Donații
Veridica.md
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Propaganda Kremlinului şi-a luat liber de 1 mai
theguardian.com / 2 mai. 2023; reuters.com / 3 şi 4 mai 2023; meduza.io / 2 mai 2023;
Luna mai este, tradiţional, o lună a marilor sărbători populare în Rusia. Defilarea de Ziua Muncii este urmată în 9 mai de grandioasa paradă militară dedicată victoriei sovieticilor asupra Germaniei naziste. Şi tot în fiecare 9 mai, un alt moment special: procesiunea aşa-numitului Regiment Nemuritor, în care cetăţeni din întreaga ţară mărşăluiesc purtând fotografii ale rudelor pierdute în cel de-Al Doilea Război Mondial. Anul acesta, evoluţia luptelor din Ucraina a determinat autorităţile să ajusteze radical programul manifestărilor: cel mai mare sindicat din Rusia a renunţat la demonstraţiile planificate pentru 1 mai, procesiunile Regimentului Nemuritor se vor desfăşura doar online, iar festivităţile de Ziua Victoriei din cel puţin şase regiuni au fost anulate. La Moscova, unde publicul larg nu va avea acces la spectaculoasa paradă militară, circulaţia în Piaţa Roşie a fost închisă încă din 27 aprilie, cu două săptămâni înaintea evenimentului. Motivul invocat de autorităţi este acelaşi în toate cazurile: riscul unor acţiuni teroriste ale presupuşilor sabotori pro-ucraineni. De altfel, Kremlinul anunţa în 3 mai că ar fi dejucat un atac cu drone care l-ar fi vizat pe preşedintele Federaţiei. A doua zi, purtătorul de cuvânt al lui Putin afirma că Statele Unite s-ar afla în spatele unei tentative de asasinat, acuzaţie dezminţită categoric de Washington. Experţii în securitate consideră că presupusul atac nu ar fi decât o înscenare regizată de propagandiştii ruşi, fiind practic imposibil ca dronele să penetreze sistemul de apărare aeriană al capitalei. Unii analişti cred că adevărata cauză a interzicerii adunărilor publice nu este atât grija pentru siguranţa cetăţenilor sau a lui Putin, cât obsesia paranoidă a preşedintelui pentru blocarea unor eventuale exprimări critice faţă de invadarea Ucrainei, oricât de improbabile ar fi acestea. De altfel, în pofida restricţionării manifestaţiilor de 1 Mai, au existat pe întinsul Rusiei adunări răzleţe la care au fost afişate pancarte anti-război. În Sankt Petersburg, un bărbat de 76 de ani a fost arestat pentru că avea un carton cu sloganul tradiţional „Pace, Muncă, Mai”, la care adăugase litera „Z” – simbolul grafic al războiului – barat cu roşu. În Ekaterinburg, o femeie a fost reţinută pentru că a afişat un alt mesaj tradiţional - „Pace în Pace”. O altă temere evocată de analişti este riscul umilitor pentru Putin al infiltrării soţiilor sau părinţilor îndureraţi ai militarilor căzuţi în Ucraina în rândul participanţilor la procesiunea „Regimentului nemuritor”. Pe de altă parte, în rândul ruşilor creşte nemulţumirea faţă de costurile exorbitante ale acţiunilor militare, la care se adaugă sumele substanţiale dirijate de Kremlin către regiunile ucrainene anexate. Jurnaliştii ruşi ai publicaţiei Meduza, aflaţi în exil, au dezvăluit marţi un set de instrucţiuni redactate de administraţia prezidenţială pentru propagandiştii Kremlinului. Cele mai multe privesc modul în care presa guvernamentală ar trebui să prezinte contraofensiva anunţată de Kiev. Jurnaliştilor li se mai cere să evite referirile la fondurile alocate refacerii infrastructurii din teritoriile ocupate – estimate la peste un trilion de ruble -, şi să nu insiste asupra pregătirii paradei de Ziua Victoriei. Sursele citate de Meduza au evitat să spună care sunt cauzele reale ale restricţiilor, dar au dat de înţeles că la evenimentul din Piaţa Roşie vor participa mai puţine vehicule militare decât anul trecut, în condiţiile în care tehnica de luptă modernă este necesară pe frontul din Ucraina.
Patriotism, militarism şi propagandă în Rusia lui Putin
newsinfrance.com/ iun. 2022; aljazeera.com/mai 2022
Constrânşi, în mod paradoxal, de un război de agresiune să nu poată urmări parada militară de 9 mai decât la televizor, moscoviţii sau turiştii în trecere prin capitala Rusiei amatori de uniforme, tehnică militară şi miros de praf de puşcă au la dispoziţie o alternativă convenabilă pentru ei şi copiii lor. La nici 60 de kilometri, în orăşelul Kubinka, este deschis şase zile pe săptămână parcul cu tematică militară intitulat - cum altfel? - „Patriot”. Neoficial, parcului i se mai spune „Disneyland-ul militar al lui Putin”. Preşedintele Federaţiei Ruse a recunoscut încă de la inaugurare că unul dintre scopurile investiţiei de 370 de milioane de dolari întinsă pe 5.500 de hectare este „educarea militar-patriotică a tinerilor”. Nu este decât un eufemism pentru glorificarea războiului şi inocularea spiritului militarist şi atitudinii războinice care caracterizează administraţia de la Kremlin. Cea mai elocventă dovadă este că, pe lângă tehnica militară folosită de sovietici în faţa agresiunii hitleriste de acum 70 de ani, vizitatorii găsesc pe exponatele contemporane inscripţionată litera „Z” – simbolul sprijinului necondiţionat pentru invadarea Ucrainei. Şi astfel, un război neprovocat, care a ucis până acum peste 100.000 de ruşi, devine pentru conaţionali - adulţi şi copii deopotrivă - un pretext de distracţie şi o perversă strategie de recrutare cu bătaie lungă. Lucrurile nu mai sunt însă amuzante la câteva sute de metri de Patriot Parc, unde se ridică Catedrala Forţelor Armate ale Rusiei. Megaconstrucţia, cu o turlă înaltă de exact 19 metri şi 45 de centimetri - în amintirea anului încheierii ultimei conflagraţii mondiale - este dedicată jertfei soldaţilor Armatei Roşii. Numai că, pe lângă basoreliefurile şi mozaicurile imense reprezentând ostaşii victorioşi acum aproape 80 de ani, un întreg perete este acoperit cu imaginea aşa-zişilor „eroi” ai intervenţiilor militare din Afganistan, Cecenia, Siria şi ai invadării Crimeei din 2014. Elogiat de Patriarhul Kiril, edificiul nu este însă apreciat de toţi teologii ortodocşi.
Un alt obiectiv cu pretenţii istorice, de neratat în planurile propagandiştilor Kremlinului, este expoziţia intitulată “NATO: o cronică a cruzimii”, organizată la Muzeul de Istorie Contemporană din Moscova de către ministerul rus al Apărării la scurt timp după invadarea Ucrainei. Exponatele îi portretizează pe militarii americani ca fiind nişte războinici însetaţi de sânge. Pentru a impresiona vizitatorii, fundalul sonor sugerează ameninţător apropierea unor avioane de bombardament. Scopul principal al expoziţiei este prezentarea NATO şi a Statelor Unite drept agresori prin excelenţă. Prima dovadă ar fi bombele atomice lansate asupra Japoniei în 1945, urmată de războiul din Vietnam. Fotografiile sunt însoţite de explicaţii privind atrocităţile comise de-a lungul intervenţiilor militare din Serbia, în 1999, sau în Afganistan, în 2001.
În gândirea organizatorilor, cele mai convingătoare obiecte expuse sunt cele prezentate ca fiind capturate pe câmpul de luptă din Ucraina: aparatură radio, telefoane prin satelit, precum şi rachete antitanc de fabricaţie occidentală. Fără să aducă vreo dovadă, ghidul pretinde că NATO furnizează echipament militar organizaţiilor naziste ucrainene. Însoţiţi de profesorul de istorie, tinerii elevi părăsesc expoziţia cu gândul că războiul e vina Occidentului iar armata rusă luptă în Ucraina cu ţările NATO.
Jurnaliştii Kremlinului în misiuni de propagandă TV
theguardian.com/28 apr. 2023; russianmediamonitor.com/29 apr. 2023; twitter.com@MamedovGyunduz/1 mai 2023
Două rachete ruseşti au lovit, în noaptea de 28 aprilie, un bloc de locuinţe din oraşul ucrainean Uman, la aproape 200 de km nord-est de Chişinău. Potrivit ministerului de Interne de la Kiev, exploziile au ucis 23 de civili, dintre care şase copii. Jurnaliştii televiziunii de stat Russia 1 au folosit imaginile tragediei în buletinul de ştiri, preferând însă să deturneze semnificaţia şi locul producerii evenimentului.
Jurnal Russia 1 – 29 aprilie:
„Noaptea trecută, combatanţii ucraineni au bombardat din nou în Donbas. Nikolsko, Iakovlivka şi Iasinuvata au fost lovite de peste 20 de ori. În ultimele 24 de ore, forţele ucrianene au atacat şi Republica Populară Doneţk, lansând aproape 260 de proiectile.”
Tot la Russia 1, o altă mostră de încălcare asumată a eticii jurnalistice care arată că, literalmente, propaganda poate ucide. Un reporter acreditat să relateze de pe front s-a transformat în servant al unui aruncător de rachete, devenind astfel – deliberat - combatant anti-ucrainean.
Relatare reporter Russia 1:
„Fiecare încărcătură a lansatorului de rachete conţine 40 de proiectile. Avem aici zeci de încărcături. Să-i ajuţi pe militari este o încălcare a eticii jurnalistice ale cărei norme noi le respectăm întotdeuana. Dar acum este o situaţie specială. Sunt sigur că e un caz special. Până acum nu se putea, dar acum a devenit deja posibil pentru că luptăm pentru patria noastră şi, de fapt, luptăm împotriva fasciştilor. Aşa că ăsta este mesajul meu de salut pentru ei, (racheta) asta este din partea mea.”
