Aparatul de zbor s-a prăbușit ulterior într-o zonă rurală din centrul țării.
Premierul polonez Donald Tusk a avertizat cu privire la creșterea provocărilor Rusiei la adresa statelor NATO.
Gardienii Revoluţiei Islamice spun că reuşita operaţiunii se datorează unui nou sistem avansat de apărare antiaeriană.
Resturile de dronă fuseseră semnalate încă de ieri, însă din cauza întunericului, s-a decis izolarea zonei până la intervenţia de astăzi.
Incidentul s-ar fi petrecut pe un aeroport din R. Moldova, de unde liderul ucrainean pleca spre Oslo.
După aproximativ 40 de minute de survol al spațiului aerian național, aceasta s-a prăbușit în Republica Moldova, la 25 km de granița României.
Zelenski spune că a fost vizat șeful SBU și ordonă represalii
Fragmentul nu avea încărcătură explozibilă și nu reprezenta vreun pericol pentru populație.
Aparatul era destinat activităților de topografie și cartografiere și nu reprezenta un pericol pentru populație.
Un avion F-18 spaniol, al poliției aeriene NATO, a doborât duminică dimineață o dronă intrată în spațiul aerian al României.
UPDATE: O a doua dronă prăbușită azi a fost descoperită în zona localității Plauru.
Momentan, nu se cunoaște originea dronei, dar autoritățile de la Riga spun că incidentul vine în urma războiului electronic desfășurat de Rusia.
Aceasta a survolat teritoriul românesc timp de 10 minute, după care s-a îndreptat spre Ucraina.
Presa nu exclude un act de sabotaj comis din România sau Bulgaria
Ministrul german de Interne: „O dronă echipată cu explozibili pe terenul aeroportului reprezintă un nou nivel de pericol.”
Drona s-ar fi aflat lângă un avion ucrainean de marfă, iar ambasadorul Ucrainei a învinovâțit Rusia
UPDATE: o a doua țintă aeriană a fost detectată, două F-16 au fost ridicate de la sol.
Aceasta a evoluat pentru scurt timp în spațiul aerian național, după care a trecut frontiera, îndreptându-se către Ucraina.
Preşedintele Nicuşor Dan a confirmat că prima dronă doborâtă era de provenienţă rusească şi a anunţat că România va protesta diplomatic faţă de Rusia.
Ministrul interimar al Apărării a confirmat, sâmbătă, că încă o dronă intrată ilegal în spaţiul aerian românesc a fost doborâtă de militarii români.
UPDATE: șeful Statului Major al Apărării a declarat că primele estimări vizuale ale piloților aeronavelor care au însoțit drona, până la doborârea acesteia, indică faptul că aceasta era „o amenințare de tip Shahed/Geran 2”.
Tancul GPL lovit de drone în apropierea țărmului românesc al Mării Negre a fost atacat de Ucraina pentru a atrage România în război de partea ei, potrivit unei narațiuni promovate de suveraniști și pro-ruși. Narațiunea a apărut înainte ca autoritățile să ancheteze incidentul, e promovată de indivizi aflați la o distanță respectabilă de locul atacului și ignoră toate indiciile care sugerează că în spatele atacului e Rusia.
---copie-image.webp)
Astăzi, UE a aprobat un sprijin de 120 de milioane de euro pentru consolidarea apărării aeriene a Republicii Moldova.
Ministrul interimar al Apărării Radu Miruță a adresat conducerii forțelor armate ucrainene 14 întrebări legate de acest incident.
MApN a ordonat ridicarea de la sol a două avioane de luptă și un elicopter.
Datele preliminare indică faptul că fragmentele provin de la o dronă utilizată în atacurile executate de Rusia asupra Ucrainei, în luna aprilie 2026.
Eșecul armatei de a apăra teritoriul României de incursiunile dronelor chiar și atunci când acestea reprezintă un pericol clar, cum s-a văzut la Galați și Constanța, aduce în atenție și soluții alternative: (contra)dronele, care se dovedesc tot mai eficiente în Ucraina. Aceasta a ajuns o forță globală în domeniul dronelor prin stimularea propriei industrii. Este fiabilă aplicarea acestui model și în România? Poate industria autohtonă să protejeze țara atunci când instituțiile dau greș?
Un atac cu drone ucrainene a ucis o persoană în regiunea Oriol din sud-vestul Rusiei, au declarat duminică oficiali locali, în timp ce un atac separat a lovit o instalație petrolieră, ca parte a campaniei de atacuri ale Kievului asupra unor ținte militare și energetice din interiorul Rusiei.
România a rupt relațiile diplomatice cu Federația Rusă atunci când a închis consulatul rus de la Constanța și l-a expulzat pe consulul Andrey Kosilin, potrivit unei narațiuni false promovate de eurodeputata pro-rusă Diana Șoșoacă. În realitate, România are în continuare relații diplomatice cu Kremlinul.
Cele două state sunt, însă, de acord că „responsabilitatea pentru orice dronă ce ajunge pe teritoriul R. Moldova este a Rusiei”.
Autorităţile confirmă că nicio persoană nu a fost rănită.
Nicușor Dan va discuta cu Volodimir Zelenski despre incidentul cu drona maritimă din Portul Constanța.