic mediatizat în Bulgaria l-a avut în centru pe Mihail Mirchev, lector universitar și fost membru al Partidului Socialist Bulgar (PSB). Studenți de-ai săi au făcut publice înregistrări în care Mirchev făcea, la cursuri, afirmații rasiste, xenofobe și cu privire la existența unor conspirații (ar fi de notat că afilierea sa la Partidul Socialist nu e deloc surprinzătoare în contextul local, dat fiind că PSB este descendent al fostului Partid Comunist și că a păstrat o parte din valorile conservator-tradiționaliste ale acestuia, care în ziua de astăzi țin mai degrabă de extrema dreaptă decât de orientarea oficială, de stânga, a partidului. PSB-ul este principala formațiune de opoziție în Parlamentul de la Sofia). Contractul lui Mirchev a fost reziliat de Universitatea din Sofia pe 17 decembrie. În ceea ce privește ideile promovate de el, atât în timpul cursurilor cât și online, acestea au inclus unele specifice curentului anti-vaccin și teoriilor conspirației 5G.

Împotriva vaccinului = împotriva guvernului  

Până acum nu a fost notat un discurs anti-vaccin printre oficialii guvernamentali și, în mod paradoxal, acest lucru afectează combaterea coronavirusului. Pe măsură ce mișcarea de protest din vara lui 2020 a început să slăbească (motivele sunt multiple – revendicările nu au avut câștig de cauză, brutalitatea poliției nu a fost sancționată, a scăzut încrederea protestatarilor în vocile reprezentative ale mișcării, a crescut numărul de cazuri de Covid-19) celor rămași în stradă li s-au alăturat adepți ai teoriilor conspirației. Pe la proteste a început să se audă „Măștile sunt ca să ne închidă gura” și au avut loc chiar și arderi ale măștilor.

Guvernul lui Boiko Borisov, chit că e controversat și criticat constant, a arătat cel puțin fermitate în a insista să se lanseze cât mai repede posibil procesul de vaccinare. Premierul Borisov a declarat în numeroase intervenții că vaccinarea va fi atât gratuită cât și opțională. Campania a început pe 27 decembrie iar primul care s-a vaccinat a fost ministrul sănătății Konstadin Angelov.

Apoi, pe 6 ianuarie, popularul cântăreț Slavi Trifonov, care a fondat un partid ce va participa la alegerile legislative din martie, a afirmat într-o înregistrare video postată pe Facebook că măsurile de protecție împotriva pandemiei limitează libertatea oamenilor. Trifonov, care până atunci se ferise de luări de poziții radicale, a spus că pandemia este la fel ca și robia sub otomani – un alt obstacol pe care poporul bulgar trebuie să îl depășească. „Încet, încet, ne iau ceea ce este mai important – libertatea”, a spus Trifonov, fără să menționeze cine sunt acei „ei”.

Narațiunile anti-vaccin și anti-restricții creează un precedent periculos prin asocierea cu discursul de revoltă, împotriva statu-quoului și cu rolul pe care forțele de opoziție trebuie să și-l asume în lupta cu partidele mari. Formațiunea extra-parlamentară Vazrajdane, pro-rusă și de extrema dreaptă, a organizat timp de mai multe zile proteste în ianuarie, cerând mai multă transparență în ceea ce privește procesul de vaccinare și pretinzând că există numeroase cazuri de efecte adverse severe și chiar și deces în urma inoculării.

Aceasta este, însă, o groapă pe care politicienii de la putere și-au săpat-o singuri. Inițial a existat un nivel ridicat de încredere în autorități atunci când acestea au anunțat, pe 13 martie anul trecut, starea de urgență. Guvernul a risipit această încredere prin numeroase legi restrictive adoptate și apoi anulate (uneori în intervale de 48 – 72 de ore), cheltuieli haotice, directive vagi privind modul în care se poate obține ajutorul de stat, ceea ce a dus, de altfel, la proteste din partea unor categorii afectate ca HORECA și industria de entertainment. Iar toate acestea se întâmplă în timp ce se discută tot mai mult despre legăturile dintre guvern și oligarhii care sunt responsabili pentru reducerea libertății mass-media și instabilitatea financiară a Bulgariei.  

Statistici recente arată, de asemenea, că oamenii își pierd răbdarea cu restricțiile. Un studiu Gallup publicat pe 22 ianuarie arată că, dacă în martie și aprilie, 2020, 83% din bulgari erau dispuși să renunțe la unele drepturi ca să fie protejați de coronavirus, acel procent scăzuse la 56% la începutul lui 2021.

Ceea ce este neobișnuit în cazul Bulgariei e interesul scăzut pentru vaccin al categoriilor care au prioritate la vaccinare. Câteva studii sociologice făcute în luna decembrie arată că bulgarii sunt împărțiți aproximativ egal în ceea ce privește vaccinul, cu aproximativ 45 – 50% pentru. La profesori, însă, a doua categorie care are prioritate la vaccin, după medici, doar 21% se înscriseseră în decembrie, după cum a declarat, la începutul lui ianuarie, ministrul sănătății Kostadin Angelov (între timp acel procent a ajuns la 38%). Tot Angelov a atras atenția, în alte intervenții, că există diferențe semnificative și în ceea ce îi privește pe medici – în unele orașe 33% s-au înscris pentru vaccin, în altele 48%.

Mai mulți profesori și medici au declarat pentru Veridica off the record că o lipsa de certitudine cu privire la vaccinurile existente la ora actuală îi determină pe colegii lor, chiar și cei care nu sunt anti-vaxxeri, să ezite și să prefere să aștepte până văd cum merge primul val de vaccinare înainte de a se înscrie la rândul lor. O posibilă explicație este dată de faptul că mulți profesori și medici au avut deja COVID-19, așa că nu simt nevoia să se vaccineze imediat. În domeniul sănătății, atunci când s-au făcut primele liste de așteptare pentru vaccin, medicii au avut doar 3 zile la dispoziție pentru a se înscrie, insuficient pentru cei care erau bolnavi, de gardă sau în concediu.

Ezitarea ar putea să fie cauzată de lipsa de încredere în sistem – anti-vaxxerii cred că guvernul îi va vinde unor forțe și interese străine, iar cei care așteaptă mai multe opțiuni și informații, că și dacă vaccinurile funcționează, guvernul va reuși să compromită procesul de vaccinare.

Primăvara speranței

Potrivit bazei de date oficiale cu privire la coronavirus, până pe 22 ianuarie fuseseră vaccinați peste 25 de mii de bulgari, majoritatea angajați în domeniul Sănătății. S-a folosit în principal vaccinul Pfizer-BioNTech și, într-o măsură mai mică, Moderna. Bulgaria așteaptă noi livrări ale ambelor și a comandat o cantitate semnificativ mai mare de AstraZeneca, care până acum nu a fost aprobat de UE.

Procesul de vaccinare a fost criticat pentru lentoare și lipsa de organizare (în unele localități au fost vaccinați și medicii de familie, în altele nu). Campania pentru a doua categorie care are prioritate, profesorii, a fost amânată de câteva ori din cauza numărului insuficient de doze, dar se speră că va începe, în sfârșit, la începutul lunii.

Potrivit șefului Direcției de Sănătate Publică, Angel Kunchev, vaccinarea în masă va începe în aprilie. El a făcut o prognoză îndrăzneață pe 22 ianuarie: că aproape 2 milioane de bulgari ar putea fi vaccinați până la sfârșitul verii.

Primul comentariu postat la un articol despre această știre? „N-ai idee ce țară slujești, ești de râsul lumii și nimeni nu-ți mai crede minciunile”. Cel care a făcut comentariul e un bărbat de vârsta a doua, care are stickere anti-vaccin la fotografia sa de profil, imagini creștin-ortodoxe la fotografia de copertă și mențiunea că este „fără ocupație”

 

 

Alte opinii
Războaiele lui Putin și sfârșitul dependenței europene de energia rusească

Războaiele lui Putin și sfârșitul dependenței europene de energia rusească

Putin a crezut că, prin invadarea Ucrainei și implicarea în războaiele din Orient, îi redă Rusiei statutul de mare putere. Rezultatul a fost pierderea influenței Moscovei pe termen lung.

Rusia își folosește flota „fantomă” pentru a duce un război hibrid în Marea Baltică

Rusia își folosește flota „fantomă” pentru a duce un război hibrid în Marea Baltică

Un val de „accidente”/sabotaje în Marea Baltică sugerează că flota de petroliere folosită de Rusia ca să păcălească sancțiunile occidentale este utilizată, acum, și în războiul hibrid împotriva Occidentului.

