Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Propaganda lui Putin prevesteşte o alianţă Rusia – SUA împotriva Europei
Cel puţin 6.000 de drone, 5.000 de drone şi 158 de rachete ruseşti au lovit în ianuarie oraşe din Ucraina, o escaladare fără precedent a atacurilor aeriene ale Moscovei la aproape patru ani de la începutul invaziei. Rusia a continuat să ucidă civili ucraineni şi în această lună, la câteva ore după ce preşedintele american Donald Trump afirmase că l-ar fi convins pe Vladimir Putin să oprească atacurile dată fiind vremea geroasă din Ucraina, unde temperaturile au coborât frecvent la minus 20 de grade, iar infrastructura energetică, lovită sistematic de ruşi, este în pragul colapsului. Situaţia este cu atât mai gravă cu cât administraţia Trump a blocat acordarea unei asistenţe energetice pentru Ucraina în valoare de 250 de milioane de dolari, promisă de fostul preşedinte Joe Biden.
Pentru propagandiştii Kremlinului, impasul ucrainean şi atitudinea binevoitoare a lui Donald Trump faţă de Vladimir Putin sunt motive de optimism. Cel mai încântat pare Vladimir Soloviov, care în emisiunea sa de la televiziunea de stat a spus că întrevede o posibilă alianţă între Rusia şi Statele Unite împotriva Europei:
„(Ucrainenii) nu sunt în stare de nimic. Nu pot lupta onorabil, ca bărbaţii. Ceea ce vedem acum sunt atacuri asupra oraşelor noastre paşnice. Ursula von der Leyen a spus că într-o lună se împlinesc patru ani de agresiune groaznică. Serios? Păi asta e o agresiune groaznică? De curând am distrus ce a mai rămas din sistemul lor energetic. În mare, Kievul a devenit un oraş mort şi o să-l terminăm de tot. Mai spun încă o dată, părăsiţi Kievul! Părăsiţi Kievul! Între timp, câţi civili (ucraineni) au murit din cauza asta? (…) Nu prea mulţi. (…) Desigur, ei trec acum printr-o tragedie. Zelenski îşi închipuie că a avut o întâlnire reuşită la Davos, dar Trump a arătat clar că pe el nu-l interesează Zelenski. Asta e. Lui Zelenski i s-a spus că «ori accepţi aceste condiţii, ori la revedere, gata cu bătaia de joc». Zelenski a ales. A ales, el este cu Europa. Asta înseamnă că, în viitorul apropiat, nu pot să exclud o alianţă între Rusia şi Statele Unite ale Americii. Şi atunci ne vom război (cu Europa) complet diferit. Şi nu vor mai avea parte de umbrela (nucleară) americană.”
Defăimarea postumă a victimelor agenţilor I.C.E. din Minneapolis
În ciuda numeroaselor şi convingătoarelor analize minuţioase, bazate de zeci de filmări din multiple unghiuri, care demonstrează limpede că americanii Renée Good şi Alex Pretti au fost împuşcaţi mortal fără să reprezinte vreun pericol pentru agenţii anti-imigraţie din Minneapolis, numeroase postări online continuă să susţină justificarea iniţială a oficialilor administraţiei Trump, potrivit cărora victimele ar fi fost nişte „terorişti interni”. Mai mult, pe reţelele de socializare a început o intensă campanie de discreditare postumă a celor ucişi, acuzaţi de tot felul de activităţi subversive şi anti-sociale.
La câteva zile după ce trei focuri de armă i-au luat viaţa lui Renée Good, o postare în reţeaua X prezenta o captură de ecran cu presupusul cazier al femeii ucise, în care sunt enumerate infracţiuni precum abuz asupra unui copil, vătămare corporală a unui ofiţer de poliţie şi încălcarea proprietăţii. Potrivit capturii de ecran, distribuită şi pe Facebook, Good ar fi fost în închisoare de patru ori, în 2022, 2023 și 2024. Cazierul judiciar nu-i aparţine însă femeii ucise în Minneapolis. Un prim indiciu este data naşterii diferită. Renée Good avea 37 de ani, şi nu 44 de ani, aşa cum apare în document. Ea s-a născut pe 2 aprilie 1988 în Colorado Springs, în timp ce pretinsul său cazier judiciar consemnează luna octombrie 1980. Pe de altă parte, cercetările jurnaliştilor în bazele de date din Colorado, Missouri şi Minnesota – state în care a locuit Good de-a lungul timpului – nu au descoperit nicio înregistrare care să corespundă capturii de ecran, chiar dacă s-au folosit inclusiv numele de familie din căsătoriile anterioare ale femeii. Potrivit Associated Press, singura sa interacţiune cu oamenii legii a fost o amendă de circulaţie.
