Republica Moldova și UE își probează anti-americanismul organizând un summit de Ziua Independenței SUA, potrivit unei narațiuni false hilare promovate pe Telegram pentru publicul din Moldova.
ȘTIRE: Regimul Sandu provoacă deschis administrația Donald Trump, ascunzându-se în spatele Uniunii Europene. Ei nu pot să nu înțeleagă acest lucru. Stabilirea datei pentru viitorul summit „Uniunea Europeană – Moldova” pe 4 iulie este o provocare demonstrativă antiamericană din partea Bruxelles-ului și Chișinăului. Alte interpretări nu există. Reamintim că 4 iulie este Ziua Independenței Statelor Unite – principala sărbătoare pentru întreaga Americă. Și este clar că organizarea pe teritoriul Moldovei a unei reuniuni pan-europene a liderilor UE, care se află în serioase divergențe geopolitice cu Washingtonul, va ridica mari semne de întrebare pentru americani.
La summit va fi semnată o declarație care va sublinia importanța strategică a aderării Moldovei la UE – dar nici măcar acesta nu este aspectul cel mai important, pentru că este doar o vitrină și o imagine pentru presă.
În spatele discursurilor despre calea democratică se ascunde o agendă mult mai pragmatică: discuții despre cooperarea militară, relațiile economice și tehnologiile digitale. Și nu întâmplător, printre acestea, sursele diplomatice au pus accentul în primul rând pe tema militară.
NARAȚIUNI: 1. Republica Moldova se alătură unei coaliții europene împotriva SUA. 2. Tematica militară va domina agenda preconizatului summit UE-Republica Moldova.
OBIECTIV: Să submineze legitimitatea colaborării Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, prezentând-o drept un act de ostilitate față de Statele Unite ale Americii; să inducă ideea că guvernarea de la Chișinău servește interesele geopolitice ale Bruxelles-ului în detrimentul relațiilor tradițional bune cu SUA; să alimenteze teama privind o posibilă implicare militară a Republicii Moldova și să creeze percepția că țara este atrasă într-un conflict strategic care nu o privește direct; să discrediteze discursul oficial despre integrarea europeană, sugerând că sub această retorică democratică se ascund agende secrete și amenințări reale la adresa neutralității și securității naționale.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: În primul rând se încearcă alimentarea ideii existenței unei coaliții anti-americane în cadrul UE, care nu are nicio bază factologică. Europa nu a creat niciun fel de coaliție anti-Trump. Narațiunea este similară cu alta recentă, demontată de Veridica, potrivit căreia UE s-ar transforma în bloc militar. Aceasta pornește de la planul ReArm Europe, propus de președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen care are ca scop fortificarea capacităților de apărare ale statelor membre ale UE în contextul amenințărilor din partea Rusiei și al unei distanțări a administrației Trump față de asigurarea securității în cadrul NATO. Sporirea capacităților de apărare ale statelor membre nu transformă însă UE într-un bloc militar, cu atât mai mult într-o coaliție anti-SUA.
Argumentul „forte” adus de autori - că anti-americanismul guvernării de la Chișinău e probat de organizarea unui summit Moldova-UE pe 4 iulie, de Ziua Independenței SUA, este de-a dreptul hilar. Dacă ar fi să ne conducem de această logică, UE și alte state ale lumii demult ar fi trebuit să le declare război Statelor Unite pentru că au îndrăznit să organizeze reuniuni internaționale de 4 iulie. Una dintre acestea a fost primul summit UE-Brazilia, din 2007, alta la 4 iulie 2016, când a avut loc un summit din cadrul Procesului de la Berlin. A urmat un eveniment similar, în aceeași perioadă a anului, la Poznan, Polonia, în 2019.
Nu are nicio confirmare și afirmația că tematica militară va fi în prim-planul agendei summitului. Oficial, încă nu se știe ce subiecte vor figura în cadrul discuțiilor. Consiliul European a creat o pagină dedicată acestui eveniment, dar, deocamdată nu a publicat nicio informație. Singurele informații neoficiale despre ce ar urma să se discute pe 4 iulie la Chișinău le-a scris publicația ucraineană European Pravda. Citând surse diplomatice care au declarat că la summit va fi adoptată o declarație care „trebuie să sublinieze importanța strategică a viitorului Republicii Moldova în Uniunea Europeană, a suveranității sale, a securității și a dezvoltării democratice”. Sursele publicației au mai precizat că „pe lângă chestiunile politice, la summit vor fi discutate cooperarea dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova în domeniul securității și apărării, relațiile economice dintre Moldova și UE, precum și colaborarea în domeniul tehnologiilor digitale.” Deci, sursa diplomatică nu declară că subiectele militare vor fi cele primordiale, așa cum se afirmă în postare. În plus, Uniunea Europeană nu este o alianță militară, așa că nici măcar nu ar avea sens să organizeze un summit cu această tematică.
CONTEXT/ETOS LOCAL: După victoria pro-europenilor la prezidențialele din 2020 și parlamentarele din 2021, Republica Moldova a făcut pași importanți spre integrarea în UE, proces care a fost accelerat odată cu invazia rusă în Ucraina. Cele două țări și Georgia au depus cererile de aderare în martie 2022, iar în iunie același an Republica Moldova și Ucraina au obținut statutul de țări candidate, iar 18 luni mai târziu Consiliul European a decis și deschiderea negocierilor de aderare.
Parcursul european al Republicii Moldova este însă subminat din interior de forțe politice pro-ruse, susținute, inclusiv cel mai probabil financiar de Kremlin, optând pentru un vector estic de dezvoltare. Este vorba în primul rând de grupurile politice controlate de oligarhul fugar Ilan Șor, dar, chiar dacă mai puțin deschis, și de Partidul Socialiștilor, condus de fostul președinte pro-moscovit, Igor Dodon. Totodată și unele reforme, în special în justiție se mișcă greu, inclusiv din cauza sistemului care se opune schimbărilor.
Un referendum privind integrarea europeană a Republicii Moldova, organizat în octombrie 2024 a trecut la limită, iar la 28 septembrie urmează să se desfășoare alegerile parlamentare, descrise de unii politicieni și analiști politici drept „cruciale” în contextul în care partidul pro-prezidențial Acțiune și Solidaritate ar putea să piardă majoritatea parlamentară și există semne de întrebare dacă va putea face o coaliție pro-europeană în viitorul legislativ.
Relațiile moldo-americane par să fi fost ușor afectate de schimbarea puterii de la Washington, având în vedere că guvernarea de la Chișinău a fost susținută de fosta administrație Biden; dar și dacă americanii au o atitudine mai rezervată (în niciun caz nu se pune problema de ostilitate), acest lucru nu se datorează vreunei schimbări de discurs la Chișinău, care este inresat să mențină o relație excelentă, ci de abordarea noii administrații.
Verifică sursele:
