Premierul desemnat, Siegfried Mureșan, este cetățean german și lucrează cu Berlinul și Bruxellesul împotriva intereselor României, potrivit unei narațiuni false promovate, printre alții, de europarlamentarul AUR Adrian Axinia.
ȘTIRI: „[...] Odată cu această nominalizare, Bruxelles-ul și Berlinul ar urma să preia oficial controlul asupra României.
Asta dacă mai era vreo îndoială că șeful statului român este o simplă marionetă mânuită din afara țării.
Acest Siegfried Vasile Mureșan îmi este coleg în Parlamentul European și este, practic, cărătorul de geantă al Ursulei von der Leyen. E adevărat, a progresat față de perioada în care a cărat pe rând gențile Monicăi Macovei, Elenei Băsescu și Elenei Udrea [...]” (Facebook Adrian Axinte)
„[...] Povestea cu timpul de gândire solicitat de Siegfried Mureșan pentru a da un răspuns afirmativ propunerii Președintelui Nicușor Dan de a deveni Premier ne arată că, de fapt, băiatul de mingi al Ursulei von der Leyen știe că acest demers este neserios [...].
Lumea trebuie să știe câte ceva despre acțiunile întreprinse de acest domn la Bruxelles și Strasbourg și, apoi, poate fiecare să evalueze cât de mult ține acesta la România.
În primul rând, Siegfried Mureșan a fost așa-zisul coordonator al cadrului financiar multianual 2028-2034 al UE care presupune amestecarea fondurilor de coeziune cu fondurile din politica agricolă. Deci, inclusiv din cauza lui riscăm fie să rămânem fără bani de infrastructură, fie să nu avem bani pentru subvențiile agricole.
În al doilea rând, Siegfried Mureșan, care are și cetățenia germană, este autorul real al scrisorii comune PPE-Renew Europe prin care i s-a cerut Comisiei Europene să nu plătească 770 de milioane de euro din PNRR ca urmare modificării Legii integrității care îl lasă fără mandat pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz”. (Comunicat de presă preluat de Agerpres)
NARAȚIUNI: 1. Premierul desemnat, Siegfried Mureșan, este un cetățean german și este subordonat Berlinului și Bruxellesului. 2. Românii care au și cetățenia altui stat nu sunt loiali României. 3. Siegfried Mureșan a lucrat împotriva intereselor României la bugetul multi-anual al UE. 4. Mureșan i-a cerut Comisiei Europene să nu îi acorde României o tranșă din PNRR de 770 de milioane de euro.
OBIECTIV: Să submineze credibilitatea lui Siegfried Mureșan, pentru a justifica blocarea învestirii sale de către Parlament, lucru care ar însemna și prelungirea crizei politice. Să îl prezinte pe președintele Nicușor Dan drept un politician neserios, care vine cu soluții politice imposibil de aplicat și contrare interesului țării, ceea ce oferă o justificare pentru demersul AUR de suspendare a președintelui. Să promoveze meta-narațiunea „România, colonie străină”, care este una din narațiunile fundamentale folosite de AUR în vederea captării unui electorat cât mai mare și a menținerii acestuia.
„Voi n-ați mâncat salam cu soia”, „nu ne vindem țara”, „România, colonie occidentală”: narațiuni folosite cu regularitate în România pentru a discredita politicieni cu discurs pro-occidental
DE CE ESTE FALSĂ NARAȚIUNEA: Nu există vreo informație publică conform căreia Siegfried Mureșan este cetățean german, iar europarlamentarul a declarat el însuși, într-un interviu acordat în 2014, când candida pentru prima dată pentru un post de europarlamentar, că nu este cetățean german și nu a vrut vreodată să renunțe la cetățenia română: „La Berlin am învățat foarte multe, dar nefiind cetățean german, ascensiunea mea ar fi fost limitată pe termen lung. Iar eu nu am vrut să renunț niciodată la cetățenia română. Așa că, în 2009, după alegerile europene, am decis să merg la Bruxelles”.
De notat și că legea română nu interzice dubla cetățenie – chiar România a acordat sute de mii de cetățeni unor cetățeni ai Republicii Moldova – iar deținerea de multiple cetățenii nu implică automat lipsa de loialitate față de vreo țară. Suspiciunea față de multiple cetățenii este, de altfel, specifică regimurilor dictatoriale, care de cele mai multe ori o interzic și o justifică prin narațiunea falsă a lipsei de loialitate; este și o metodă de a discredita diaspora, în condițiile în care mulți dintre cei care părăsesc o țară în care e un regim dictatorial – și care în urma șederii în alte țări obțin deseori cetățenia acestora – se opun regimului respectiv. În România, după Revoluția din 1989, când suspiciunea față de diasporă încă persista, s-a introdus și un element suplimentar, acela că respectiva diasporă nu experimentase regimul comunist, astfel încât nu era îndreptățită să aibă un cuvânt de spus în politica țării. Ideea a fost manifestată prin sloganul „voi n-ați mâncat salam cu soia”, folosit împotriva acelor reprezentanți ai partidelor istorice care reveniseră din exil. De altfel, unul din reproșurile care i-au fost aduse europarlamentarului Siegfried Mureșan din zona PSD și a partidelor suveraniste a fost și acela că îi lipsește experiența în România întrucât a lucrat la Bruxelles.
Tot în perioada post-comunistă a anilor '90 a apărut și narațiunea „nu ne vindem țara”, absorbită și înlocuită ulterior de metanarațiunea că România ar fi o „colonie occidentală”. Aceasta din urmă a fost promovată insistent de propaganda rusă (de expl. de Sputnik) și de curentul suveranist. Veridica a demontat numeroase fake-news și dezinformări pe această temă, inclusiv cu privire la faptul că ar fi condusă de Germania.
Ca negociator din partea PE a bugetului multi-anual UE, Mureșan a avut o poziție contrară cu cea a Comisiei și a Germaniei, dar care se suprapune cu interesele României
Mureșan a fost ales co-raportor de către Parlamentul European, împreună cu socialista portugheză Carla Tavares, pentru viitorul buget multianual 2028 – 2034. Cei doi au scris un raport interimar, care a fost adoptat de Parlamentul European cu 370 de voturi pentru, 201 împotrivă și 84 de abțineri. Proiectul celor doi raportori prevede mai mulți bani pentru UE, o creștere a bugetului cu 10% față de propunerea Comisiei Europene, pentru a acoperi noile priorități pe securitate și apărare, în contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina și al războiului hibrid dus de dictatorul Putin în statele UE.
Un argument în demontarea afirmației care susține că „Mureșan lucrează pentru Germania” e tocmai poziția complet în contradictoriu a Berlinului cu poziția lui Mureșan privind viitorul buget. În timp ce Mureșan cere bani mai mulți din venituri mai multe pentru noile realități / priorități, Germania a cerut o restrângere a bugetelor statelor și o reprioritizare și redistribuire a banilor de la politici precum agricultura sau coeziunea către apărare și securitate.
Nu e clar cum se va finaliza această dispută pentru că bugetele trebuie negociate cu fiecare stat membru și este nevoie de aprobarea finală a Parlamentului European, însă dacă propunerea lui Siegfried Mureșan va rămâne în picioare în final acest lucru ar însemna o creștere a banilor destinați României de la 60 de miliarde la 66 miliarde euro în viitorul exercițiu financiar.
PNRR, negociat cu Siegfried Mureșan co-raportor. România a obținut a 5-a cea mai mare sumă din UE în raport cu PIBul, dar nu a fost capabilă să absoarbă banii
Siegfried Mureșan a fost co-raportor pentru înființarea Mecanismului de Redresare și Reziliență post-pandemie COVID-19 (baza PNRR): În urma negocierilor, România a fost în top 5 al țărilor din punct de vedere al sumei alocate prin PNRR în raport cu Produsul Intern Brut al acestora.
Astfel, cu aproximativ 29 miliarde de euro, România ar fi putut accesa aproximativ 9% din PIB de la acea vreme, comparativ cu, iată, Germania, pentru care a fost alocat un PNRR de sub 1%, printre cele mai mici sume în raport cu propria economie, alături de Țările de Jos, Suedia, Danemarca sau Luxemburg. Info Sud-Est a arătat însă cum România a pierdut miliarde de euro alocate prin PNRR din cauza incompetenței și a birocrației.
Raportul PE privind sprijinirea României după inundații, elaborat de Siegfried Mureșan
În vara anului 2018, România a fost lovită de inundații puternice care au afectat aproape 190 de localități din 35 de județe, iar Italia și Austria au fost lovite de asemenea de viituri, furtuni violente și alunecări de teren provocate de același fenomen meteorologic, conform Ministerului austriac al Agriculturii.
Pagubele din Italia au fost catastrofale și au afectat întreaga țară, iar Austria a fost de asemenea afectată major de viitură. În acest caz, proiectul de raport al Parlamentului European a fost elaborat de Siegfried Mureșan, în calitate de raportor, care a recomandat aprobarea asistenței din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene (FSUE).
România a primit în acest caz puțin mai mult decât Austria, cu aproximativ 37.000 de euro, pentru că a raportat pagube puțin mai mari decât austriecii, dar doar după ce, inițial, România raportase pagube semnificativ mai mici și nu se încadra în plafonul de pagube pentru care putea primi ajutor. Comisia Europeană a luat însă în calcul a doua raportare a Bucureștiului, iar României i s-a aplicat același procent de ajutor din pagubele declarate care i s-a aplicat și Austriei.
Un alt exemplu este că Sigfried Mureșan a fost raportor al PE și pentru bugetul UE pe 2024 și a cerut protejarea politicii de coeziune și a fondurilor structurale și s-a opus reducerii bugetelor pentru Agricultură, domeniu de care România beneficiază substanțial.
PPE și Renew, nu Siegfried Mureșan, au atras atenția Comisiei că în România s-a adoptat retroactiv o lege, măsură catalogată drept un pericol pentru democrație
Siegfried Mureșan nu a semnat vreun document prin care să ceară ca României să nu îi fie acordată o tranșă de 770 de milioane de euro din PNRR. Există, într-adevăr, un document pe această temă, dar el a fost semnată de liderii grupurilor PPE și Renew din Parlamentul European, Manfred Weber, respectiv Valérie Hayer. Aceștia au avertizat președinția Comisiei Europene că plata tranșei de 770 de milioane de euro din PNRR pentru România ar putea contribui la subminarea democrației, din cauza modificărilor legislative recente aduse Legii integrității, așa-numitul „amendament Fritz”, care aplică retroactiv noile modificări legislative. Această lege a fost criticată, de altfel, dur și în România, și s-a atras atenția că un astfel de act normativ încalcă normele democrației și reprezintă un precedent periculos cu privire la modul în care se poate legifera în România pe viitor, când Parlamentul ar putea introduce retroactiv modificări la legislație care și-a produs deja efectele.
România nu a pierdut tranșa de bani, dar Comisia Europeană a cerut clarificări cu privire la compatibilitatea noilor reglementări cu principiile generale ale dreptului european, mai ales cum se poate aplica retroactiv o lege pentru un fapt deja judecat?
CONTEXT: Afirmațiile cu încărcătură xenofobă au fost relansate și au escaladat după ce președintele Nicușor Dan l-a propus pe Siegfried Mureșan în funcția de premier, la aproape trei luni după ce Mureșan a devenit propunerea de premier a grupului PNL-USR-UDMR.
Așadar, fake-ul privind „interesele lui Mureșan la Bruxelles” au loc în plină criză guvernamentală, după ce președintele Dan nu a reușit să-și impună două cabinete (Eugen Tomac și Adrian Veștea) și pe un val crescând al polului extremist din România în sondajele de opinie care situează AUR pe prima poziție.
Contextul este și unul favorabil alegerilor anticipate, care pot fi declanșate doar de președinte și doar după ce trei guverne pică la votul în Parlamentul României. Momentan, doar Guvernul Veștea a picat în Parlament, pentru că Eugen Tomac și-a depus mandatul înainte de votul în Parlament, din cauza incapacității de formare a unei majorități parlamentare.
De asemenea, escaladarea atacurilor anti-UE prin Siegfried Mureșan au loc în contextul în care Rusia amplifică războiul hibrid în Europa, inclusiv prin accentuarea discursului urii și al xenofobiei care alimentează extrema dreaptă susținătoare a Rusiei și a ruperii de UE.
