Donații
Veridica.md
Mai multe state europene refuză să mai ajute financiar Ucraina, conform unui site care a publicat numeroase materiale antiucrainene sau cu tentă conspiraționistă.
Fake news-ul argumentat de creatorii de fake news
ȘTIRE: „Pentru a disimula mediatic eșecul aprobării programului de 50 de miliarde de euro pentru Kiev, liderul Consiliului European, Charles Miches s-a străduit să dea asigurări că Ucraina rămâne o „prioritate comunitară”. [...] Totuși, dincolo de festivismul pro-ucrainean – care a mai pălit și el între timp - marea problemă este că, în privința ajutorului de 50 de miliarde de euro eșalonat pe patru ani pentru Kiev, liderii UE NU au ajuns la un acord. Marea surpriză este că acestui ajutor nu i s-au opus, cum era de la început previzibil, doar Ungaria și Slovacia. Potrivit surselor citate de publicația ucraineană Strana – de obicei excelent informată – ajutorului UE pentru Ucraina i s-au mai opus și Belgia, dar și alte state din Estul Europei. O fi și România printre ele? Să fi avut noi tupeul ăsta, acum la spartul târgului, tocmai când am semnat un „parteneriat strategic” cu Ucraina?”
NARAȚIUNE: Tot mai multe state europene refuză să-şi dea acordul pentru continuarea ajutorului financiar pentru Ucraina, reconsiderându-şi poziţia oficială faţă de conflictul ruso-ucrainean.
CONTEXT: De la începutul războiului de agresiune al Rusiei asupra Ucrainei, Uniunea Europeană ca întreg, dar şi statele sale membre, în mod individual, au oferit Ucrainei și poporului ucrainean ajutor financiar în valoare de peste 77 de miliarde de euro, constând în asistență economică, sprijin pentru refugiații din interiorul UE, sprijin militar şi asistență prin intermediul mecanismului de protecție civilă al UE. În acelaşi timp, însă, UE are în plan şi un ajutor financiar pentru efortul de reconstrucţie a Ucrainei ulterior războiului. Este evident că atâta vreme cât războiul continuă, nu se poate ști cu precizie la ce sumă totală se vor ridica nevoile de reconstrucție ale Ucrainei dar, cu toate acestea, este important să fie concepute încă de pe acum principalele elemente constitutive ale acestui efort internațional. Drept urmare, în vara acestui an, Comisia Europeană a propus instituirea unui nou mecanism pentru a sprijini redresarea, reconstrucția și modernizarea Ucrainei, care va oferi Kievului un sprijin coerent și previzibil pentru perioada 2024-2027, în valoare de până la 50 de miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi.
Strana, sursa „excelent informată” a materialului analizat, este o publicație adesea asociată cu propaganda rusă și războiul informațional de origine moscovită. De regulă, articolele publicate pe site-ul Strana sunt, de fapt, simple reproduceri ale celor apărute pe portalurile agenţiilor de presă şi publicaţiilor ruseşti, ca RIA Novosti, Russia Today sau TASS. Potrivit organismului de supraveghere a presei ucrainene, Strana este unul dintre primele cinci cele mai de neîncredere site-uri media din Ucraina, recurgând adesea la discursuri instigatoare la ură și titluri manipulatoare și distorsionate. Din acest motiv, în august 2021, Consiliul Național de Securitate și Apărare a Ucrainei a decis să impună sancțiuni împotriva lui Ihor Huzhva, redactorul șef al Strana, blocând şi accesul către site-ul strana.ua. Cu toate acestea, după numai câteva zile, acesta a reapărut sub un alt domeniu, .news.
OBIECTIV: Promovarea discursului antiucrainean şi, prin extensie, antioccidental, amplificarea sentimentelor filoruse şi, în acelaşi timp, demoralizarea rezistenţei ucrainene în faţa agresiunii ruse.
„Eşecul” unui scrutin care nu a avut loc
DE CE ESTE FALSĂ NARAȚIUNEA: De la început trebuie să precizăm că aprobarea programului de asistenţă financiară pentru Ucraina nu a fost un eşec, din simplul motiv că ea încă nu a fost votată de Consiliul European. În schimb, mecanismul, denumit „Instrumentul pentru Ucraina”, a fost aprobat de Parlamentul European acum două săptămâni, cu o majoritate covârşitoare, 512 voturi pentru, 63 de abţineri şi doar 45 de voturi contra. În urma acestui rezultat, conţinutul final al mecanismului va putea fi negociat în cadrul Consiliului European şi supus aprobării finale în cadrul votului din luna decembrie, pentru viitorul buget comunitar. Până atunci, au loc dezbateri în cadrul diverselor reuniuni la nivel UE, în care statele membre îşi susţin şi argumentează „amendamentele” la bugetul uniunii. În acest registru se înscriu şi declaraţiile premierilor Ungariei şi Slovaciei, care sub nici o formă nu au anunţat refuzul de a vota pozitiv programul, ci şi-au exprimat rezervele cu privire la forma actuală a bugetului şi a destinaţiei fondurilor cuprinse în acesta.
Astfel, afirmaţia lui Viktor Orbán că Ungaria nu va sprijini ajutorul pentru Ucraina fără „argumente foarte bine justificate”, este de fapt, o formă de şantaj pentru deblocarea celor 13 miliarde de euro de ajutor pentru Budapesta, blocate de Comisia Europeană din cauza problemelor legate de statul de drept din Ungaria. De altfel, în încheierea declaraţiei, premierul maghiar a lăsat larg deschisă uşa negocierilor, spunând că „vom vedea unde ajungem în decembrie”. În acelaşi timp, premierul slovac, Robert Fico, s-a declarat rezervat cu privire la acordarea unui nou ajutor militar Ucrainei, subliniind că ţara sa se va concentra pe acordarea de ajutor umanitar și nu va mai sprijini militar Kievul.
În ceea ce priveşte poziţia Belgiei, premierul Alexander De Croo a confirmat sprijinul total pentru Ucraina, dar a cerut Comisiei o gestionare mai eficientă a fondurilor Uniunii, fără legătură cu mecanismul pentru Ucraina: „Solicităm Comisiei și altor instituții să se uite la propriile fonduri și la fondurile care nu sunt utilizate pe deplin, în loc să ceară statelor membre contribuții mai mari.” În acelaşi timp, Grecia a cerut acordarea unor sume mai mari pentru susţinerea eforturilor sale de întărire a frontierelor externe și de reducere a migraţiei ilegale din Orientul Mijlociu și Africa, iar Irlanda a solicitat adăugarea pe lista de priorități bugetare, a investițiilor în creşterea competitivităţii produselor europene, la fel, fără a menţiona asistenţa finaciară pentru Kiev.
Toate aceste puncte de vedere nu arată un refuz de ajutorare financiară a Ucrainei, ci doar dorinţa fiecărui stat membru de a beneficia de cât mai multe fonduri din bugetul UE şi de eficientizare a cheltuielilor prevăzute în acesta, fapt remarcat şi de preşedintele Consiliului, Charles Michel, care a declarat că țările UE au ajuns la un „consens general”, exprimându-și speranța că proiectul de buget va fi aprobat până la sfârșitul anului. Acesta va fi discutat din nou în lunile următoare, iar o decizie oficială urmează să fie anunţată în viitorul apropiat.
---copie-image.webp)
