Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Uraganul Melissa stârneşte un noian de falsuri online
Amploarea dezastrului provocat în Insulele Caraibe de uraganul Melissa este imensă. Considerată cea mai puternică furtună din istoria modernă a regiunii, Melissa a înregistrat viteze ale vântului de aproape 300 de km/h. Jamaica este una dintre insulele care a avut cel mai mult de suferit, cu peste 30 de morţi şi cu pagube materiale estimate la între 6 şi 7 miliarde de dolari. Ca şi cum imaginile reale ale catastrofei nu ar fi fost suficient de grăitoare, mulţi internauţi s-au întrecut în distribuirea de falsuri, postând videoclipuri cu case luate de vânt sub privirile neputincioase ale sinistraţilor scăpaţi nevătămaţi în mod miraculos, rechini invadând străzile inundate ale oraşelor, aeroprturi devastate, ba chiar şi buletine meteo contrafăcute. Mai toate aceste clipuri au fost realizate cu ajutorul Inteligenţei Artificiale. Mai exact cu „Sora 2”, cea mai recentă versiune a aplicaţiei create de Open AI care permite generarea unor deepfake-uri hiperrealiste. Majoritatea acestor falsuri au fost distribuite în reţeaua TikTok şi sunt uşor de identificat datorită prezenţei filigranului „Sora”.
Altele însă nu au niciun indiciu vizibil al instrumentului cu care au fost realizate, deşi au fost create tot cu ajutorul Inteligenţei Artificiale. Este şi cazul acestui videoclip în care mai mulţi rechini par să înoate în piscina unui hotel jamaican. Tema prezenţei rechinilor în apele aduse de inundaţii este mai veche, de dinaintea apariţiei Inteligenţei Artificiale, aşa cum se vede în această captură postată în 2027, care pretinde că arată un rechin înotând în Houston, statul american Texas. De altfel, cele mai populare postări de după fiecare uragan conţin imagini cu rechini invadând zonele urbane.
Alţi utilizatori au preferat metoda consacrată, mai simplă, a distribuirii unor imagini vechi din cu totul alt context, pe care le-au asociat cu evenimentul actual. Este cazul unui videoclip care a adunat milioane de vizualizări pe TkTok, cu pretenţia că prezintă o selecţie de imagini filmate în Jamaica lovită de uragan. Compilaţia este însă o dezinformare cap-coadă. În primul rând, Melissa nu a atins coastele Jamaicăi decât pe 28 octombrie, la două zile după data distribuirii videoclipului pe TikTok. În 26 octombrie, furtuna se afla la aproximativ 190 de kilometri sud-est de Kingston. În al doilea rând, jurnaliştii de la France Presse au descoperit că cel puţin şapte din cele opt clipuri care compun montajul au fost filmate în alte ţări în timpul unor furtuni anterioare. Astfel, imaginile de la începutul compilaţiei – care prezintă valuri uriaşe izbindu-se de digurile de siguranţă ale unui port şi măturând containerele de pe chei – se regăsesc într-un clip disponibil pe canalul YouTube din martie 2018, cu menţiunea că au fost surprinse în portul Maratea din Italia. Jurnaliştii au comparat digul, portul şi clădirile din apropiere cu cele identificate în zonă de aplicaţia Google Maps, confirmând astfel locaţia reală. Cel de-al doilea clip din montaj, care înfăţişează rafale de vânt îndoind copacii deasupra a două vehicule roşii, a circulat online cel puţin din luna iunie acest an, fiind distribuit de un furnizor mexican de servicii de Internet. El spune că imaginile au fost filmate în oraşul Ometepec în timpul uraganului Erick care a măturat sudul Mexicului. O altă imagine din colaj, care arată un palmier prăbuşindu-se peste un şir de maşini în timpul ploilor abundente, a fost şi ea preluată dintr-o filmare din Mexic. Un site de ştiri a postat clipul în luna mai, precizând că incidentul s-a petrecut în campusul Universităţii Tehnice din Veracruz, iar cei care l-au filmat au chiar studenţii universităţii mexicane. Următoarea secvenţă, care prezintă rafale de vânt violente în Jamaica, este de fapt o imagine răsturnată pe orizontală extrasă dintr-o înregistrare distribuită pe Facebook de meteorologul şef al canalului News 4 din Oklahoma şi a fost filmată în oraşul american Pauls Valley. Tot din Statele Unite provine şi următorul clip din compilaţie, de fapt o versiune inversată a unui moment surprins de un „vânător de furtuni” american în timpul uraganului Michael din octombrie 2018. În descrierea asociată imaginilor postate pe YouTube, autorul localizează filmarea în oraşul Panama din Florida. Un alt videoclip inclus în montajul dedicat urganului Melissa din Jamaica a fost preluat dintr-o postare pe Facebook din august 2024 a unui utilizator din Italia. Autorul postării originale precizează că imaginile sunt din oraşul Moncalieri şi că acestea au fost publicate de mai multe site-uri italiene. Tot din Italia este şi ultimul clip din compilaţie, în care se văd maşini circulând pe străzi inundate. A fost postat pe Facebook în iunie acest an de un utilizator din Palermo, capitala insulei Sicilia.