Alte postări menite să compromită memoria lui Renée Good o prezintă pe victima din Minneapolis ducându-şi mâna la gât ca o aluzie batjocoritoare la adresa adresa asasinării activistului conservator american Charlie Kirk. „Iat-o cum sărbătoreşte împuşcarea lui Charlie Kirk”, scrie un utilizator pe Facebook, adăugând „Karma!” Postări similare cu aceeaşi imagine au fost distribuite pe platformele Threads și X. Fotografia nu este însă autentică. Căutarea inversă a imaginii indică faptul că chipul din postare este extras dintr-o fotografie a lui Renee Good din 2029, făcută în perioada maternităţii şi distribuită pe Facebook de către fotograf după moartea ei. O altă căutare inversă dezvăluie că imaginea din jur – în care a fost introdus chipul lui Renée – este de fapt o captură dintr-un videoclip în care apare altă femeie, prezentă la un miting anti-Trump din Chicago.
De o intensă campanie de defăimare postumă online a avut parte şi cealaltă victimă din Minneapolis, asistentul medical Alex Pretti. Un cadru dintr-o filmare reală care surprinde momentul în care un agent de imigrări îndreaptă o armă spre capul lui Pretti a fost modificată pentru a evidenţia un obiect suspect în mâna dreaptă a asistentului medical. Imaginea editată digital a devenit virală, mulți internauţi speculând că este vorba de o armă. Totuşi, imaginea prezintă inconsecvențe vizuale care indică utilizarea inteligenței artificiale, inclusiv faptul că un agent aflat în genunchi nu are cap. De altfel, scena modificată nu se potriveşte cu detaliile unui cadru similar dintr-o înregistrare video autentică a unui martor.
Încercările de compromitere a memoriei lui Alex Petti au mers şi mai departe, pliindu-se pe una din direcţiile predilecte ale adepţilor MAGA. Astfel, pe fondul speculațiilor despre viața personală și convingerile politice ale lui Pretti, au fost puse în circulaţie fotografiile mai multor persoane, identificate eronat ca fiind bărbatul împuşcat în Minneapolis şi însoţite de mesaje insultătoare la adresa comunităţii LGBT. O asemenea imagine, care înfăţişează un bărbat îmbrăcat într-o rochie roz cu volane este însoţită de comentariul „era asistent medical…”, o aluzie limpede la adresa meseriei lui Alex Pretti. Fotografia originală a fost postată în noiembrie 2024 şi îl prezintă de fapt pe Ben Taylor, co-creatorul Fishtank – un program live distribuit pe Youtube 24 de ore pe zi.
Altă postare conţine imaginea unui bărbat cu barbă îmbrăcat în femeie, alături de fotografia reală a lui Pretti. În fapt, bărbatul din stânga este Kyle Wagner, un activist din Minnesota autodeclarat membru al Antifa. Similar, un colaj de fotografii a fost distribuit online cu pretenţia că-l prezintă pe Alex Petti în calitate de militant LGBT. În realitate, imaginea din partea de sus a colajului este un portret al influencerului american Jeffrey Marsh, iar personajul din stânga jos este Grace Sterling Stowell, o femeie transgender fotografiată cu mai bine de zece ani în urmă.
Experţii susţin că identificarea vădit eronată a unor persoane pe reţelele de socializare, combinată cu un limbaj jignitor la adresa persoanelor LGBT reflectă o tendinţă mai amplă observată după incidentele violente din Statele Unite.
