PROPAGANDĂ DE RĂZBOI: Denazificarea Ucrainei, necesară pentru a salva limba și cultura rusă

PROPAGANDĂ DE RĂZBOI: Denazificarea Ucrainei, necesară pentru a salva limba și cultura rusă
© EPA-EFE/TATYANA MAKEYEVA / POOL   |   Serghei Lavrov, Moscova, Rusia, 18 aprilie 2025

Denazificarea este necesară pentru salvarea limbii ruse din Ucraina, țară în care rusofonii sunt persecutați de naziști după lovitura de stat din 2014, potrivit presei pro-Kremlin.

ȘTIRE: Ceea ce face regimul lui Volodimir Zelenski în privința a tot ce este rusesc în Ucraina este nazism pur, a declarat ministrul afacerilor externe al Rusiei, Serghei Lavrov. „Al doilea lucru de care s-au ocupat autorii puciului a fost exterminarea limbii ruse, a culturii ruse, a tot ceea ce lega Ucraina și Rusia într-un fel sau altul. Aici se încadrează și denazificarea, pentru că ceea ce face regimul lui Zelenski în privința a tot ce este rusesc - este nazism pur”, a spus Lavrov la ședința Clubului Diplomatic sub egida Academiei Diplomatice a Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse. După lovitura de stat din 2014, autoritățile ucrainene au început lupta nu doar cu istoria sovietică, ci și cu tot ce este legat de Rusia, inclusiv cu limba rusă.

NARAȚIUNI: 1. În 2014 în Ucraina a avut loc o lovitură de stat îndreptată împotriva Rusiei. 2. Denazificarea este necesară în Ucraina pentru o opri persecutarea rusofonilor. 3. Ucraina este un stat nazist.

OBIECTIVE: Legitimarea (justificarea) continuării invaziei ruse în Ucraina; manipularea opiniei publice din Rusia și din spațiul post-sovietic; crearea unei false sinonimii între politicile lingvistice ucrainene și practicile naziste.

Realitate: Politicile lingvistice ale Ucrainei au fost o consecință a războiului declanșat de Rusia în 2014 și nu au nicio legătură cu nazismul

DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Narațiunile promovate de ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, și amplificate de agenția de presă RIA Novosti, conțin multiple falsuri. Evenimentele din 2014 din Ucraina nu au fost o „lovitură de stat" sau un „puci”, ci o mișcare stradală cunoscută sub numele de „Euromaidan” sau „Revoluția Demnității”, care a culminat cu înlăturarea președintelui pro-rus Viktor Ianukovici. Acesta a fost destituit după fuga sa în Rusia. Mișcarea stradală din 2014 a fost declanșată de refuzul guvernului pro-rus de a semna Acordul de Asociere cu UE, nu de sentimente anti-rusești. Organizațiile internaționale au confirmat legitimitatea tranziției politice din Ucraina, contrar narațiunii susținute de Moscova. În primăvara și toamna anului 2014 în Ucraina au avut loc alegeri prezidențiale și parlamentare, iar observatorii internaționali nu au identificat încălcări grave.

Legislația lingvistică ucraineană, în special Legea privind funcționarea limbii ucrainene ca limbă de stat, adoptată în 2019, nu interzice utilizarea limbii ruse, ci urmărește consolidarea limbii ucrainene în sfera publică, după decenii de rusificare forțată a Ucrainei. În 2023 Ucraina a modificat o serie de legi, criticate în ultimii ani de Ungaria, România, Polonia și alte state, conformându-se standardelor europene. Din cauza invaziei la scară largă a Rusiei, o serie de prevederi ale legislației ucrainene deocamdată nu se referă la asigurarea tuturor drepturilor vorbitorilor de limba rusă. Aceste drepturi vor fi restabilite după încheierea războiului (anularea legii marțiale), întrucât Kievul consideră presa și organizațiile rusești din Ucraina o potențială primejdie sau un spațiu de influență a Moscovei. Cert este că politicile lingvistice ale Ucrainei au fost o consecință a războiului declanșat de Rusia în 2014 și escaladat în 2022. Deci, Kievul a reacționat prin astfel de legi față de agresiunea rusă, nu invers.

Consolidarea limbii naționale este o practică comună în statele din estul Europei și nu poate fi echivalată cu ideologia nazistă, care a promovat superioritatea rasială și genocidul. Această comparație ignoră complet contextul istoric și politic din Ucraina, unde limba ucraineană a fost sistematic suprimată în perioada sovietică și țaristă prin politici de rusificare. Acuzațiile de „nazism" sunt contrazise de realitatea politică din Ucraina, unde partidele de extremă dreapta au o reprezentare marginală în Parlament, iar președintele Volodimir Zelenski are origini evreiești și a fost ales democratic cu peste 73% din voturi. Centrul Memorial al Holocaustului Yad Vashem și alte organizații evreiești au condamnat instrumentalizarea de către Rusia a acuzațiilor de nazism împotriva Ucrainei. În plus, în 2015 Kievul a interzis ideologia și simbolurile naziste, precum și pe cele comuniste. În ciuda existenței unor forțe extremiste în Ucraina, nu există niciun temei pentru catalogarea Ucrainei drept un stat nazist. Noțiunea de denazificare a fost folosită pentru Germania hitleristă după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, însemnând eliminarea elementelor ideologiei naziste din viața societății. Merită menționat faptul că militarii ucraineni din cadrul armatei sovietice au avut un rol foarte important în victoria asupra nazismului, iar teritoriul actual al Ucrainei a fost devastat de forțele naziste.

CONTEXT: Declarațiile șefului MAE de la Moscova au fost făcute în contextul organizării unor negocieri în Turcia, cu scopul de a ajunge la un plan de pace sau cel puțin la un armistițiu în războiul declanșat de Rusia. Reprezentanții delegației ruse și presa pro-Kremlin au menționat că discuțiile despre pacea din Ucraina trebuie să se centreze pe identificarea unor soluții pentru eliminarea „cauzelor profunde". Printre soluțiile propuse de Moscova sunt dezarmarea Ucrainei, „denazificarea" societății și recunoașterea de către Kiev a apartenenței la Rusia a unor regiuni din sud-estul țării. Moscova a revenit la aceste narațiuni cu scopul de a tergiversa procesul de reglementare a conflictului și a produce o sinonimie între pace și capitularea Ucrainei. Lavrov recurge la retorica „denazificării" exact în momentul în care comunitatea internațională face presiuni pentru negocieri de pace și când Rusia se confruntă cu sancțiuni economice severe. Aceste declarații fac parte dintr-un tipar clasic al propagandei ruse, care exploatează sensibilitățile istorice legate de cel de-al Doilea Război Mondial pentru a justifica agresiunea împotriva Ucrainei. Metanarațiunea nazismului a fost amplificată după 2014, când Ucraina a adoptat o orientare pro-europeană în detrimentul influenței rusești.

Timp citire: 4 min