Pentru a izola China, America lui Trump i-ar putea întinde o mână Rusiei

Pentru a izola China, America lui Trump i-ar putea întinde o mână Rusiei

China e principala amenințare a puterii SUA, care ar câștiga din slăbirea axei Beijing – Moscova. O înțelegere Trump – Putin poate implica, însă, sacrificarea Ucrainei și probleme pentru UE.

EBOOK> Razboi si propaganda: O cronologie a conflictului ruso-ucrainean

EBOOK>Razboiul lui Putin cu lumea libera: Propaganda, dezinformare, fake news

Timp citire: 9 min

Urmareste-ne si pe Google News

Idei principale articol:
  • După câteva valuri puternice de fake news în ultimii ani, scepticismul față de vaccinuri este în creștere chiar și în rândul celor care nu cred în teoriile conspirației.
  • La fel ca și în alte țări, în special cele din regiunea Balcanilor, anti-vaccinsmul este răspândit în Bulgaria în principal prin grupuri de Facebook, atât deschise cât și secrete, care deseori sunt asociate cu alte teorii ale conspirației sau cu cicluri de fake-news; retorica anti-vaccin e însoțită, de pildă, de ura față de „propaganda” LGBT, teama că identitatea națională va fi distrusă (valorile occidentale sunt văzute drept un pericol la adresa sentimentului de apartenență la propria cultură), afirmații prin care este exagerată influența unor personalități ca George Soros, Bill Gates și, într-o măsură mai mică, Angela Merkel, informații false despre străini care inițiază răpiri pentru a adopta copii bulgari.
  • Narațiunile anti-vaccin și anti-restricții creează un precedent periculos prin asocierea cu discursul de revoltă, împotriva statu-quoului și cu rolul pe care forțele de opoziție trebuie să și-l asume în lupta cu partidele mari.
Mai multe
Cum văd Bruxellesul și vecinii Rusiei revenirea lui Trump la Casa Albă
Cum văd Bruxellesul și vecinii Rusiei revenirea lui Trump la Casa Albă

Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a generat temeri privind modul în care va aborda Rusia și conflictul din Ucraina, precum și relația economică cu Uniunea Europeană. Echipa Veridica a analizat cum se vede preluarea puterii de Trump și echipa sa la Bruxelles și în țări vecine Rusiei – unele dintre ele ex-sovietice sau ex-comuniste, majoritatea membre UE sau NATO ori cu aspirații euro-atlantice.

Veridica
20 ian. 2025
Odată cu revenirea lui Trump, suveraniștii români așteaptă să le dea americanii puterea
Odată cu revenirea lui Trump, suveraniștii români așteaptă să le dea americanii puterea

Extremiștii români par să creadă că revenirea lui Donald Trump le aduce capital electoral și legitimizează tipul de discurs marcat de populism și narațiuni false. Ei speră, totodată, că Trump îi va ajuta să ajungă la putere. Este genul de raționament oximoronic, care arată că, de fapt, extremiștii români nici măcar nu înțeleg sensul cuvântului pe care l-au adoptat pentru a se defini – „suveranism”.

Cezar Manu
17 ian. 2025
Elon Musk, liderul extremei drepte internaționale
Elon Musk, liderul extremei drepte internaționale

După ce a pus umărul la victoria lui Donald Trump în alegerile din SUA, Elon Musk poartă o campanie de promovare a extremei drepte europene. Acționează el în nume propriu, sau e mesagerul lui Trump?

Criza din industria aeronautică din Rusia: un exemplu al eficienței sancțiunilor
Criza din industria aeronautică din Rusia: un exemplu al eficienței sancțiunilor

Aviația civilă a Rusiei se confruntă cu o criză fără precedent, deoarece producția și importurile sunt afectate de sancțiunile impuse de Occident în urma invadării Ucrainei.

Mănăstirea din Belarus care strânge bani în UE pentru războiul lui Putin
Mănăstirea din Belarus care strânge bani în UE pentru războiul lui Putin

O mănăstire ortodoxă din Minsk colectează fonduri de ani de zile pentru a sprijini invadarea Ucrainei de către Rusia. O parte din bani provin din activități desfășurate în țări din UE.

Alegerile din România, un semnal de alarmă pentru Polonia
Alegerile din România, un semnal de alarmă pentru Polonia

În 2025, în Polonia vor avea loc alegeri prezidențiale. Unele voci atrag atenția că trebuie luat în calcul scenariul în care Rusia va influența rezultatul alegerilor, așa cum s-a întâmplat în România.

Michal Kukawski
31 dec. 2024