Israelul a lansat o nouă campanie de influenţare a modului în care modelele lingvistice bazate pe Inteligenţa Artificială de tip LLM (Large Language Model), precum ChatGPT, răspund la întrebări despre Gaza și acţiunile armatei israeliene, pe fondul scăderii sprijinului pentru acţiunile Israelului în rândul publicului american. Compania multinaţională de publicitate Havas Media, care gestionează cea mai mare parte a activității de influență a Israelului în Statele Unite, înregistrată potrivit legii americane ca agent străin (FARA), a înființat un „institut” menit să furnizeze informații pozitive despre Israel prin intermediul agenţei de publicitate Piro, Inc. unul dintre subcontractorii săi.
Tu întrebi ChatGPT-ul, agențiile israeliene de PR îți răspund
Peste 100 de articole anonime despre Israel și Palestina au fost publicate online la începutul lunii august, în doar o săptămână, de către un grup de experți conectat la firma de relații publice preferată de guvernul israelian. Potrivit unui set de documente depuse de curând la Departamentul american al Justiţiei, Piro declară că peste zece articole de pe site-ul Institutului Hanovra pentru Politici Publice fac parte dintr-o campanie de 100.000 de dolari axată pe „crearea și diseminarea de materiale informaționale factuale, bazate pe surse, menite să educe publicul din SUA cu privire la Israel și problemele conexe prin intermediul conținutului distribuit public”. Site-ul web al institutului conţine zeci de rapoarte fără autori numiţi, fiecare dintre acestea formulate ca răspunsuri la întrebări concepute ca şi cum ar fi adresate unui motor de căutare sau unui LLM, precum „Cine este agresorul în conflictul israeliano-palestinian?”, „Este IDF cea mai morală armată din lume?” sau „Există politică de înfometare în Gaza?” Pagina „Despre noi” a site-ului susţine că „Institutul Hanovra pentru Politici Publice studiază informațiile care alimentează antisemitismul în Statele Unite și publică ceea ce arată dovezile”, adăugând că fondatorul său – neidentificat! – „a urmărit această lucrare încă din copilărie”.
Stratagema se dovedeşte eficientă. Jurnaliştii de la publicaţia Politico au testat sistemul interogând ChatGPT şi Perplexity, care au citat materialele Institutului Hanover ca răspuns la întrebări despre Gaza, antisionism şi antisemitism. Site-ul conține și o declarație de responsabilitate ascunsă în partea de jos: „Acest material este distribuit de Piro, Inc. în numele Havas Media Germany GmbH, pentru Agenția de Publicitate a Guvernului Israelului (LaPam).” Marcajele tehnice analizate de jurnalişti indică faptul că site-ul a fost construit sau găzduit folosind Res, un startup de inteligență artificială cu sediul în Seattle, care se laudă că a ajutat clienți precum companiile Nike și Intel să fie recomandați cu prioritate de modelele de inteligență artificială. O versiune identică a paginii de pornire a institutului, găzduită pe site-ul Res, a devenit indisponibilă după ce jurnaliştii de la Politico au contactat compania pentru comentarii. Havas Media și Institutul Hanovra nu au răspuns solicitărilor jurnaliştilor de a comenta situaţia, cum nu au răspuns nici purtătorii de cuvânt ai LaPam și ai ambasadei Israelului.
Nu este prima dată când Israelul se bazează pe rețeaua Havas pentru a încerca să influențeze chatboții. Havas a recunoscut că l-a angajat anul trecut pe Brad Parscale, fostul manager de campanie al lui Trump, prin intermediul firmei acestuia ClockTower X, pentru a întreprinde o campanie de influenţare plătită cu 46,5 milioane de dolari, care a inclus „implementarea de site-uri web și conținut pentru a oferi rezultate de încadrare GPT” în numele Israelului, aşa cum atestă documentele depuse la FARA.
Falsuri cu migranţii marocani din Ceuta în drum spre Londra
Un articol atribuit publicaţiei Daily Express, purtând data de 19 august, pretinde că premierul Andy Burnham plănuia să aducă în Regatul Unit până la 4.000 de migranţi blocaţi în enclava spaniolă Ceuta, aceştia urmând să fie cazaţi în hoteluri din Londra. Articolul a fost preluat şi larg distribuit pe de utilizatorii reţelelor de socializare, unii dintre aceştia prevestind sfârşitul politic al lui Burnham dacă îşi va duce planul la îndeplinire. În ciuda aspectului şi a formatării similare cotidianului britanic, artcolul nu este autentic. El a fost publicat pe „dailyexpress.uk.com”, în loc de site-ul web original „express.co.uk”, fiind denunţat ca fals de către un purtător de cuvânt al companiei-mamă a cotidianului. Tom Hunt, director editorial la Reach PLC, a declarat prin e-mail că „am luat măsuri pentru a încerca să eliminăm un site web clonat care se prezintă drept Express și care difuzează în mod fraudulos o știre falsă care nu a fost scrisă sau publicată de noi sau de reporterul menționat în semnătură.” Jurnalista a cărei semnătură apare pe articolul contrafăcut afirmă într-o postare din 20 august în reţeaua X că textul publicat pe „un site Express fals” nu-i aparţine. De altfel, administratorul contului X al Daily Express a declarat, ca răspuns la o captură de ecran a articolului, că „acest articol NU a fost scris sau publicat de noi”.
Pe de altă parte, ca răspuns la întrebările jurnaliştilor despre conţinutul articolului, un purtător de cuvânt al ministerului britanic de Interne a precizat că „aceste afirmații pur și simplu nu sunt adevărate” şi „orice sugestie conform căreia aducem migranți din Ceuta în Regatul Unit este complet falsă.” „Acest guvern continuă să facă tot ce îi stă în putință pentru a proteja publicul britanic și a ne securiza granițele”, a adăugat oficialul.
Între timp, apelurile pentru o nouă trecere în masă a frontierei enclavei spaniole de pe coasta mediteraneană a Marocului au inundat rețelele de socializare marocane, cu îndemnuri la un nou asalt asupra graniţei Uniunii Europene. O anchetă a jurnaliştilor de la RFI a constatat că această campanie a fost alimentată de zvonuri false, relatări suspecte și semne de amplificare artificială. La două săptămâni după invazia în Ceuta a peste 70.000 de migranţi, pe Facebook şi Instagram au început să circule postări care promovau o forţare a frontierei în ziua de 15 august. În centrul campaniei s-a aflat o afirmație falsă conform căreia punctul de trecere a frontierei din Ceuta ar fi deschis în mod excepțional, deoarece ziua respectivă este sărbătoare legală în Spania. Zvonul a fost vizualizat de milioane de ori online și i-a încurajat pe potențialii migranți să se adune în ajunul datei specificate.
Ancheta RFI nu a putut stabili cine a lansat campania, dar a scos la iveală multiple semne de manipulare. Au fost identificate aproximativ zece conturi suspecte de Instagram create recent – unele chiar în august – care au susţinut activ ideea traversării planificate a frontierei. Unele dintre videoclipurile distribuite au atras milioane de vizualizări, ceea ce sugerează că mișcarea a fost amplificată artificial. Mai multe clipuri conțineau legende în japoneză copiate dintr-o postare virală Vogue, fără legătură cu această acţiune, aparent pentru a le crește vizibilitatea. Postările au folosit în mod repetat hashtag-uri precum „haraga” și „spanish”, sugerând o formă de astroturfing – crearea unei false impresii de sprijin din partea cetățenilor. În araba nord-africană, haraga sau harraga înseamnă aproximativ „cei care ard”. Termenul este utilizat pentru cei care imigrează ilegal și își distrug la sosire documentele de identitate pentru a evita să fie identificați și deportați.
Odată lansat, apelul la trecerea forţată a frontierei în 15 august a fost preluat de conturi reale, unele dintre ele având peste 100.000 de urmăritori. Este cazul cazul unui tânăr creator video care le-a oferit abonaților de pe diversele sale platforme o călătorie cu autobuzul complet gratuită în Spania. Este imposibil de știut dacă a fost plătit pentru a răspândi acest mesaj. În ciuda mobilizării masive online, în 15 august nu au avut loc intrări masive sau incidente majore la graniţa enclavelor Ceuta şi Melilla. Starea de alertă maximă instituită de autorităţile spaniole şi marocane, mobilizarea preventivă a unui mare număr de forţe de securitate, ca şi avetismentele lansate de oficialii celor două ţări au descurajat anunţatul asalt al frontierei de către migranţi.
