Ucraina atacă România sub steag fals, cu drone care le imită pe cele rusești, potrivit unei narațiuni false promovate, cu un limbaj agresiv și injurios, de fostul deputat AUR Dumitru Focșa, care s-a arătat foarte nemulțumit că Bucureștiul a reacționat la incursiunile rusești în spațiul aerian al României.
ȘTIRE: [...]💥 Tuta Coiu cheamă acasă ambasadorul României la Moscova, ...face, efectiv, ce vrea ea, ca pe tarlaua lui tac'su, sau, ...ca și cum i s-a tăiat maioneza și-l trimite pe useristul ei la magazinul de la colț să-i aducă alte ouă.
De ce face asta? Pentru că așa primește ordinele de la Bruxelles, de la Maica sataniștilor, Ursula.
❌️ Dronele doborâte au fost trimise de Kiev, mai mult ca sigur! După peste 4 ani de război, este foarte la îndemână lui Zelensky să asambleze drone cu componente care să-i ducă pe papagalii de la București in eroare.
A făcut-o de atâtea ori.
Cu Polonia au renunțat. Pe noi ne lasă și fără petrol pentru rafinăria Midia, dar asta nu este important pentru echipa lui Mucea.
Povestea "atacului sub steag fals" este una deja veche, doar proștii sunt noi.
❌️ Cu toții trebuie să pricepeți că Rusia nu ar avea nici un interes să trimită drone către România, sau dacă ar trimite, ar trimite 300 odată, însoțite de câteva rachete balistice, dar "focile" care stau cu "Slava Ukraina!" pe buze, au avut cutia craniană vidată, altfel nu se explică cum de nu realizează că dronele sunt trimise de Zelensky.
❌️ Dar, veți vedea ce mult vom deconta din cauza faptului că s-a prelungit șederea acestei catastrofe genetice la MAE.
Relațiile diplomatice le strici ușor, dar îți ia ani, și zeci de întâlniri să le refaci. [...] Ucraina a provocat acest conflict prin acțiunile avute timp de 8 ani, 2014-2022, prin trupele neonaziste împotriva populației din Dombas, minorităților ruși [...].
NARAȚIUNE: România este atacată de Ucraina cu drone rusești.
OBIECTIV: Mutarea responsabilității pentru violarea spațiului aerian al României de la Rusia la Ucraina; subminarea încrederii în instituții cheie în contextul riscurilor de securitate care amenință România, inclusiv prin folosirea unor etichete degradante și insulte; inducerea unei stări de anxietate la nivelul populației privind riscul unui război cu Rusia care ar fi provocată de reacțiile Bucureștiului; promovarea narațiunilor false că Occidentul împinge România spre război cu Ucraina; promovarea narațiunilor false rusești privind responsabilitatea pentru declanșarea și prelungirea războiului (Ucraina, NATO și UE, nu Rusia, care a ocupat 20% din teritoriul Ucrainei și poartă un război de agresiune împotriva acesteia din 2014); subminarea sprijinului pentru Ucraina, dar și pentru apartenența României la UE și NATO, acestea din urmă fiind și obiective – cheie ale campaniilor de dezinformare și propagandă purtate de Rusia de mai bine de un deceniu.
România a adus probe, prezentate și ambasadorului Rusiei la București, că dronele doborâte erau rusești
DE CE ESTE FALSĂ NARAȚIUNEA: În primul rând, statul român a identificat, în urma anchetei coordonate de Parchetul General, că resturile de dronă erau varianta rusească a dronei iraniene Shahed, iar informațiile au fost întărite atât prin vocea președintelui Nicușor Dan care a catalogat incidentul ca „intolerabil”, cât și de miniștrii Apărării, Radu Miruță, și de Externe, Oana Țoiu.
România a luat măsuri diplomatice ferme în urma celor trei drone rusești doborâte în spațiul aerian românesc: ambasadorul rus la București, Vladimir Lipaev, a fost convocat la sediul MAE, unde – fără să i se acorde o întrevedere cu ministrul, ceea ce reprezintă un semn clar al nemulțumirii părții române – i s-a prezentat un protest ferm față de incursiunile dronelor rusești și, ca dovadă pentru afirmațiile Bucureștiului, i-au fost arătate și resturi de drone găsite pe teritoriul României. Lipaev a fost înștiințat, totodată, că unul dintre angajații ambasadei trebuie să părăsească postul fiind considerat persona non grata.
Vladimir Lipaev a afirmat că nu există dovezi că resturile ar fi aparținut unor drone fabricate în Rusia, a spus că aceasta nu a țintit vreodată obiective de pe teritoriul României și, în același timp, a „avertizat” Bucureștiul că se implică în război dacă își folosește anti-aeriana în acțiuni transfrontaliere, asta în ciuda faptului că dronele au fost doborâte în spațiul aerian al României.
Veridica a arătat deja că dronele rusești au o semnătură tehnică bine cunoscută, iar identificarea lor nu se face „după impresii”, ci pe baza resturilor, componentelor electronice, sistemelor de propulsie și datelor radar.
Mai mult, România nu este singura care monitorizează spațiul aerian din regiune, iar informațiile sunt corelate inclusiv cu sistemele NATO de supraveghere.
Cât despre afirmația conform căreia „Rusia nu ar avea niciun interes să trimită drone către România” ea este contrazisă de la specialiști în istorie și politică externă la surse de la Kremlin citate de Reuters despre cum Rusia, dimpotrivă, va escalada și va testa NATO prin tatonarea României.
În realitate, de la începutul invaziei Ucrainei au existat mai multe episoade în care drone rusești au intrat în spațiul aerian românesc, au căzut pe teritoriul nostru (vezi drona din Galați) sau au ajuns în alte state NATO.
Afirmația că dacă Rusia ar ataca România ar trimite sute de drone în același timp (vezi și retorica similară a Dianei Șoșoacă, cum că dacă drona din Galați era rusească nu mai rămânea nimic din blocul peste care a căzut) este pură speculație pentru că nu există o certitudine despre cum ar putea fi pusă în practică o intenție de atac a lui Putin în România. Scenariile privind „testarea NATO” iau toate în calcul operațiuni limitate și hibride, nu un atac la scară largă care să determine intrarea în război a întregii Alianțe întrucât este evident că, după ce a arătat că este incapabilă să înfrângă și o țară ca Ucraina, cu resurse și arsenal net inferioare, Rusia nu ar avea nicio șansă într-o confruntare convențională cu o putere militară net superioară, cum este NATO.
Fostul deputat AUR Dumitru Focșa folosește retorica și „argumentele” Rusiei și, la fel ca și aceasta, nu aduce vreun fel de probe
La fel ca și ambasadorul Rusiei, Dumitru Focșa nu aduce vreo probă în sprijinul afirmațiilor sale: nu a văzut personal resturile de dronă, nu a făcut/nu a avut acces la vreo expertiză independentă, nu a fost vreodată în Ucraina să vadă o fabrică de „drone rusești”, nu are vreo trimitere la o sursă credibilă (experți, responsabili, presă independentă etc.). În același timp, Focșa preia în primul comentariu și distribuie comunicatul de presă al Ambasadei Federației Ruse la București după convocarea ambasadorului Vladimir Lipaev la MAE și nu amintește nicio secundă argumentele aduse de autoritățile române privind originea dronei ori faptul că ambasadorul a fost așteptat cu resturile din drona Shahed pe masă.
Postarea fostului parlamentar AUR, care a strâns 7000 de reacții, 3000 de comentarii și peste 2000 de share-uri în mai puțin de o zi, este extrem de similară cu retorica adoptată de Kremlin referitor la dronele care violează spațiul UE și NATO, dar și cu privire la războiul din Ucraina în general.
În primul rând Focșa inversează vina și responsabilitatea pentru agresiune, victima devine agresor și viceversa: Ucraina a provocat războiul, Ucraina lansează dronele înspre România, Rusia nu are interes să lovească România.
În discursul oficial al Kremlinului Rusia nu este agresorul, ci reacționează la provocări, Ucraina și Occidentul escaladează conflictul, Rusia se vede nevoită să răspundă / să se apere, iar aceste narațiuni sunt probabil ”cele mai” constante elemente din retorica de la Kremlin, din 2022 încoace.
Apoi, Ucraina este actorul care manipulează, spune Focșa care acuză Kievul de atacuri sub steag fals, aproape identic cu retorica rusă oficială: Ucraina își bombardează / ucide proprii cetățeni, Ucraina provoacă diferite incidente pentru a învinui Rusia, Ucraina încearcă să atragă NATO în război.
Să privim și narațiunea, la fel de uzată ca primele două, conform căreia UE este supraputerea statală care controlează membrii blocului comunitar (președintele și miniștrii de la București execută ordine care vin de la Bruxelles) versus retorica rusă care susține că statele europene și-au pierdut suveranitatea, Bruxelles decide în locul guvernelor naționale, iar liderii europeni nu iau decizii proprii, ci sunt marionete (vezi și retorica Dianei Șoșoacă, europarlamentară pro-rusă care a spus în fața lui Putin că România nu are președinte și este guvernată de la Bruxelles).
Focșa reia, totodată, mai vechile narațiuni false, demontate de Veridica, potrivit cărora România este împinsă în război, Occidentul folosește Ucraina împotriva Rusiei, NATO / Occidentul extinde și prelungește războiul iar pacea s-ar instala dacă Occidentul n-ar mai sprijini Kievul.
CONTEXT: Contextul în care au loc astfel de afirmații este extrem de tensionat, cu amenințări și avertismente tot mai pronunțate referitoare la o posibilă escaladare a atacurilor Rusiei asupra statelor NATO, chiar și doar pentru tatonarea reacțiilor organizației nord-atlantice.
Narațiunea conform căreia „Ucraina atacă România cu drone rusești” a apărut după ce, în premieră, Forțele Aeriene Române au doborât trei drone în 48 de ore; decizia de a le doborî a fost luată după ce, începând cu 2022, s-au înregistrat zeci de alte violări ale spațiului aerian al României de către dronele rusești. Succesiunea de incidente din perioada 24 – 26 iunie a fost catalogată de unii experți drept un atac al Rusiei asupra României iar unele voci au afirmat că problema ar trebui ridicată în CSAT. Fostul președinte Traian Băsescu a spus chiar că România este în situația în care poate cere activarea articolului 4 al NATO, de consultare a membrilor alianței.
Promotorul narațiunilor rusești, reclamat la poliție și dat afară din AUR pentru că și-a bătut soția
Dumitru Focșa este un fost parlamentar al AUR. Ales pe listele partidului în 2020, a fost exclus din formațiune în 2023 după ce a recunoscut că și-a bătut soția, care îl reclamase la poliție pentru agresiune. Focșa s-a înscris ulterior în partidul Forța Identității Naționale, al lui Ilan Laufer, și a revenit în grupul parlamentar AUR după ce între cele două formațiuni a fost formată o alianță, care însă nu a durat mult. În 2024, Focșa a recidivat și și-a agresat soția din nou, astfel încât poliția a emis un ordin de protecție.
Verifică sursele:
