Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Negaţioniştii victimelor războiului din Ucraina
reuters.com / 17 mar. 2022, ap.com / 12 mar. 2022
Greu de crezut, dar există încă utilizatori ai reţelor sociale care pun la îndoială atacarea ţintelor civile de către armata rusă în Ucraina. Autorul unei postări devenite virale pe Facebook insinuează că, deşi 26 de milioane de ucraineni posedă telefoane mobile iar Internetul acoperă întreaga ţară, nu există imagini brute care să probeze existenţa victimelor necombatante. Alţi utilizatori merg mai departe, sugerând că ucrainenii sunt bombardaţi de propria armată. Agenţia Reuters demontează afirmaţiile, arătând că de la începerea invaziei au fost publicate o sumedenie de imagini cu ţinte civile având surse diverse, de la simpli cetăţeni la autorităţi locale şi jurnalişti. Un exemplu este filmarea realizată de jurnaliştii britanici în 16 martie la un spital de campanie provizoriu din regiunea Kiev în care cadre sanitare ucrainene tratează civilii răniţi de bombardamente. Un alt exemplu are ca sursă agenţia Associated Press, care în 12 martie a surprins într-o zonă rezidenţială din Mariupol tirul tancurilor ruseşti aruncând în aer balcoanele blocurilor. Tot din Mariupol au făcut înconjurul lumii imaginile cu maternitatea bombardată de armata rusă în 9 martie, când şi-au pierdut viaţa trei civili, între care un copil. Între timp, femeia însărcinată rănită surprinsă de cameramanul Associated Press a murit. Armata ucraineană a dat şi ea publicităţii imagini de după atacul de la Mariupol, în care a inclus material filmat de Reuters. Duminică, o cameră de supraveghere a înregistrat explozia unui proiectil care a lovit un centru comercial din districtul Podil al capitalei Kiev, soldată cu opt morţi. Pe de altă parte, grupul de investigaţii Bellingcat a realizat o hartă care prezintă în timp real obiectivele civile lovite de militarii ruşi de la începutul războiului, ilustrată cu imagini şi informaţii de la fiecare astfel de incident negat de propaganda Kremlinului.
Jurnaliştii ruşi demisionari eclipsează opozanţii reali
euvsdisinfo.eu / 17 mar. 2022
Pe lângă valul de simpatie internaţională creat, gestul curajos de sfidare a cenzurii presei de către Kremlin al jurnalistei Marina Ovsianikova, care a protestat în direct pe principalul canal al televiziunii ruse a fost precedat sau urmat de acţiuni asemănătoare dar mai puţin spectaculoase. Jana Agalakova, corespondenta la Paris a aceleiaşi televiziuni, şi-a anunţat demisia spunând că motivele sunt evidente. Decizii similare au luat şi alţi jurnalişti proeminenţi din presa controlată de stat. Lilia Gildeeva, prezentatoare a postului cu acoperire naţională NTV, şi-a anunţat demisia după ce a fugit în străinătate. Ivan Urgant, care a protestat încă de la începutul războiului, a demisionat la rându-i de la Canalul 1. Maria Baronova, responsabil editorial la televiziunea Russia Today, şi-a părăsit postul imediat după declanşarea invaziei. Portalul Euvsdisinfo notează că, începând de luna trecută, peste 150 de jurnalişti au părăsit Rusia, într-un exod care aminteşte de plecările masive din 2014, când mai mulţi jurnalişti importanţi de la Russia Today au demisionat în semn de protest faţă de atacarea Crimeei. Este însă de aşteptat ca şi acum plecările masive să nu afecteze aparatul de propagandă al Kremlinului. De altfel, publicaţiile naţionaliste ruse au salutat demisiile jurnaliştilor ca pe un act de purificare a redacţiilor care scapă astfel de laşi şi trădători.
Cotidianul Zavtra califică protestul Marinei Ovsianikova drept un act de provocare – citez - „dezgustătoare, anti-rusească şi pro-nazistă”. Pentru site-ul Tsargrad, acţiunea Ovsianikovei este pretextul lansării unui apel la epurarea neîntârziată a presei ruse. Pe de altă parte, surse oficiale ucrainene avertizează asupra atenţiei excesive pe care lumea o acordă unor proteste individuale precum cel al Ovsianikovei, în detrimentul victimelor reale ale războiului. În context, euvsdisinfo observă că, în ciuda dramatismului protestului în direct al Marinei Ovsianikova, adevăraţii eroi ai opoziţiei din Rusia sunt în primul cei asasinaţi, precum Boris Nemţov şi Anna Politkovskaia, apoi cei otraviţi, ca Alexei Navalnâi şi Vladimir Kara-Murza. Lor li se adaugă cei aproape 15.000 de protestatari ruşi împotriva războiului arestaţi din 24 februarie încoace.
Războiul Putin - Zelenski la categoria „deep fake”
dw.com / 18 mar. 2022
Videoclipuri trucate în care apar preşedinţii Vladimir Putin şi Volodimir Zelensky au inundat reţelele sociale. Create rudimentar cu tehnica „deep fake” – cea care permite proiectarea aparenţei că o persoană spune sau face ceva neadevărat - şi însoţite de mesaje neverosimile favorabile adversarilor, clipurile au devenit totuşi virale pe reţelele sociale. Jurnaliştii de la Deutsche Welle s-au oprit mai întâi asupra falsului distribuit în martie în care preşedintele Rusiei pare să-şi îndemne soldaţii să predea armele şi să se-ntoarcă acasă. Mai mult, trucajul îi atribuie lui Putin şi alte afirmaţii incredibile, cum ar fi acceptarea retrocedării Crimeei către Ucraina, recunoaşterea de către Rusia a graniţelor ucrainene consacrate internaţional, inclusiv cu teritoriile Lugansk şi Doneţk, ba chiar înfiinţarea unei fundaţii împreună cu Statele Unite şi Uniunea Europeană pentru reabilitarea infrastructurii din Donbas. Discursul original care a stat la baza fake-ului datează din 21 februarie şi se referea la recunoaşterea de către Rusia a independenţei celor două regiuni separatiste din estul Ucrainei. Falsul în care apare preşedintele îi atribuie acestuia un mesaj la fel de fantezist: îndemnul adresat armatei de a se preda cu tot cu arme invadatorilor ruşi. Evident, Volodimir Zelensky nu a transmis niciodată un astfel de mesaj. De altfel, o privire atentă scoate la iveală o mulţime de imperfecţiuni tehnice care trădează un fals primitiv.
Propaganda rusească la vârf dusă „la firul ierbii”
euvsdisinfo.eu / 19 mar. 2022
Cel dintâi propagandist al Rusiei, decidentul declanşării războiului împotriva Ucrainei, a susţinut în 18 martie o reprezentaţie „cu casa închisă” pe cel mai mare stadion de fotbal al ţării, Lujniki. Portalul euvsdisnfo descrie rolul interpretat de Vladimir Putin în faţa a o sută de mii de spectatori ca fiind cel al „dresorului de nazişti”. De altfel, Putin şi-a rostit monologul dedicat împlinirii a opt ani de la anexarea Crimeei pe o scenă deasupra căreia trona sloganul „Pentru o lume fără nazism”. Cinic, el a repetat insistent cele două cuvinte-cheie cu care a justificat în discursul din 24 februarie invadarea Ucrainei: „genocid” şi „nazism”. Analiştii de la euvsdisinfo.eu subliniază lipsa de logică a etichetei de „stat nazist” pusă Ucrainei, în condiţiile în care Volodimr Zelenski - preşedintele ales democratic cu peste 73% din voturi - este un evreu descendent dintr-o familie care a plătit tribut Holocaustului. Pe de altă parte, propaganda Kremlinului nu ezită să califice ca „nazist” sau simpatizant nazist orice critic al proiectului geopolitic al Moscovei de unificare a lumii rusofone – aşa numita „Ruskii Mir”. Ţintele predilecte sunt Polonia şi statele Baltice, dar nici Italia nu a scăpat de asocierea terminologică cu nazismul. Noutatea este că obsesia nazismului a devenit dominantă în presa rusă controlată de stat. Pentru redactorul şef al Russia Today, Uniunea Europeană în ansamblu este „nazistă”. Adjectivul „nazist” a pus stăpânire pe vocabularul lui Vladimir Putin şi a devenit nelipsit în referirile la Ucraina ale ministrului de Externe Serghei Lavrov. În 4 martie, când parlamentul Rusiei a adoptat măsuri draconice împotriva presei independente şi a libertăţii de expresie, cuvântul „nazism” a fost recurent într-un simulacru de dezbateri. De fapt, în viziunea Moscovei, întregul Occident a devenit „nazist” pentru că susţine Ucraina în faţa invaziei. Analiştii sunt de părere că această retorică neobosită centrată pe „nazism” nu are sorţi de izbândă în plan internaţional, fiind destinată mai degrabă cetăţenilor ruşi. Scopul lui Vladimir Putin ar fi abaterea atenţiei de la slăbiciunile evidente ale propriului regim şi convingerea populaţiei că Rusia are în faţă un inamic imaginar fără scrupule. Şi chiar dacă nu toţi ruşii vor fi convinşi să lupte cu duşmanul indicat de Kremlin, eliminarea oricărei obiecţii interne faţă de război ar fi un câştig pentru Putin, cel care a dat o veritabilă probă de cult al personalităţii pe stadionul din Moscova – conchide euvsdisinfo.
(Horia Grușcă)