În fine, probabil cel mai spectaculos fals devenit viral atribuit uraganului Melissa este un videoclip distribuit online cu pretenţia că arată „ochiul” uraganului, filmat din cabina unui avion de linie. Uraganele pot atinge înălţimi de până la 16.000 de metri, mult peste plafonul de 13.000 de metri accesibil avioanelor comerciale. Aceasta înseamnă că secvenţa în cauză – generată de Inteligenţa Artificială – nu ar fi putut fi filmată dintr-un avion de pasageri. Doar avioanele de cercetare specializate ale Administraţiei Oceanice şi Atmosferice a Statelor Unite se pot apropia în siguranţă de astfel de furtuni. De altfel, agenţia americană a confirmat că videoclipul este un fals şi a publicat imagini autentice captate de aparatele proprii care surprind centrul real al uraganului Melissa.
Grokipedia: cât de obiectivă este enciclopedia lui Elon Musk inspirată de Donald Trump?
Elon Musk a lansat Grokipedia, o enciclopedie online bazată pe Inteligenţa Artificială. Ambiţia miliardarului este de a contracara Wikipedia, ale cărei articole sunt readactate prin contribuţia editorilor umani. La originea denumirii enciclopediei – care, potrivit iniţiatorului ei, va furniza „adevărul şi numai adevărul” – este Grok, chatbot-ul generativ de inteligenţă artificială al companiei xAI, disponibil pe reţeaua de socializare X. Grok ar urma să facă toate verificările informaţiilor furnizate de Grokipedia. Până acum, însă, Grok s-a remarcat mai ales prin dezinformări, inclusiv formulări antisemite şi laude la adresa lui Hitler la începutul acestui an. Din acest punct de vedere, influenţa algoritmilor lui Grok pare evidentă, dacă ar fi să comparăm articolul consacrat de Grokipedia lui Adolf Hitler, cu articolul având aceeaşi temă din Wikipedia. În timp ce aceasta din urmă menţionează încă din primul paragraf Holocaustul din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, în care au fost ucişi şase milioane de evrei, Grokipedia aminteşte Holocaustul abia la sfârşitul celui de-al doilea paragraf, mult după ce subliniază meritele lui Hitler în redresarea economică a Germaniei naziste.
În privinţa „obiectivităţii” şi a lipsei de partizanat clamată de iniţiatorul noii enciclopedii, un indiciu este generosul articol laudativ dedicat chiar proprietarului Tesla, articol care ignoră, de pildă, că după activitatea sa intens contestată la conducere Departamentului pentru Eficienţă Guvernamentală (DOGE) al administraţiei Trump, Elon Musk a fost desemnat într-un sondaj publicat în august drept cea mai detestată persoană publică din Statele Unite. Deşi semnificativ mai lung decât corespondentul său de pe Wikipedia, acelaşi articol nu menţionează nici gestul făcut de Musk la un miting din ianuarie, pe care mulţi l-au considerat un salut nazist. De altfel, aidoma platformei sale de socializare care promovează în special vocile conservatoare şi de extremă dreapta, articolele de pe Grokipedia par să favorizeze principalele teme apropiate republicanilor lui Trump. De exemplu, articolul despre asaltul din 6 ianuarie 2021 asupra Capitoliului insistă asupra unor „afirmații larg răspândite privind nereguli la vot” – o minciună promovată de Donald Trump și aliații săi pentru a delegitima victoria lui Joe Biden în 2020 – și minimalizează rolul lui Trump în incitarea la revoltă. Unii jurnaliști au acuzat deja Grokipedia că difuzează nu doar informații părtinitoare, ci şi inexacte, cum ar fi afirmaţia că pornografia a agravat epidemia de SIDA.
Edificatoare pentru diferenţa de perspectivă dintre cele două enciclopedii online este şi compararea articolelor dedicate lui George Floyd, descris chiar de la început de Wikipedia drept un afro-american ucis în 2020 de un poliţist alb în timp ce era deja imobilizat. În contrast, Grokipedia îşi începe articolul cu etichetarea victimei ca fiind un infractor înrăit, şi abia două paragrafe mai târziu consemnează sec decesul lui Floyd, care s-ar fi „opus arestării”. În ceea ce priveşte protestele desfăşurate sub sloganul Black Lives Matter, articolul din Grokipedia subliniază că ar fi provocat pagube de miliarde de dolari, fără însă să precizeze – aşa cum o face Wikipedia – că marea majoritate a protestelor au fost paşnice.
Musk a susținut că noul site „va depăși Wikipedia cu câteva ordine de mărime în ceea ce privește amploarea, profunzimea și acuratețea”. Deși este prea devreme pentru a evalua acuratețea Grokipedia la scară macro, este limpede că anumite intrări omit informații importante. Pe de altă parte, Musk îşi propune să prezinte Inteligenţa Artificială ca o soluţie la problema prejudecăţilor, de care acuză Wikipedia. El încearcă să profite de impresia multora că eliminarea elementului uman ar aduce mai multă obiectivitate, o aspiraţie contrazisă de exemplele prezentate mai sus. În acelaşi timp, lipsa de transparenţă a procesului de selectare a surselor reprezintă, deocamdată, o altă mare problemă pentru Grokipedia.
