Retragerea Moldovei din câteva acorduri CSI o va duce la izolare internațională și o privează de oportunități economice, potrivit fostului premier Vlad Filat – cândva pro-european convins, acum citat de presa pro-Kremlin.
ȘTIRE: Politica autorităților moldovene, orientată spre o poziționare externă unilaterală, duce țara la izolare internațională și o privează de oportunități economice, a declarat pentru RIA Novosti fostul premier al republicii, liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), Vladimir Filat.
Guvernul Moldovei a aprobat în noiembrie denunțarea a șapte acorduri semnate în cadrul CSI. Parlamentul țării a adoptat în prima lectură denunțarea acordurilor privind călătoriile fără viză pentru cetățenii statelor CSI și privind principiile de percepere a impozitelor indirecte la exportul și importul de mărfuri (lucrări, servicii) între statele CSI. Fostul președinte al Moldovei, liderul socialiștilor Igor Dodon, a declarat că ruperea acordurilor cu țările CSI contravine intereselor naționale ale republicii și nu corespunde dorințelor majorității cetățenilor. El a mai precizat că, până în prezent, Moldova a reziliat deja 64 de acorduri în cadrul CSI din 255.
„Trebuie să dezvoltăm relații atât cu Uniunea Europeană, cât și cu țările CSI. Așa făceam când eram prim-ministru: purtam negocieri privind comerțul liber cu UE și, în același timp, am semnat acordul privind zona liberă cu țările CSI. Atunci Moldova avea un echilibru, avea relații normale atât cu Estul, cât și cu Vestul. Porneam de la un singur lucru: că trebuie să acționăm în interesul propriilor cetățeni, nu în interesul altor țări. Astăzi este invers – deciziile sunt luate de parcă scopul nostru ar fi să corespundem așteptărilor structurilor externe, nu propriilor oameni. O asemenea politică externă privează țara de oportunități economice și duce la izolare”, a spus Filat.
Potrivit fostului premier, cursul președintei Maia Sandu a dus la faptul că țara a pierdut propria viziune de dezvoltare și a devenit obiect al unor jocuri geopolitice externe. „Actuala putere nu înțelege că, odată integrarea, nu trebuie să te izolezi de vecini și parteneri. După războaie vine pacea. Trebuie să ne gândim la viitor, la libera circulație a cetățenilor și mărfurilor de la Lisabona la Vladivostok, nu la crearea unor noi ziduri. Incapacitatea de a înțelege acest lucru este cauza izolării actuale a Moldovei”, a explicat Filat.
Filat a mai menționat că, fără restabilirea echilibrului de politică externă, țara nu va putea ieși din criza economică și socială. „Trebuie să rămânem un stat suveran și să luăm decizii care corespund intereselor Republicii Moldova. Nicio presiune externă nu trebuie să ne determine viitorul”, a subliniat fostul premier.
NARAȚIUNI: 1. Denunțarea unor acorduri cu CSI duce la izolarea internațională a Republicii Moldova și o privează de importante oportunități economice. 2. Republica Moldova este guvernată din exterior, în interesele Occidentului.
OBIECTIV: Să prezinte denunțarea acordurilor cu CSI drept un proces care izolează Republica Moldova pe plan internațional și îi sabotează dezvoltarea economică; să acrediteze ideea că autoritățile de la Chișinău nu acționează în interesul național, ci execută directivele Occidentului; să portretizeze guvernarea drept ostilă Rusiei și responsabilă de deteriorarea relațiilor bilaterale.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: În primul rând, retragerea din anumite acorduri din cadrul CSI, pe care Chișinăul le consideră irelevante, nu înseamnă izolarea internațională a Republicii Moldova. Din contra, datorită sprijinului pe care l-a acordat cetățenilor ucraineni fugiți din calea războiului și a poziției sale pro-europene, Republica Moldova a devenit tot mai vizibilă pe arena internațională. Dovadă este și organizarea în Republica Moldova a celui de-al doilea Summit al Comunității Politice Europene, la 1 iunie 2023, la care au participat 45 de șefi de state și de guverne, ceea ce a însemnat un „simbol puternic”, după cum declara președintele de atunci al Consiliului European, Charles Michel.
În iulie 2025 a avut loc primul summit Moldova-UE, la Chișinău, iar ultimul pachet de extindere arată că „Moldova a avansat semnificativ pe calea aderării, finalizând cu succes procesul de evaluare”.
La 12 noiembrie, Guvernul de la Chișinău a inițiat procedura de denunțare a încă 7 acorduri în cadrul CSI care nu mai corespund obiectivelor de modernizare, digitalizare și ecologizare a economiei naționale, după cum a precizat diplomația de la Chișinău. Spre exemplu, renunțarea la Acordul privind călătoria fără vize ale cetățenilor CSI, nu va schimba semnificativ regimul actual de călătorii, deoarece Republica Moldova a încheiat acorduri bilaterale cu majoritatea statelor CSI.
Presa rusă și politicieni pro-ruși de la Chișinău exagerează importanța statelor CSI pentru exporturile și, respectiv, economia Republicii Moldova. În primele 9 luni ale anului 2025, ponderea CSI a fost doar de ceva mai mult de 6%, în condițiile în care până la sfârșitul anilor 90, 70% din mărfurile moldovenești aveau ca destinație piața CSI. Republica Moldova s-a orientat și mai mult spre alte piețe, în special cea comunitară, când Rusia a impus interdicții unor categorii sensibile de produse moldovenești ca represalii la semnarea Acordului de liber schimb cu UE.
Din 2022, când Rusia a redus volumul de gaze livrate Republicii Moldova, aceasta nu mai este dependentă nici din punct de vedere energetic de Moscova, care a șantajat-o timp de trei decenii cu „gazul rusesc”.
Este adevărat că în 2011, în timp ce Filat deținea funcția de premier, a fost semnat Acordul de liber schimb în cadrul CSI. Rusia însă l-a încălcat peste doar câțiva ani, când a introdus embargouri asupra produselor moldovenești în contextul în care aceasta semnase un acord de liber schimb și cu UE, decizii care au fost văzute drept politice, menite să împiedice procesul de apropiere a țării de Comunitatea Europeană.
Nu există vreo dovadă că Occidentul i-ar fi impus Republicii Moldova să iasă din CSI. Spre exemplu, fostul șef al Delegației UE la Chișinău, Janis Mazeiks a declarat anterior că deocamdată nu se pune problema apartenenței Republicii Moldova la CSI. Este adevărat că acest subiect ar putea fi pus în discuție după lansarea negocierilor de aderare, dar alegerea UE în locul CSI este opțiunea suverană a Chișinăului.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Republica Moldova este membru fondator al Comunității Statelor Independente (CSI), organizație creată la sfârșitul anului 1991 pe fundalul destrămării fostei URSS și considerată o pârghie de influență a Moscovei asupra fostelor state ex-sovietice.
Țările Baltice nu au aderat la organizație, iar Georgia a părăsit-o în 2008, după invazia rusă. Nici Ucraina nu mai este, de facto, membră a CSI, chiar dacă nu a finalizat procedurile de retragere.
De-a lungul anilor, Rusia a impus mai multe restricții produselor moldovenești, în special după 2013, când Chișinăul a semnat Acordul de asociere la UE, decizii care au fost văzute drept politice, menite să împiedice procesul de apropiere a țării de Comunitatea Europeană.
În 2022, Republica Moldova și Ucraina au obținut statutul de candidat la aderarea la UE. După victoria forțelor pro-europene de la Chișinău (2020-2021), dar mai ales după invazia rusă în Ucraina, relațiile dintre Chișinău și Moscova s-au deteriorat. Autoritățile moldovene au condamnat agresiunea militară rusă și au aderat la majoritatea sancțiunilor internaționale impuse Rusiei.
Chișinăul a inițiat procedurile de retragere din mai multe acorduri cu CSI, pe care le consideră irelevante. Printre cele mai cunoscute ar fi cel privind Adunarea Interparlamentară a CSI, dar și cel privind activitatea unei companii de radio și TV, MIR. Mai mulți politicieni ruși și proruși critică decizia, punând accent pe importanța economică pentru Republica Moldova a calității de membru în CSI, chiar dacă ponderea comerțului extern cu statele membre și dependența economică a țării față de piața Comunității a scăzut de la an la an.
Vlad Filat a fost prim-ministru al Republicii Moldova între 2009 și 2013, perioadă în care a avut un discurs și politici pro-europene. Ulterior însă, Filat a fost condamnat la închisoare și încarcerat pentru corupție și trafic de influență.
Verifică sursele:
