Ucraina pierde sprijinul Europei, inclusiv al României, din cauza corupției, potrivit unei narațiuni false lansate de Serviciul rus de Informații Externe și preluate și în România.
ȘTIRE: Biroul de Presă al Serviciului de Informații Externe al Federației Ruse informează că, potrivit informațiilor primite de SVR, experți din agențiile de politică externă și militare ale principalelor state europene literalmente „trag alarma”, avertizând guvernele naționale cu privire la apropierea prăbușirii proiectului „Anti-Rusia”, creat de Occident în Ucraina.
Rapoartele trimise către birourile de rang înalt afirmă direct inevitabilitatea înfrângerii militare a regimului de la Kiev. O mare atenție este acordată corupției copleșitoare din Ucraina, în care donațiile generoase ale sponsorilor străini dispar fără urmă.
Ministerele de externe ale țărilor UE observă cu îngrijorare că ucrainenii devin din ce în ce mai demotivați și apatici pe fondul unei oboseli puternice cauzate de conflictul prelungit și epuizant.
Potrivit rapoartelor diplomaților și ofițerilor de informații europeni, majoritatea cetățenilor ucraineni „se simt trădați” după informațiile publicate privind furturile extreme din conducerea statului în cazul „Mindyč și compania”. Ei au încetat să mai creadă că țara lor va fi admisă în UE în viitorul previzibil.
În plus, printre ucraineni s-a răspândit opinia că nu ar trebui să se bazeze pe un ajutor semnificativ din partea Europei. Oamenii obișnuiți înțeleg că statul este cufundat în corupție, motiv pentru care în Europa crește numărul celor care se opun alocării unor fonduri considerabile pentru nevoile Kievului.
Alături de Ungaria și Slovacia, Republica Cehă și România încep să se încline către o astfel de poziție. Astfel, greutatea politică a Ucrainei în Europa este în scădere. Ucrainenii îi percep tot mai puțin pe partenerii europeni ca pe o sursă de salvare și sprijin.
Cu toate acestea, liderii Uniunii Europene și ai marilor state europene ignoră complet situația reală din Ucraina. Ei nu se pot împăca cu gândul că sute de miliarde de euro investite în „proiectul ucrainean” s-au pierdut pur și simplu și că carierele lor politice se prăbușesc. Le este mai ușor să continue să prezinte dorințele drept realitate.
Totuși, chiar și cea mai rafinată autosugestie nu poate împiedica inevitabila confruntare cu realitatea. Cu cât Europa va înțelege acest lucru mai târziu, cu atât va fi mai dureros.
NARAȚIUNI: 1. România vrea să reducă sprijinul financiar pentru Ucraina după scandalul de corupție în care sunt implicați apropiați ai președintelui Zelenski. 2. Europa se pregătește de capitularea Ucrainei în fața Rusiei. 3. Ucrainenii știu că nu mai au șanse să adere la UE și nu mai văd Europa ca pe o potențială salvare. 4. Occidentul a declanșat un plan anti-Rusia în Ucraina / Rusia doar se apără.
Propaganda rusă vine „pe surse”
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: În primul rând, niciuna dintre narațiunile ruse din comunicatul Serviciului de Informații Externe nu este susținută de vreun document, vreo declarație a vreunui oficial rus sau de vreo autoritate, o instituție sau un oficial al UE și nu este indicat nici măcar vreun stat membru al blocului comunitar care să confirme cel puțin o afirmație din cele enumerate de SVR.
Întreg comunicatul este sprijinit în „informații obținute de SVR” sau altfel spus, în limbajul presei, „pe surse”. Mai mult, în stilul tipic al propagandei, autorii SVR ai comunicatului se contrazic singuri – într-un loc spun că Ucraina își pierde sprijinul european din cauza corupției, două rânduri mai jos – că europenii se încăpățânează să sprijine Ucraina și ignoră că e coruptă.
Mai mult, aproape toate afirmațiile rostogolite de SVR reprezintă pură propagandă rusă, pentru că, în realitate, lucrurile se întâmplă exact pe dos:
România nu vrea să reducă sprijinul financiar pentru Ucraina
Nicio autoritate de la București nu a dat nici de înțeles și nu există nici măcar pe surse informația conform căreia Bucureștiul s-ar pregăti să reducă sprijinul financiar sau are în plan acest lucru în viitorul apropiat, mai ales din cauza corupției de la Kiev. De altfel, corupția este o problemă cu care și România se confruntă în pofida numeroaselor campanii anti-corupție și a aderării la UE, care în perioada negocierilor a pus accent pe combaterea corupției și a menținut ani de zile un Mecanism de Control și Verificare (MCV) tocmai pentru a se asigura că se iau măsuri împotriva corupției. Aceasta a fost considerată, în unele perioade, chiar o amenințare la adresa securității naționale și a afectat inclusiv Ministerul Apărării – doar în 2025, fostul șef al Comandamentului Logistic Întrunit, generalul Cătălin-Ștefăniță Zisu a fost implicat în două scandaluri de courpție, iar un fost deputat a încercat să îi dea mită un milion de euro mită fostului ministru Ionuț Moșteanu pentru achiziția de armament în contextul războiului din Ucraina.
Dar nu numai că nu există niciun fel de informație privind retragerea României din rândul țărilor care sprijină Ucraina pe flancul estic. Mai mult, președintele Nicușor Dan a inclus Rusia în Strategia Națională de Apărare 2025-2030 pe care a prezentat-o recent în Parlament ca principal pericol la adresa securității naționale.
Dan a amintit în fața Parlamentului, ca principale provocări și pericole la adresa țării, războiul hibrid dus de ruși, dezinformarea, agresiunea rusă în Ucraina și amenințarea militară rusă la graniță cu România.
Mai mult, Nicușor Dan a menționat nevoia stringentă de dotare și pregătire a armatei române pentru o potențială escaladare a conflictului.
Zvonurile privind reducerea sprijinului pentru Ucraina sunt alimentate și de faptul că autoritățile din România nu au făcut niciodată public cuantumul ajutorului financiar sau militar acordat Ucrainei, iar fostul ministru de Externe Bogdan Aurescu arăta și motivul, într-o conferință comună cu omologul său de la Kiev, din 2022: ”Nu este bine să vorbim public despre aceste lucruri (...) lucrurile sunt într-o permanentă schimbare”.
El era completat atunci de fostul ministru ucrainean de Externe Dmiri Kuleba care întărea cele spuse de Aurescu: „Armele, ca și banii, au nevoie de tăcere”, spunea Kuleba care mulțumea României pentru că: „Nu a vorbit doar, ci a şi acţionat. Nu vom uita niciodată”.
În continuare, nici următorii miniștrii de Externe și Apărare ai României nu au răspuns întrebărilor jurnaliștilor referitoare la cuantumului ajutorului acordat Ucrainei în războiul de agresiune al Rusiei.
Europa nu se pregătește de capitularea Ucrainei în fața Rusiei
Narațiunea SVR privind oprirea sprijinului european e contrazisă de fapte: Bruxellesul a anunțat un nou ajutor financiar pentru Kiev, în valoare de 210 miliarde de euro, pentru că fondurile necesare Ucrainei pentru a rezista se vor fi epuizat în aprilie 2026.
Din această sumă, 165 de miliarde reprezintă un împrumutul de despăgubire menit să mențină finanțele Kievului pe linia de plutire în următorii ani, din care 25 de miliarde provin din activele de stat rusești blocate în conturi bancare private din UE. Celelalte 140 de miliarde de euro sunt deținute în banca Euroclear din Belgia.
Mai mult, statele UE, alături de alte țări occidentale care sprijină Ucraina (Marea Britanie, Canada etc.) nu au ezitat să își arate opoziția față de poziționări americane care favorizau Rusia; ar fi de amintit „desantul” liderilor europeni la Washington după întâlnirea Trump – Putin din Alaska, când l-au convins pe președintele american să adopte o poziție mai prietenoasă cu Ucraina, dar și rezervele pe care le-au exprimat față de cel mai recent plan de pace, în 28 de puncte, care în varianta sa inițială a inclus toate revendicările Rusiei.
Blocul comunitar a transmis clar că va sprijini în continuare Ucraina chiar și dacă Statele Unite decid să nu o mai facă: „Nu putem să lăsăm Ucraina și pe Volodimir singuri cu acești băieți”, sublinia președintele Finlandei într-o discuție cu principalii susținători europeni ai Kievului, potrivit unor stenograme scurse jurnaliștilor de la Der Speigel.
Cel mai recent exemplu de solidaritate europeană instituțională față de Ucraina este rezoluția Parlamentului European din 27 noiembrie care cere ca nicio negociere despre Ucraina să nu aibă loc fără Ucraina, care anunță că UE nu va recunoaște teritoriile ocupate de ruși ca fiind rusești și care impune ca Ucraina să aibă dreptul să devină membru UE.
În ceea ce privește scandalul de corupție care i-a implicat pe apropiații președintelui s-a declanșat în 10 noiembrie, deși inițial alarmați și frustrați de episodul corupției la cel mai înalt nivel, liderii europeni au considerat în cele din urmă că expunerea schemelor de delapidare la cele mai înalte niveluri ale guvernului este considerată un semn pozitiv, pentru că ea „demonstrează eficiența sistemului anticorupție din Ucraina”.
Războiul din Ucraina este un proiect al Occidentului, iar Rusia e statul agresat
SVR menține narațiunea falsă fundamentală a Rusiei privind o presupusă agresiune a Occidentului împotriva sa, prin extinderea NATO și prin organizarea de așa-zise „revoluții colorate”. În realitate, NATO s-a extins pentru că țări din estul Europei au cerut să fie acceptate în Alianță întrucât se temeau de agresivitatea Rusiei, pe care o cunoșteau dintr-o lungă experiență istorică. Mai mult, manifestarea acestei agresivități prin atacarea neprovocată și nejustificată a Ucrainei a determinat o nouă extindere a NATO, atunci când țări care și-au păstrat și în Războiul Rece neutralitatea – Suedia și Finlanda – au cerut să fie primite, îngrijorate că ar putea deveni în viitor țintele rușilor.
Ucraina a fost invadată de Rusia după ce pro-europenii au venit la putere în urma așa-numite Revoluții a Demnității (Euromaidanul). Aceasta s-a declanșat atunci când regimul pro-rus al lui Viktor Ianukovici a cedat la presiunile uriașe ale Moscovei și a refuzat să mai semneze Acordul de Asociere la UE. Așadar Rusia a declanșat războiul pentru că populația ucraineană optase pentru apropierea de UE (nu de NATO), care este un spațiu al democrației și prosperității în antiteză cu Rusia autoritară, motiv pentru care extinderea sa e văzută de Putin ca o amenințare directă pentru regim, care riscă să fie contestat dacă rușii văd că un stat ex-sovietic poate trece cu succes la un alt tip de sistem.
Ajutorul dat de Occident Ucrainei a fost pentru ca aceasta să se poată apăra, dar și pentru ca populația sa să poată supraviețui în condiții de război, mai ales că din cauza războiului economia ucraineană și veniturile statului au avut serios de suferit: partea industrială (Donbas) a fost ocupată în mare măsură de ruși, infrastructura, obiective industriale dar și orașele ucrainene sunt sub atac constant, exporturile au fost perturbate de atacurile rusești.
Când Rusia lui Putin și SUA lui Trump vorbesc aceeași limbă
CONTEXT: Comunicatul de presă dat „pe surse” de Serviciul de Informații Externe, fără a cita vreun document oficial sau fără a indica măcar o autoritate sau o instituție din Europa care să confirme cel puțin o afirmație din cele enumerate de oficialii ruși, a fost dat publicității exact în ziua în care Kremlinul negocia în secret cu Washingtonul planul de pace pentru Ucraina, în cele 28 de puncte inițiale.
Despre acest lucru a scris în exclusivitate publicația Axios chiar în 19 noiembrie, ziua apariției comunicatului SVR despre Europa care se pregătește să retragă sprijinul Ucrainei pentru că se pregătește de capitularea Kievului în fața Rusiei.
Axios, care cita surse americane și ruse, arăta cum planul de pace, dacă rămânea în vigoare, urma să redefinească atât arhitectura de securitate din Europa, cât și relațiile viitoare ale SUA cu Rusia și Ucraina. Un oficial american confirma pentru Axios că administrația Trump începuse deja să informeze capitalele europene despre ce urmează referitor la Ucraina.
Mai mult, comunicatul SVR, care lega așa-zisa retragere a sprijinului european de corupția din Ucraina, a apărut în plin scandal al delapidării banilor destinați infrastructurii energetice, scandal care duce până la apropiații președintelui Zelenski și care a zguduit societatea ucraineană, slăbită și vulnerabilizată puternic după pierderi uriașe, dureroase și traumatizante, acumulate în aproape patru ani de război sângeros.
Nu în ultimul rând, comunicatul rușilor, care vorbește și despre apatia și moralul scăzut al armatei ucrainene, a apărut într-un moment critic pe frontul ucrainean, în care rușii avansează, la începutul unei ierni care se anunță dure, cu atât mai mult cu cât SUA amenință Kievul cu retragerea sprijinului în lipsa unui acord de pace care, inițial, semăna mai degrabă cu o capitulare a Ucrainei în fața Rusiei.
De subliniat că Trump s-a folosit de existența corupției din Ucraina, în jurul căruia rușii și-au construit comunicatul transmis de SVR, pentru a-i transmite lui Zelenski de la bordul Air Force One, la câteva ore după negocierile SUA - Ucraina din Florida, că pe președintele ucrainean „nu-l ajută scandalul de corupție” declanșat de instituțiile de forță de la Kiev.
În Ucraina există corupție, inclusiv printre apropiații lui Zelenski, dar și un efort instituțional pentru a o combate
SÂMBURE DE ADEVĂR: Singurele narațiuni reale din comunicatul de presă al Serviciului de Informații Externe sunt cele referitoare la situația dificilă de pe frontul ucrainean și la instituţiile de luptă împotriva corupţiei din Ucraina care au lansat o amplă investigație în sectorul energetic al țării, grav afectat de atacurile aeriene rusești din ultima perioadă.
Ancheta, desfășurată de Agenţia Naţională Anticorupţie (NABU) și Procuratura Specializată Anticorupţie (SAP), a scos la iveală cazuri de corupție care l-au implicat inclusiv pe prietenul lui Volodimir Zelenski, omul de afaceri Timur Mindich, care a reuşit să părăsească ţara chiar cu câteva ore înainte de începerea perchezițiilor.
Însă președintele ucrainean a transmis public că orice persoană implicată în scandalul de corupție va fi trasă la răspundere. Rada Supremă (Parlamentul de la Kiev) i-a demis în urma scandalului pe miniștrii Energiei și Justiției, cărora inclusiv Zelenski le-a cerut demisia, iar ancheta l-a vizat și pe Andrii Iermak, apropiat și consilier al lui Zelenski și personaj-cheie în negocierile de pace, care și-a înaintat demisia.
Grupul de 7 inculpați acuzați de o schemă de delapidare și spălare a 100 de milioane de euro este acuzat că a manipulat contractele la Energoatom, compania de stat ucraineană de energie nucleară, pentru a obține comisioane ilegale în valoare de 10-15% din valoarea contractelor.
Cele două instituții ar mai avea în lucru o anchetă care duce la Ministerul Apărării asupra căruia ar fi fost exercitate presiuni să cumpere echipamente militare chinezești, de calitate inferioară, dar la prețuri supraevaluate.
Ucraina a mai fost zguduită și de alte scandaluri de corupție după declanșarea invaziei ruse din februarie 2022 care au implicat fraudarea fondurilor primite de la aliați europeni și occidentali, în general în situații de achiziționare de echipamente militare, tehnice sau hrană la supra-preț, dar și cu privire la mitele primite de șefii centrelor regionale de recrutare pentru a-i scăpa pe bărbații ucraineni de înrolare.
Verifică sursele:
