Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
De mai bine de 60 de ani, asasinarea preşedintelui american John Fitzgerlad Kennedy în 22 noiembrie 1963 la Dallas a alimentat o puzderie de teorii ale conspiraţiei şi scenarii care de care mai fanteziste. Mulţi se aşteptau ca publicarea, în baza decretului semnat de preşedintele Donald Trump în 23 ianuarie, a peste 70.000 de documente secrete, să răspundă întrebărilor şi să limpezească speculaţiile care au înconjurat unul dintre evenimentele marcante ale secolului trecut. Unii utilizatori de internet s-au grăbit să proclame că au descoperit în dosarele declasificate noi informaţii edificatoare, distribuind pe reţelele de socializare documente falsificate sau interpretări greşite ale unor documente reale şi resuscitând astfel vechile teorii ale unui complot pus în aplicare de „statul paralel”. În fapt potrivit majorităţii experţilor, ultimele documente date publicităţii nu aduc nicio noutate semnificativă în privinţa împrejurărilor comiterii asasinatului.
Între ştirile false devenite recent virale s-a evidenţiat una care sugerează o legătură între cel asasinat acum şase decenii şi personaje din politica contemporană americană. În 18 martie, Kate Hyde – o asiduă comentatoare politică pro-Trump – distribuia pe platforma X o presupusă scrisoare atribuită lui John F. Kennedy, adunând în scurt timp patru milioane de vizualizări. Documentul, datat iulie 1963 şi purtând semnătura preşedintelui de atunci, le comunică celor interesaţi existenţa unor informaţii care ar putea duce la arestarea lui Hillary Clinton . Mai multe indicii sugerează însă că este vorba de un document contrafăcut. În primul rând, aspectul textului principal pare adăugat artificial. O privire mai atentă evidenţiază un detaliu care trădează fără echivoc înşelăciunea: ştampila rotundă din colţul din stânga jos al plicului conţine numele de utilizator de pe platforma X al comentatoarei conservatoare. În plus, nu poate fi ignorat un anacronism evident. În 1963, viitoarea Primă Doamnă a Americii avea 16 ani şi purta numele de fată Hillary Diane Rodham. Ea a luat numele de Clinton abia după ce s-a căsătorit cu Bill Clinton în 1975, aşa că este imposibil ca John Kennedy să se fi referit la ea ca „Hillary Clinton” în 1963. Pe de altă parte, căutarea inversă a imaginii ne conduce la documentul original folosit la crearea falsului, accesibil pe site-ul eBay. Într-adevăr, scrisoarea a fost scrisă de John F. Kennedy în 18 iulie 1963, dar era adresată unei anumite domnişoare pe nume „Catherine M. Perdunn”, faţă de care preşedintele îşi exprima recunoştinţa pentru angajamentul acesteia faţă de Corpul Păcii, o agenţie guvernamentală pe care a creat-o în 1961 pentru a promova pacea şi prietenia internaţională.
Un alt fals devenit viral în contextul desecretizării documentelor legate de asasinarea lui JFK îi aparţine actorului britanic Russel Brand, un susţinător declarat al lui Donald Trump. În 19 martie, Brand a distribuit pe contul său de pe platforma X un document atribuit Biroului Federal de Investigaţii. În postarea care a depăşit 9 milioane de vizualizări, britanicul sugerează că John Fitzgerald Kennedy Jr, fiul preşedintelui asasinat în 1963, ar fi avertizat în 1994 că „Joe Biden a fost un trădător al Americii”. Nu există însă nicio dovadă că JFK Jr, care a murit în 1999 într-un accident de avion, ar fi autorul misivei din arhiva FBI. Documentul face parte dintr-un dosar mai mare, devenit public în anul 2000 la solicitarea agenţiei Associated Press în temeiul Legii privind libertatea de informare. Dosarul FBI conţine de fapt două categorii de ameninţări: cele împotriva lui JFK jr, care a fost vizat de cel puţin trei tentative de răpire înainte de accidentul fatal din 1999, şi cele împotriva lui Joe Biden, care a fost ţinta mai multor ameninţări cu moartea în 1994, când era senator de Delaware. Aşadar, potrivit arhivei FBI, Joe Biden avea calitatea de victimă a ameninţărilor, iar scrisoarea adresată lui Biden şi postată acum de Russel Brand era una dintre probele ameninţărilor care îl vizau. Deşi documentul poartă semnătura „JFK jr”, adevăratul autor nu a fost niciodată identificat, scrisoarea fiind clasată ca „anonimă”. În iunie 2000, un articol din Los Angeles Times scria că scrisoarea a făcut obiectul unor analize grafologice şi prelevări de amprente, dar nu a fost identificat nici un suspect.
Acum cinci ani a mai circulat o teorie înrudită, conform căreia Joe Biden ar fi participat la un complot care urmărea răpirea lui JFK jr. Teoria a fost infirmată inclusiv de biograful fiului preşedintelui asasinat în 1963. Între timp, John F. Kennedy Jr a devenit temă centrală în teoriile conspiraţiilor promovate de mişcarea QAnon. Unii dintre adepţii acesteia susţin că descendentul lui JFK şi-ar fi înscenat moartea şi că acum lucrează din umbră pentru Donald Trump. Mulţi specialişti în dosarul asasinării preşedintelui din 1963 contestă şi rolul asumat de preşedintele Trump în desecretizarea arhivelor acestui caz. Ei spun că 99% din documente fuseseră deja date publicităţii de-a lungul anilor. În 1992 a fost adoptată legea JFK, care impunea publicarea tuturor arhivelor cazului până în 2017. Inclusiv administraţia Biden a publicat peste 13.000 de dosare. În schimb, Donald Trump a dorit să speculeze subiectul prin gestul său pretins „revoluţionar”, căutând să câştige simpatia teoreticienilor conspiraţiei care fac parte din electoratul său.
Deşi nu aduc nicio dezvăluire majoră legată direct de asasinat, documentele recent declasificate au totuşi meritul de a arăta amploarea operaţiunilor clandestine întreprinse acum şase decenii de către Agenţia Centrală de Informaţii, de la Vatican până în America Latină. Presupuse până acum, operaţiunile sub acoperire ale CIA de infiltrare a unor guverne străine şi dirijare a alegerilor sunt acum confirmate de documente. De pildă, istoricii Războiului Rece au aflat cu surprindere că în anumite ambasade americane numărul agenţilor acoperiţi ai CIA reprezenta aproape jumătate din totalul personalului. Un document CIA din 24 aprilie 1963 relevă că nu mai puţin de 14 diplomaţi cubanezi erau de fapt agenţi americani. Din acelaşi document mai aflăm că doi ambasadori cubanezi aflaţi pe statele de plată americane au furnizat agenţiei rapoarte valoroase despre intenţiile lui Fidel Castro. O prezenţă masivă a agenţilor CIA se înregistra însă şi la reprezentanţele diplomatice americane din Occident. Potrivit unuia dintre documentele desecretizate, la ambasada Statelor Unite din Paris lucrau 123 de spioni americani.
