NATO este interesată doar de înarmarea Ucrainei și de continuarea războiului, în timp ce Rusia este deschisă dialogului diplomatic, potrivit propagandei pro-Kremlin.
ȘTIRE: La summitul de la Ankara, membrii NATO au convenit să aloce Kievului cel puțin 140 de miliarde de euro. Președintele Slovaciei, Peter Pellegrini, a menționat că agenda reuniunii a fost consacrată în principal banilor și armamentului, în timp ce nimeni nu a manifestat inițiativa de a soluționa conflictul pe cale diplomatică. Totodată, premierul slovac Robert Fico a declarat că în cadrul alianței există și persoane care pledează pentru dialogul cu Moscova […].
Președintele Slovaciei a mai dezvăluit că în NATO se vorbește mai mult despre înarmarea Kievului decât despre soluționarea conflictului din Ucraina. Potrivit acestuia, la summitul de la Ankara s-a discutat în principal despre continuarea războiului, și nu despre o soluționare pașnică. „Totul s-a învârtit în jurul altor miliarde, al sistemelor de armament, iar nimeni, în principiu, nu a manifestat inițiativa de a spune: haideți să încercăm să soluționăm acest război și pe cale diplomatică”, a precizat Pellegrini […]
Reprezentanta Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse, Maria Zaharova, comentând decizia NATO de a menține sprijinul financiar pentru Kiev, a calificat această perspectivă drept îndoielnică. „Subliniem încă o dată că asemenea planuri aventuriste și punerea lor în aplicare vor avea consecințe de amploare. Avertizăm că răspunsul la acțiunile agresive îndreptate împotriva țării noastre va fi hotărât și distrugător pentru inițiatorii lor”, a subliniat Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse.
NARAȚIUNI: 1. NATO refuză soluționarea diplomatică a războiului din Ucraina și urmărește continuarea acestuia. 2.Rusia este deschisă dialogului, dar este amenințată de acțiunile agresive ale NATO. 3. Sprijinirea Ucrainei transformă statele NATO în participante la război. 4. Consolidarea apărării europene reprezintă pregătirea unei agresiuni împotriva Rusiei.
OBIECTIVE: Transferarea responsabilității pentru continuarea războiului asupra NATO și Ucrainei; prezentarea Rusiei drept victimă a agresiunii occidentale; delegitimarea ajutorului militar acordat Kievului; descurajarea statelor NATO să sprijine Ucraina.
Realitate: Rusia refuză o încetare necondiționată a focului, iar statele NATO ajută Ucraina să se apere, fără să existe planuri de agresiune împotriva Federației Ruse
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Gazeta.ru creează o opoziție falsă între ajutorul militar acord victimei agresiunii ruse și soluționarea diplomatică a războiului. La summitul de la Ankara, statele NATO au promis Ucrainei echipamente, asistență și instruire în valoare de 70 de miliarde de euro în 2026 și și-au asumat menținerea unui nivel similar în 2027. Acestea sunt contribuții ale statelor membre destinate apărării Ucrainei, nu un fond creat pentru „continuarea războiului”.
Sprijinul militar nu exclude însă negocierile. Statele UE și NATO au susținut în mod constant toate eforturile diplomatice și au cerut Rusiei să accepte o încetare a focului. Ucraina și-a declarat disponibilitatea pentru o încetare completă și necondiționată a focului, în timp ce Rusia a continuat atacurile și a refuzat dialog diplomatic bazat pe compromis. Moscova nu a prezentat nici până în prezent un set clar, coerent și definitiv de condiții pentru pace: revendicările sale sunt modificate sau reformulate de la o declarație la alta și includ recunoașterea anexărilor teritoriale, limitarea capacității de apărare a Ucrainei și restrângerea opțiunilor sale de politică externă. În aceste condiții, Kremlinul subminează diplomația, prezentând drept „negocieri de pace” acceptarea de către Ucraina a unor condiții apropiate de capitulare. Prin urmare, afirmația că NATO refuză dialogul inversează responsabilitatea pentru blocarea negocierilor. În acest context, oprirea ajutorului occidental nu ar produce automat pacea, ci ar slăbi poziția statului atacat și i-ar permite Rusiei să transforme avantajul militar în concesii teritoriale și politice.
Este falsă și afirmația că sprijinirea Ucrainei transformă statele NATO în părți ale războiului. Carta ONU recunoaște dreptul individual și colectiv la autoapărare al unui stat atacat. Furnizarea de armament, instruire și ajutor financiar nu echivalează cu trimiterea statelor donatoare în război împotriva Rusiei. Trupele NATO nu participă la operațiunile militare din Ucraina, iar Alianța nu revendică teritorii rusești.
Nu există nici dovezi că NATO ar pregăti o agresiune împotriva Federației Ruse. Alianța este una defensivă, nu urmărește confruntarea cu Rusia și menține deschise canale de comunicare pentru prevenirea escaladării. Forțele desfășurate pe flancul estic se află pe teritoriul statelor membre și au fost consolidate ca răspuns la anexarea Crimeii și la invazia rusă asupra Ucrainei.
Narațiunea potrivit căreia Rusia este victima agresiunii occidentale inversează raportul dintre agresor și statul atacat. Rusia a invadat Ucraina, a ocupat și anexat teritorii și continuă atacurile cu rachete și drone. NATO nu a atacat Federația Rusă și nu a avut niciodată astfel de planuri. Amenințările Mariei Zaharova cu un răspuns „distrugător” urmăresc să prezinte ajutorul defensiv acordat Ucrainei drept provocare și să intimideze statele care îl furnizează.
Declarațiile critice ale unor lideri din estul Europei reflectă divergențe politice între statele membre, nu o dovadă că NATO urmărește prelungirea războiului. Deciziile privind contribuțiile pentru Ucraina sunt luate de fiecare guvern, iar existența unor opinii diferite este firească într-o alianță de state democratice. Gazeta.ru selectează aceste declarații, dar ignoră poziția oficială adoptată la Ankara și apelurile repetate adresate Rusiei pentru încetarea focului și acceptarea negocierilor reale.
Rusia a răspuns apelurilor NATO la dialog prin declanșarea războiului
În realitate, NATO a încercat să mențină dialogul cu Rusia inclusiv în ajunul invaziei la scară largă. NATO a încercat să prevină războiul ruso-ucrainean. La 12 ianuarie 2022, în timp ce Moscova își concentra trupele în jurul Ucrainei, Alianța a convocat Consiliul NATO–Rusia și a propus continuarea discuțiilor privind controlul armamentelor, transparența exercițiilor militare, reducerea riscurilor și limitarea reciprocă și verificabilă a rachetelor. La 26 ianuarie 2022 Alianța i-a transmis Moscovei propuneri scrise și a cerut restabilirea reprezentanțelor diplomatice și organizarea unor noi negocieri. Rusia nu a ales dialogul, ci războiul: la 24 februarie 2022 a invadat Ucraina.
După declanșarea invaziei, statele NATO au cerut în repetate rânduri Rusiei să înceteze atacurile și să-și retragă necondiționat trupele de pe teritoriul Ucrainei. Comunicatul summitului de la Vilnius cere Moscovei să oprească folosirea ilegală a forței și să-și retragă complet forțele din teritoriile ucrainene recunoscute internațional. Rusia a ignorat aceste apeluri și a continuat atacurile.
Adunarea Generală a ONU a calificat acțiunile Rusiei drept agresiune și a cerut încetarea imediată a folosirii forței și retragerea necondiționată a trupelor. Astfel, nu există o situație în care două părți egale refuză dialogul: Rusia este statul care a respins dezescaladarea, a atacat Ucraina și continuă să încalce dreptul internațional, în timp ce NATO a menținut deschise canalele de comunicare și a cerut revenirea la negocieri și salvarea de vieți omenești.
CONTEXT: Summitul NATO de la Ankara, din 7–8 iulie 2026, a reafirmat sprijinul pentru Ucraina și consolidarea apărării colective. Aliații au promis ajutor militar de 70 de miliarde de euro în 2026 și un nivel cel puțin similar în 2027, prin contribuții naționale, nu printr-un fond comun destinat „continuării războiului”. La Ankara au mai fost anunțate achiziții militare în valoare de peste 50 de miliarde de dolari, extinderea capacităților de producție ale industriei de apărare și modernizarea capabilităților NATO în domenii precum apărarea antiaeriană și antirachetă, sistemele fără pilot, atacurile de precizie, spațiul, securitatea cibernetică și inteligența artificială. Alianța a lansat, de asemenea, inițiativa „Drone Edge”, care prevede investiții de peste 40 de miliarde de dolari în sisteme de contracarare a dronelor în următorii cinci ani, precum și un program de 27 de miliarde de euro pentru modernizarea infrastructurii de stocare și distribuție a combustibilului militar.
Verifică sursele:
