FAKE NEWS: Politica anti-imigrație a Ungariei, aprobată de CJUE

FAKE NEWS: Politica anti-imigrație a Ungariei, aprobată de CJUE
© EPA/ANTONIO BAT   |   Migranții se urcă pe fereastră pentru a se îmbarca într-un tren cu destinația Ungaria și Austria, la o gară de la granița croato-sârbă, lângă Tovarnik, Croația, 20 septembrie 2015

Curtea de Justiție a UE a dat dreptate Ungariei în diferendul cu Comisia Europeană privind refuzul de a acorda azil migranților, afirmă propaganda suveranistă.

ȘTIRE: În timp ce noi vânăm drone și prindem muște chiar și în extrasezon, săptămâna asta, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a dat dreptate Ungariei în diferendul cu Comisia Europeană privind refuzul maghiarilor de a acorda drept de azil migranților.

Godină, sper că ești și tu atent, că te interesează maxim. Comisia Europeană amendase Ungaria, prin intermediul curții, cu 200 de milioane de euro, sumă care creștea cu 1 milion de euro zilnic, pentru refuzul acesteia de a primi și oferi drept de muncă și de azil migranților. Ei bine, verdictul, care e în favoarea Ungariei, spune că este dreptul „suveran” al Ungariei de a refuza „migranți”, iar acesta nu a fost cedat către Bruxelles prin asumarea tratatului de aderare la Uniunea Eurorană pe care l-a semnat Ungaria.

Decizia CJUE deschide o cutie a Pandorei. Ungaria, dar și celelalte state europene, spun specialiștii, au dreptul de a refuza inclusiv cotele de migranți care urmează să intre de anul viitor în vigoare, în urma unui plan stabilit de Comisia Europeană. Polonia, Slovacia, chiar și Croația, deja au salutat decizia Curții.

La noi, în afară de Radio România, care a dat lacunar știrea la un jurnal de dimineață, gen ora 6, pe restul presei nu a interesat-o, că strică narativul european, mai ceva ca dronele rusești care erau ucrainene.

NARAŢIUNE: Ungaria a câştigat procesul intentat de Comisia Europeană privind politica antiimigraţie a guvernului de la Budapesta.

OBIECTIVE: Promovarea propagandei suveraniste, scăderea încrederii în Uniunea Europeană, provocarea și amplificarea tensiunilor și mișcărilor sociale antisistem.

Procesul inexistent, într-o ştire inexistentă

DE CE ESTE FALSĂ NARAȚIUNEA: Deşi respectiva informaţie este plasată la finalul postării, vom începe demonstraţia arătând că „ştirea” invocată nu a fost dată în nici un caz la Radio România, iar asta o spunem fix din poziţia de redactori de ştiri la radioul naţional. Mai mult, nici căutând prin arhivele de ştiri ale altor posturi de radio nu am reuşit să identificăm una care să vorbească despre vreo decizie favorabilă Ungariei luată de Curtea de Justiţie a UE.

Ţinând cont că postarea analizată se referă la o decizie dată „săptămâna asta”, şi că data postării este duminică, 21 septembrie, am căutat iniţial toate deciziile date de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în săptămâna 15-21 septembrie 2025. Căutarea nu a returnat niciun rezultat privind vreo cauză în care să fie implicată Ungaria, iar extinderea căutării la întreg anul 2025 a indicat existenţa pe rol a trei procese între Comisia Europeană şi statul maghiar, niciunul dintre acestea, însă, nefiind soluţionat încă. Mai mult, despre niciunul nu există informații publice disponibile privind obiectul specific al dosarului, deoarece procedura este în desfășurare și, conform uzanţelor, în timpul desfăşurării proceselor, nu sunt publicate detalii despre acestea. Există însă mai multe indicii că cele trei dosare pot fi procesul intentat de executivul comunitar cu privire la eliberarea din închisoare a mii de traficanți de migranți condamnaţi în Ungaria, litigiul declanşat de guvernul maghiar cu Consiliul Uniunii Europene pe tema Fondului European pentru Pace, în care Budapesta contestă sprijinul financiar european pentru Ucraina, sau anularea ajutorului de stat pe care maghiarii l-au acordat unei firme rusești pentru extinderea unei centralei nucleare.

Singurele informaţii recente legate de penalităţile de un milion de euro pe zi, cu care este sancţionată Ungaria în urma unui proces intentat de Comisia Europeană la CJUE, sunt declaraţiile unui oficial guvernamental maghiar, care afirma în iunie că Budapesta va deschide un proces împotriva Curții de Justiție a UE cu ajutorul unei firme de avocatură internaționale, fără să precizeze nici măcar cărei instanţe i se va adresa. Până la această dată nu există informaţii care să ateste că un asemenea proces a fost deschis.

De altfel, decizia CJUE din iunie 2024, prin care Ungaria a fost condamnată la plata unei amenzi de 200 de milioane de euro și la o penalizare de 1 milion de euro pe zi până la conformarea cu legislația UE privind azilul, a devenit definitivă şi executorie, în lipsa unui recurs și a epuizării tuturor procedurilor legale. În acest sens, contrar minciunii suveraniste că „este dreptul suveran al Ungariei de a refuza migranți”, Curtea de Justiţie a UE a calificat comportamentul guvernului maghiar drept o încălcare „fără precedent și extrem de gravă” a dreptului Uniunii Europene. Trebuie să menţionăm şi că penalitatea a intervenit în urma refuzului repetat al Ungariei de a plăti amenda iniţială, de 200 de milioane de euro. În cele din urmă, Comisia Europeană a activat procedura de compensare, deducând suma respectivă din fondurile UE alocate țării.

Indiferent, însă, de argumentele de mai sus, chiar dacă ar fi existat respectiva decizie favorabilă Ungariei, ea ar fi trebuit dată de o cu totul altă instanță, nu chiar de cea care hotărâse contrar anterior, în cazul acesta CJUE. Faptul că cineva pretinde o asemenea enormitate denotă lacune grave în înțelegerea mecanismelor juridice sau, cel mai probabil, dorința clară de a dezinforma și manipula.

În concluzie, în acest moment, Ungaria este obligată să plătească amenda și să ia măsuri pentru a se conforma legislației europene în domeniul azilului. Până în prezent nu s-a înregistrat niciun caz în care CJUE să fi decis în favoarea Ungariei în materie de migrație. Toate deciziile recente al Curţii indică obligații suplimentare pentru Ungaria de a respecta legislația europeană, de a modifica practici și legi, plus sancțiuni financiare dacă nu le respectă.

Probleme, Gogule?

CONTEXT: Discursul suveranist nu încetează să se adapteze noilor realităţi, în permanentă contradicţie cu predicţiile alarmante ale propagandiştilor. Cum România nu a anulat alegerile prezidenţiale din 2025, nici nu a intrat în război pe 3 septembrie, trupele NATO nu sunt comasate la graniţa cu Republica Moldova, şi nici nu au debarcat în portul Odesa, iar Uniunea Europeană nu a confiscat economiile populației pentru finanţarea unei eventuale agresiuni împotriva Rusiei, „patrioţii” români sunt nevoiţi să inventeze noi naraţiuni pentru a-şi ţine publicul captiv.

De la democraţie liberală la patriotism

Furnizorul fake news-ului de astăzi este Ştefan Silviu Molnar, prin intermediul aliasului său digital, Gogu Orlando. Absolvent de istorie, jurnalist şi, mai nou, scriitor, Molnar activează şi în politică, având o carieră care pare marcată mai degrabă de interese lucrative de moment, decât de vreo ideologie politică. În 2005, deţinea funcţia de purtător de cuvânt în Ministerul Agriculturii, condus de PDL-istul Gheorghe Flutur. Numele său apare menţionat în această poziţie într-un catalog elaborat de Ministerul Integrării Europene care reunea într-un singur loc sursele credibile de informare despre Uniunea Europeană. Undeva în jurul anului 2009, Molnar îşi descoperă „patriotul interior” şi se alătură PRM, partidul unuia dintre cei mai toxici politicieni români, Corneliu Vadim Tudor. Candidează fără succes la alegerile europarlamentare din 2009 din partea formaţiunii, dar este angajat în funcţia de asistent acreditat la Parlamentul European al „tribunului”, ales eurodeputat. În acest context este implicat într-un scandal legat de fraudarea bugetului Uniunii Europene, când, deşi avea încheiat un contract de muncă cu Parlamentul European, a încheiat şi un contract de muncă individual cu Vadim Tudor, de data aceasta ca asistent local al acestuia. Cumulul de salarii al asistentului Molnar şi plângerea unui alt asistent al preşedintelui PRM au dus la anchetarea acestuia de către Direcția Generală Financiară a Parlamentului European.

În 2012, Silviu Molnar îşi încearcă şansa de a ajunge deputat în Parlamentul României din partea diasporei, dar nici de această dată electoratul nu-i apreciază valoarea politică.

Gogu, soroşistul social-democrat

Ulterior, Gogu Orlando/Molnar schimbă ideologia şi devine asistentul unui alt europarlamentar, PSD-istul Claudiu Ciprian Tănăsescu. Din această poziţie, se manifestă ca un aprig apărător al social-democraţiei, dar mai ales un propagandist al Uniunii Europene, un adevărat soroşist, conform definiţiei de astăzi a acestui termen. În 2018, Silviu Molnar era speaker de frunte al conferințelor „Ești Român, ești European”, care aveau drept scop „atragerea atenţiei tinerilor asupra Uniunii Europene”, vorbind despre „necesitatea existenței înaltului for continental și, nu în ultimul rând, despre avantajele calității de cetățean european”. În cel mai „soroşist” şi „sexo-marxist” mod cu putinţă, în mod frecvent, discursurile sale se încheiau cu concluzia că „Uniunea Europeană înseamnă coeziune, nediscriminare și o formă de organizare politică unde drepturile cetățeanului sunt pe primul loc. Uniunea Europeană este construcția politică a momentului care poate asigura un viitor cetățenilor ei. Împreună putem face față cu brio provocărilor secolului XXI!”

Mai mult, în 2016, în cel mai pur spirit european, se arăta revoltat de o reuniune a „extremiştilor europeni” organizată în România. Pe 20 aprilie distribuia cu mândrie social-democrată un articol de presă care înfiera apariţia „unui nou partid anti occidental și extremist în România, sub oblăduirea extremiștilor europeni conduși de celebra Marine Le Pen”. În materialul distribuit, politiciana franceză era descrisă ca lider al mișcării extremiste, anti americane și anti UE. Mai mult, pe blogul personal, Gogu Molnar o acuza pe Marine Le Pen că „a pus umărul la înființarea în România a unei formațiuni politice de orientare legionară”.

Întoarcerea la patriotism

În timpul pandemiei de Covid se poziţionează fără echivoc în tabăra contestatarilor măsurilor de prevenţie sanitară şi, evident, împotriva vaccinării, acuzând încă timid „nazismul” european. Atitudinea antieuropeană a domnului Gogu devine tot mai evidentă odată cu ascensiunea fulminantă a curentului „suveranist”, după invazia rusească în Ucraina. Molnar începe să distribuie majoritatea naraţiunilor ruseşti legate de război, UE, NATO sau Statele Unite, condimentate cu aprecieri proprii de genul „Viteazul Planetei, voinicul Zeky, încearcă să bage Republica Moldova în război împotriva Rusiei”, „Care independență? Care suveranitate? mUE!”, „guvernul României merge la Înalta Poartă de la Bruxelles și cere voie sultanilor vestului”, „Slava mUE!” etc.

Nu ştim exact când s-a produs reorientarea politică a lui Molnar, dar în iunie 2022 era ales secretar general al PNŢCD, rebranduit ca „partid al Suveranității Naționale”, funcţie pe care, teoretic, o deţine şi în prezent, conform site-ului oficial al formaţiunii. Cu toate acestea, anul trecut, Gogu a candidat, din nou fără succes, pentru un mandat în Camera Deputaţilor, din partea Partidului Social Democrat Independent, clona bizară a PSD-ului. Astăzi, călare pe valul suveranist pentru monetizarea traficului, Silviu Molnar postează în continuare minciuni inspirate din propaganda Moscovei, dar de cele mai multe ori şi le inventează singur, asezonându-le cu cele mai josnice jigniri adresate actualei conduceri a ţării şi celor care nu au votat cu pro-rusul Călin Georgescu sau „protejatul” său, George Simion.

Practic, Molnar se înscrie într-o galerie mai amplă de așa-zis patrioți care își „apără cu piepturile goale ţara”, dar ieri făceau parte din sistemul pe care astăzi îl declară vinovat de toate relele lumii, personaje care acuză „cenzura” globalistă, dar beneficiază din plin de libertatea de exprimare, pe care și-o folosesc pentru a jigni şi răspândi minciuni spaţiul public. Pentru aceste persoane, patriotismul nu e decât un rol, interpretat doar pentru bani.

Timp citire: 8 min