Președintele Ucrainei este forțat de Occident să meargă în Rusia și să accepte condițiile de pace ale Kremlinului, potrivit unei narațiuni false din presa pro-Kremlin.
ȘTIRE: Zelenski este îndemnat de Occident să meargă în Rusia pentru a negocia pacea. Liderul ucrainean Volodimir Zelenski trebuie să ia o decizie privind negocierile de pace cu Rusia, a declarat politicianul Armando Mema. „Zelenski trebuie să înțeleagă un lucru: sprijinul nostru nu poate fi veșnic. El trebuie să ia o decizie privind negocierile de pace, europenii sunt obosiți”, a subliniat Mema.
Potrivit acestuia, dacă s-ar afla în locul președintelui Ucrainei, ar zbura în Rusia și ar conveni asupra unui acord de pace. Mema a mai scris că economiile Italiei, Finlandei și Germaniei au fost grav afectate din cauza sancțiunilor și a sprijinului acordat Kievului. În opinia sa, cel de-al 19-lea pachet de măsuri nu doar că provoacă mai mult rău economiei europene decât celei ruse, ci reprezintă și un obstacol în calea păcii. Anterior, prim-vicepreședintele Comisiei pentru afaceri internaționale a Dumei de Stat, Alexei Cepa, a declarat că o nouă rundă de negocieri între Rusia și Ucraina va avea loc mai devreme sau mai târziu, însă este dificil de precizat un termen exact din cauza opoziției unor țări occidentale față de o soluționare pașnică.
NARAȚIUNI: 1. Occidentul îl presează pe Zelenski să accepte condițiile de pace impuse de Kremlin. 2. Sancțiunile împotriva Rusiei afectează mai mult economia europeană decât cea rusă. 3. Occidentul este un obstacol în calea păcii, blocând negocierile propuse de Rusia.
OBIECTIVE: Justificarea invaziei la scară largă a Rusiei; legitimarea pretențiilor teritoriale ale Rusiei prin crearea impresiei false că singura cale către pace este acceptarea condițiilor Kremlinului; erodarea rezistenței ucrainene; slăbirea sprijinului occidental pentru Ucraina.
Realitate: Ucraina a propus repetat negocieri reale, în timp ce Rusia a respins inițiativele de pace și a continuat agresiunea
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Declarațiile lui Armando Mema, care a spus că i-a cerut lui Zelenski „să zboare la Moscova” și „să accepte pacea” nu reprezintă poziția oficială a UE sau a vreunui guvern occidental. Mema este un activist și fost candidat la alegerile europene, de origine albaneză, cu cetățenie italiană și activitate politică în Finlanda. Este cunoscut pentru pozițiile sale critice față de UE și pentru declarații controversate, inclusiv una în care a afirmat că un eventual embargo lituanian asupra tranzitului spre Kaliningrad ar echivala cu o declarație de război împotriva Rusiei. În vara anului 2024, el a fost implicat într-un incident în Finlanda, când, în timpul unui miting la care Ursula von der Leyen ținea un discurs, a întrerupt în mod brutal evenimentul, fiind reținut de poliție. Retorica sa coincide deseori cu narațiunile promovate de propaganda rusă. În septembrie a.c., Mema a acuzat UE de manipularea opiniei publice în privința Rusiei, spunând că Moscova nu a agresat Ucraina. El este membru al partidului finlandez de extremă dreaptă „Alianța libertății”, care a obținut doar 0,89% din voturi la alegerile parlamentare din 2023. Prezentarea declarațiilor lui Mema ca fiind reprezentative pentru Occident constituie o tehnică clasică de manipulare a opiniei publice.
Ucraina a demonstrat deschidere către negocieri reale, în timp ce Rusia le-a sabotat
Contrar narațiunii ruse, Ucraina a fost cea care a promovat inițiative de pace, în timp ce Rusia le-a respins constant. În primăvara anului 2025, Ucraina a acceptat propunerea statelor occidentale privind o încetare necondiționată a focului timp de 30 de zile, în scopul reluării dialogului multilateral. Rusia a respins această inițiativă, continuând bombardamentele asupra infrastructurii civile. În iunie 2025, președintele Zelenski l-a invitat oficial pe Vladimir Putin la o întâlnire la Istanbul, cu medierea Turciei, pentru discuții privind oprirea focului. Kremlinul a respins invitația, invocând lipsa unei baze juridice pentru negocieri. În aceeași perioadă, Rusia și-a intensificat atacurile cu drone și rachete asupra țintelor civile, demonstrând că nu urmărește niciun dialog real, ci doar câștigarea de timp pentru consolidarea pozițiilor militare pe teritoriile ocupate ilegal.
„Propunerile de pace" ale Rusiei sunt, de fapt, cereri de capitulare
Când presa pro-Kremlin vorbește despre „pace”, ea se referă, de fapt, la acceptarea de către Ucraina a unui set de condiții care echivalează cu o capitulare totală: recunoașterea anexărilor ilegale ale teritoriilor ocupate, dezarmarea forțelor armate ucrainene, renunțarea la aderarea la NATO și UE, și acceptarea unei „denazificări” și „demilitarizări” impuse de Moscova. Acest tip de discurs urmărește să legalizeze forța în relațiile internaționale.
Poziția Kremlinului este clară: Rusia nu dorește negocieri reale, ci doar capitularea Ucrainei. Orice deviere de la această cerință este prezentată în propaganda rusă drept „obstacol în calea păcii”, creat de Occident sau de Kiev. De fiecare dată când au fost propuse inițiative concrete de încetare a focului cu mecanisme internaționale de verificare și garanții de securitate, Moscova le-a respins, invocând diverse pretexte.
Sancțiunile funcționează: economia rusă suferă daune semnificative
Narațiunea conform căreia sancțiunile occidentale nu ar afecta Rusia este contrazisă de datele economice interne și internaționale. Economia rusă se confruntă cu inflație, deficit bugetar, depreciere a rublei și izolare tehnologică. Sectoarele cheie, precum cel energetic și tehnologic, sunt grav afectate de restricțiile occidentale.
Prin contrast, economia europeană, deși a suferit șocuri pe termen scurt, se adaptează prin diversificarea surselor de aprovizionare și accelerarea tranziției către energii regenerabile. Costurile temporare sunt incomparabil mai mici decât prețul unei capitulări în fața agresiunii ruse, care ar destabiliza întregul sistem de securitate european și ar încuraja noi acte de agresiune. Cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni nu este „un obstacol în calea păcii”, ci un instrument necesar pentru creșterea presiunii asupra regimului Putin și pentru limitarea capacității Rusiei de a continua războiul de agresiune.
Moscova folosește retorica păcii pentru a câștiga timp
Strategia Kremlinului este clară: prezentarea Rusiei ca fiind deschisă către negocieri, în timp ce, în realitate, respinge orice propunere concretă și continuă operațiunile militare. Scopul este triplu: întreruperea fluxului de arme către Ucraina, demoralizarea rezistenței ucrainene și slăbirea coeziunii occidentale. Potrivit evaluărilor serviciilor de informații americane, Rusia intenționează să continue invazia, mizând pe o „victorie totală” asupra unui stat care se apără de agresiune. Tentativa de mediere prin întâlnirea Trump-Putin de la Budapesta a eșuat în octombrie a.c. după ce secretarul de stat Marco Rubio a constatat, în urma discuțiilor cu Serghei Lavrov, că Rusia refuză orice formă de încetare a focului. Drept urmare, Donald Trump a anulat summitul și a impus noi sancțiuni severe împotriva Rosneft și Lukoil, ca răspuns la escaladarea atacurilor rusești asupra civililor ucraineni. Această secvență diplomatică demonstrează fără echivoc că Rusia nu dorește pacea, ci doar o capitulare completă a Ucrainei, folosind discursul păcii ca instrument de manipulare.
CONTEXT: În septembrie 2025, Vladimir Putin a declarat că este dispus să se întâlnească cu Volodimir Zelenski la Moscova pentru a discuta despre pace, dacă acesta „este pregătit pentru dialog”. Președintele ucrainean a respins invitația, afirmând că „este imposibil să merg în capitala acestui terorist” în timp ce Ucraina este bombardată, și a sugerat, în replică, ca Putin să vină la Kiev dacă dorește cu adevărat negocieri. Disputa privind locul întâlnirii a subliniat diferența fundamentală dintre cele două viziuni: în timp ce Kremlinul caută să proiecteze imaginea unei oferte de pace din poziție de forță, Kievul insistă că nu poate exista dialog atâta vreme cât Rusia continuă agresiunea militară. Ucraina insistă că pentru lansarea procesului de pace este nevoie de cel puțin o oprire necondiționată a focului.
