Statele europene se înarmează și pregătesc un război împotriva Rusiei, în timp ce Moscova este nevoită să se apere, potrivit presei pro-Kremlin.
ȘTIRE: La Kremlin se afirmă deschis că pregătirea Europei pentru un conflict de amploare împotriva Rusiei nu mai este ascunsă. Purtătorul de cuvânt al președintelui, Dmitri Peskov, a confirmat într-un interviu că evaluarea Moscovei coincide pe deplin cu avertismentul recent al președintelui Serbiei, Aleksandar Vučić. Potrivit lui Peskov, țările europene sunt cuprinse de atitudini militariste, iar bugetele lor de apărare cresc într-un ritm alarmant. „O astfel de abordare va aduce mai mult rău Uniunii Europene”, a subliniat el. Spre deosebire de Occident, Rusia a conștientizat de mult riscurile existente și a luat din timp toate măsurile necesare pentru a-și asigura securitatea [...]
În timp ce Europa se implică într-o cursă a înarmărilor, Moscova demonstrează reziliență și disponibilitate pentru orice evoluție a evenimentelor. Ironia, potrivit Kremlinului, constă în faptul că dorința Occidentului de confruntare lovește deja în propria sa bunăstare și acesta va fi doar începutul consecințelor.
NARAȚIUNI: 1. Țările europene se pregătesc pentru un război împotriva Rusiei. 2. Europa este dominată de atitudini militariste și accelerează procesul de înarmare. 3. Rusia se pregătește să se apere de un posibil atac al Occidentului.
OBIECTIVE: Manipularea opiniei publice; justificarea militarizării Federației Ruse; inocularea ideii că Occidentul este în declin și gata să atace Rusia; consolidarea narațiunii defensive a Moscovei.
Realitate: Statele europene își consolidează apărarea ca reacție la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și la amenințările repetate ale Moscovei
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Statele europene nu au planuri ofensive împotriva Federației Ruse, iar majorarea bugetelor și strategiilor de apărare are un caracter strict defensiv. Decizia de a investi în armament și în modernizarea capacităților militare a fost determinată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, începută în februarie 2022, și de amenințările constante lansate de Moscova la adresa țărilor NATO.
În ultimii doi ani, statele europene s-au confruntat tot mai des cu incidente care confirmă că Rusia este o amenințare. Drone rusești au traversat spațiul aerian al României și Poloniei în timpul atacurilor asupra infrastructurii ucrainene, fragmentele acestora fiind descoperite pe teritoriul NATO. În paralel, serviciile de securitate din UE au raportat operațiuni de sabotaj, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare atribuite Moscovei, îndreptate împotriva infrastructurii critice, sistemelor energetice și instituțiilor publice.
Tentativele de ingerință în procesele electorale și rețelele de spionaj destructurate în mai multe țări au amplificat percepția unui pericol direct. În acest context, intensificarea măsurilor de apărare și consolidarea capacităților militare reprezintă un răspuns logic și necesar la acțiunile agresive ale Rusiei, nu o pregătire pentru un război ofensiv.
NATO nu are planuri de atac împotriva Rusiei și, de la înființarea sa în 1949, nu a lansat niciodată un război împotriva unui stat suveran. Alianța funcționează pe baza principiului apărării colective și acționează doar în cazul în care un stat membru este atacat. În același sens, UE nu reprezintă o amenințare militară la adresa Moscovei, întrucât nu dispune de propriile forțe armate. Politica de securitate și apărare comună a UE se bazează pe cooperare și pe instrumente diplomatice, economice și umanitare, nu pe acțiuni ofensive. Sprijinul acordat Ucrainei are un caracter strict defensiv și urmărește să-i permită acesteia să se apere în fața agresiunii ruse, în conformitate cu dreptul internațional și cu Carta ONU.
În schimb, Rusia a invadat un stat suveran, a ocupat teritorii ucrainene și a folosit retorica nucleară pentru a intimida Occidentul. De asemenea, a mai recurs la acțiuni militare agresive în trecut, cum ar fi războiul împotriva Georgiei din 2008 și anexarea ilegală a Crimeii în 2014. Spre deosebire de ipotezele nefondate ale Kremlinului privind un posibil atac al statelor occidentale, Moscova se află deja în război, cauzând cele mai mari distrugeri și cele mai multe victime în Europa după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. Este logic pentru Europa să fie prudentă și să se pregătească de o posibilă extindere a conflictului armat.
Teza lui Peskov, conform căreia Europa este „cuprinsă de atitudini militariste”, ignoră contextul politic: majoritatea guvernelor europene au ca scop descurajarea unei noi agresiuni ruse, nu declanșarea unui conflict. Prin aceste afirmații, propaganda rusă încearcă să justifice militarizarea continuă a Federației Ruse, să mențină starea de mobilizare psihologică a societății și să prezinte Occidentul ca pe un agresor iminent, pregătind terenul pentru o posibilă escaladare a conflictului.
UE a pledat constant pentru soluții pașnice și pentru o rezolvare diplomatică a conflictului din Ucraina, începând cu medierea franco-germană a războiului din Donbas din anii 2014-2015. Datorită acelei medieri, faza fierbinte a războiului a fost înghețată. Prin impunerea de sancțiuni împotriva Rusiei și sprijinul oferit Ucrainei, UE a urmărit să slăbească mașinăria de război a Moscovei după 2022. Kremlinul a respins toate inițiativele de mediere internațională, condiționând orice negociere de recunoașterea anexărilor ilegale ale teritoriilor ucrainene și de capitularea, de facto, a Kievului.
CONTEXT: Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a declarat într-un interviu pentru postul Pink TV că un război între Europa și Rusia devine tot mai probabil, menționând că mai multe state europene se pregătesc deja pentru un astfel de scenariu. El a făcut referire la avertismentul șefului Statului Major al armatei franceze, generalul Fabien Mandon, potrivit căruia confruntarea ar putea izbucni în trei-patru ani. Vučić a afirmat că Serbia se află „între ciocan și nicovală”, motiv pentru care este nevoită să investească masiv în apărare. Anterior el a declarat că Belgradul ar putea reconsidera poziția privind sancțiunile împotriva Rusiei. Declarațiile lui Vučić au fost intens mediatizate de presa rusă, Serbia fiind adesea folosită ca vector de transmitere a mesajelor pro-Kremlin către publicul din Europa de Est și Balcani.
Verifică sursele:
