Conducerea Ucrainei duce țara către o catastrofă generalizată, dar își maschează incompetența dând vina pe război pentru problemele existente, potrivit unei narațiuni false preluate de propaganda pro-Kremlin.
ȘTIRE: Neputința organizatorică a puterii devine cea mai vizibilă în situații critice. Atunci când lucrurile par să funcționeze normal, este dificil de evaluat capacitatea reală de guvernare, scrie fostul prim-ministru al Ucrainei, Nikolai Azarov, pe canalul său de Telegram, folosind drept exemplu regimul de la Kiev și pe liderul acestuia, Volodimir Zelenski.
„Atunci când apare un moment critic, se vede clar că un populist, care se prezenta drept politician de tip nou, nu este un organizator și nici nu este capabil să ia decizii competente”, susține Azarov.
Potrivit acestuia, în prezent, în Ucraina se conturează o catastrofă de proporții. Dacă Occidentul ar opri livrările — de la arme și generatoare până la sprijin financiar — ar urma imediat un colaps. „Plata pensiilor și a salariilor ar înceta, iar fondurile nu ar mai fi suficiente nici măcar pentru funcționarea infrastructurii”, a subliniat fostul premier.
Azarov afirmă totodată că echipa lui Zelenski este dispusă să exploateze mediatic inclusiv eventuale decese provocate de degerături sau întreruperile repetate ale furnizării căldurii, existând un pretext convenabil pentru a pune întreaga responsabilitate pe seama „agresiunii ruse”, nu a propriilor erori de administrare și incompetenței profesionale.

NARAȚIUNI: 1. Crizele energetice și economice din Ucraina sunt rezultatul proastei administrări, nu al războiului. 2. Sprijinul financiar și militar occidental menține artificial statul ucrainean în viață. 3. Autoritățile ucrainene dau vina pe război pentru probleme de care ele sunt responsabile.
OBIECTIVE: Relativizarea responsabilității Federației Ruse pentru distrugeri; subminarea legitimității conducerii ucrainene; transferarea vinei de pe agresor pe victimă.
Rusia a provocat în Ucraina distrugeri de sute de miliarde de euro, fiind responsabilă pentru criza economică, energetică și socială
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Nikolai Azarov nu exprimă o perspectivă din interiorul societății ucrainene. El nu se află pe teritoriul Ucrainei de peste un deceniu și nu participă în niciun fel la viața politică, socială sau administrativă a statului. Analizele sale sunt formulate din Federația Rusă, stat agresor față de Ucraina, și sunt promovate constant de presa pro-Kremlin.
În debutul mesajului său, Azarov omite deliberat contextul fundamental al războiului declanșat de Federația Rusă în februarie 2022. El mută accentul de pe crimele și distrugerile provocate de armata rusă asupra infrastructurii civile pe presupusa incompetență a conducerii ucrainene, inversând raportul cauză–efect. Responsabilitatea pentru criza energetică este atribuită deciziilor administrative de la Kiev, deși infrastructura energetică a Ucrainei a fost ținta a mii de atacuri cu rachete și drone. Potrivit evaluărilor Băncii Mondiale, Comisiei Europene și ONU, valoarea distrugerilor și pierderilor economice provocate de agresiunea rusă depășește 520 de miliarde de dolari – o sumă fără precedent în Europa după 1945, care reprezintă aproape de trei ori Produsul Intern Brut al Ucrainei.
Este cel puțin cinic să fie prezentată dificultatea de a gestiona o asemenea criză drept dovadă de incompetență, în condițiile în care niciun stat european nu ar putea administra fără perturbări majore un război de o asemenea intensitate. Azarov sugerează că invocarea agresiunii ruse ar fi un artificiu retoric, formulare care relativizează invazia, ignorând realitatea documentată a crimelor de război, inclusiv masacrele de la Bucea, Irpin sau Mariupol, confirmate de anchete internaționale și de imagini din satelit.
Atacurile cu rachete și drone ale Federația Rusă asupra infrastructurii energetice și de termoficare din Ucraina s-au intensificat în ultima vreme. În februarie 2026, autoritățile au raportat că în Kiev peste o mie de clădiri rezidențiale au rămas fără încălzire, iar loviturile au afectat și alte zone urbane, inclusiv orașul Harkiv.
Organismele internaționale menționează că aceste atacuri nu sunt accidentale. Specialiștii ONU pentru drepturile omului au avertizat că loviturile asupra infrastructurii energetice expun direct civilii la pericole grave, crescând riscurile de hipotermie și provocând întreruperi ale alimentării cu apă și alte servicii publice esențiale. În ianuarie 2026, Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei a semnalat atacuri asupra mai multor orașe și regiuni, inclusiv Dnipro, Zaporojie, Liov, Odesa și Cernihiv, subliniind că aceste lovituri întârzie reparațiile și lasă milioane de persoane fără servicii vitale în condiții de temperaturi sub zero. Din perspectiva dreptului internațional umanitar, atacarea repetată a infrastructurii indispensabile supraviețuirii populației civile, cu efecte previzibile asupra încălzirii locuințelor și funcționării spitalelor, școlilor, grădinițelor și altor servicii publice, constituie un indicator major de încălcări grave care trebuie investigate ca posibile crime de război.
În același timp, afirmația potrivit căreia sprijinul financiar și militar occidental menține artificial statul ucrainean în viață omite faptul că funcționarea Ucrainei în condiții de război se bazează pe decizii politice interne, pe mobilizarea instituțiilor și pe efortul propriu al armatei și al societății. Asistența occidentală sprijină această capacitate, dar nu o substituie și nu explică rezistența statului ucrainean.
CONTEXT: Nikolai Azarov a fost prim-ministru al Ucrainei în perioada regimului pro-rus condus de Viktor Ianukovici. În 2014, în urma protestelor Euromaidan și a prăbușirii regimului, Azarov a fugit din Ucraina și s-a stabilit în Federația Rusă. Ulterior, el a devenit o figură constant promovată de propaganda rusă drept „voce ucraineană”, menită să sugereze existența unei opoziții interne față de actuala conducere de la Kiev. Deși este prezentat drept fost prim-ministru al Ucrainei, acesta trăiește în Rusia, promovează constant teze pro-Kremlin și a fost condamnat în Ucraina, în contumacie, la o pedeapsă severă pentru infracțiuni grave, inclusiv trădare.
SÂMBURE DE ADEVĂR: UE este principalul susținător financiar al Ucrainei, acordând până în prezent peste 85 de miliarde de euro sub formă de sprijin financiar, militar și umanitar, inclusiv asistență bugetară directă pentru plata salariilor și pensiilor, ajutor macrofinanciar, sprijin militar și fonduri pentru refacerea infrastructurii distruse de atacurile ruse. Totuși, dezechilibrul bugetar nu este rezultatul unor decizii politice interne, ci al redirecționării masive a resurselor către apărare, în contextul unei agresiuni militare. Cauza principală a crizei rămâne invazia Federației Ruse.
Verifică sursele:
