Închiderea Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost cauzată de dragarea canalului ucrainean Bîstroe, care „fură” apa din Dunăre și provoacă o puternică criză energetică în România, afirmă propaganda suveranistă.
ȘTIRE: Un reactor de la Cernavodă a fost oprit din lipsă de apă, și asta în ciuda faptului că anul acesta a fost unul ploios, dovadă stând inundațiile care au avut loc. Chiar nimeni nu se întreabă unde e apa de pe Dunăre și pe ce Bâstroe se duce? Dar de lucrările de pregatire ale americanilor pentru Porțile de Fier 3 (Djerdap 3) din Serbia?
NARAŢIUNE: Dragarea canalului ucrainean Bîstroe provoacă o criză energetică în România.
OBIECTIVE: Amplificarea sentimentelor antiucrainene și prin extensie filoruse, promovarea discursului „suveranist”, scăderea încrederii în autorități, provocarea şi amplificarea de tensiuni sociale.
Lucrările hidrologice au efecte reduse în amonte și pe distanțe scurte
DE CE ESTE FALSĂ NARAȚIUNEA: Oprirea controlată a Unităţii 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă şi posibilitatea închiderii totale a acesteia, din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării a readus în spațiul public narațiunea recurentă care afirmă că lucrările efectuate de Ucraina pe canalul Bîstroe ar fi responsabile pentru reducerea debitului fluviului, de data aceasta chiar până la Cernavodă. În teorie, o astfel de ipoteză pare plauzibilă. Dacă un canal este adâncit, acesta poate transporta mai multă apă. Însă hidrologia unui fluviu de dimensiunea Dunării este mult mai complexă, iar în acest caz explicația nu rezistă unei analize tehnice.
În primul rând, Bîstroe se află în Delta Dunării, pe brațul Chilia, adică la aproximativ 250 de kilometri în aval de Cernavodă. Din punct de vedere hidraulic, modificările realizate asupra unui canal pot influența distribuția debitelor în zona în care acesta se află, eventual, și în amonte. Însă acest efect este local și nu se propagă pe sute de kilometri împotriva curgerii unui fluviu precum Dunărea. Cu alte cuvinte, dragarea Bîstroe poate modifica modul în care apa se distribuie între brațele Deltei, însă nu poate reduce debitul Dunării la Cernavodă. Debitul care ajunge în dreptul centralei nucleare este stabilit cu mult înainte ca fluviul să se despartă în cele trei brațe ale Deltei. De altfel, autoritățile române au efectuat în ultimii ani măsurători privind repartiția debitelor pe brațele Dunării, iar până în prezent nu au fost prezentate dovezi că lucrările de pe Bîstroe ar fi modificat semnificativ distribuția debitelor sau că ar avea efecte hidraulice până în zona Cernavodă.
Ploile și inundațiile nu influențează decisiv debitul Dunării
O altă întrebare ridicată frecvent este cum se poate vorbi despre secetă în bazinul dunărean, în condițiile în care România a fost afectată în acest an de ploi abundente și chiar de inundații în unele regiuni. Răspunsul ține de diferența dintre vremea locală și hidrologia întregului bazin al Dunării. Dunărea nu este alimentată doar de precipitațiile căzute în România. Fluviul strânge apa dintr-un bazin hidrografic uriaș, întins pe o suprafață de peste 800.000 de kilometri pătrați și care cuprinde teritorii din aproape douăzeci de state europene. Debitul măsurat la intrarea în România, la Baziaș, depinde în principal de precipitațiile și de regimul hidrologic din Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia și din celelalte țări traversate de fluviu și/sau de afluenții săi. Astfel, este perfect posibil ca în anumite regiuni ale României să apară ploi torențiale și inundații locale, în timp ce debitul total al Dunării continuă să fie extrem de scăzut. Inundațiile produse de furtuni intense au caracter local și de scurtă durată, în timp ce debitul unui fluviu precum Dunărea reflectă acumularea precipitațiilor din întregul bazin hidrografic pe perioade îndelungate.
În cazul actual, prognozele Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor au indicat un debit al Dunării la intrarea în țară de aproximativ 1.600 de metri cubi pe secundă, de aproape trei ori mai mic decât media multianuală a perioadei, care este de aproximativ 4.700 de metri cubi pe secundă. Acesta este motivul pentru care Nuclearelectrica a decis oprirea preventivă a reactorului, măsură aplicată anterior doar în vara anului 2003.
Nu există nicio lucrare la Porțile de Fier 3
Nici speculațiile privind presupuse lucrări la proiectul Porțile de Fier III (Djerdap 3), despre care s-a afirmat că ar putea influența nivelul Dunării nu au vreo acoperire factuală. În realitate, proiectul Djerdap 3 există de zeci de ani doar la nivel de concept și studii de fezabilitate. De-a lungul timpului au existat discuții între Serbia și diverși parteneri internaționali privind posibilitatea construirii unei noi hidrocentrale cu acumulare prin pompaj, însă până în prezent nu există lucrări de construcție începute și nici amenajări hidrotehnice care să modifice regimul actual al Dunării. Chiar și în România, autoritățile au subliniat că proiectul se află încă în faza analizelor și că orice eventuală decizie va necesita evaluări complexe privind impactul transfrontalier. Abia recent, pe 16 iulie 2026, a fost semnat un Memorandum de Înțelegere între guvernul României și guvernul Serbiei pentru facilitarea schimbului de informații privind proiectul centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj Djerdap 3, aceasta traducându-se prin faptul că proiectul este încă în faza discuțiilor și negocierilor, nu a lucrărilor efective.
În concluzie, explicația nivelului extrem de scăzut al Dunării trebuie căutată în condițiile hidrologice din întregul bazin al fluviului și în seceta prelungită care afectează alimentarea acestuia, nu în lucrările de pe canalul Bîstroe sau în proiecte precum Djerdap 3, care nici măcar nu au intrat în faza de execuție. În lipsa unor dovezi hidrologice care să indice contrariul, nu există bază tehnică pentru afirmația că Bîstroe influențează debitul Dunării la Cernavodă sau că proiectul Porțile de Fier 3 ar avea vreun rol în situația actuală.
Ucraina, vinovatul de serviciu
CONTEXT: Nivelul scăzut al Dunării a forțat nu doar închiderea CNE Cernavodă, ci şi a centralei nucleare maghiare de la Paks, o premieră în cei 44 de ani de funcționare, iar Bulgaria a anunţat că ar putea fi forțată să oprească cele două reactoare nucleare de la Kozlodui. De asemenea, în Serbia, cotele reduse ale Dunării au afectat direct randamentul marilor hidrocentrale Djerdap 1 și Djerdap 2, cunoscute în România drept Porțile de Fier I și II, dar și funcționarea sistemelor de răcire ale centralei termice de la Kostolac.
Ucraina și războiul său cu Rusia continuă să ocupe poziții centrale în cadrul dezbaterilor din spațiul media românesc, invadat de propaganda suveranistă de inspirație moscovită. Principalele narațiuni dezvoltate în acest sens vizează „prigoana” la care sunt supuși românii ce trăiesc pe teritoriul Ucrainei și ajutorul pe care autoritățile de la București îl acordă Kievului în susținerea efortului de război. Mai mult, Ucraina este considerată vinovată pentru majoritatea problemelor economice cu care se confruntă în prezent România.
Contul care a promovat narațiunea falsă analizată în materialul de față a fost creat acum jumătate de an, în februarie 2026. De la început, postările sale au vizat promovarea curentului suveranist și a fostului candidat la președinție Călin Georgescu, precum și a mai multor narațiuni ce condamnau ajutorul pe care România îl furnizează Republicii Moldova și mai ales regimului „nazist” de la Kiev, precum și diverse postări cu tente antivacciniste, xenofobe și antiLGBTQ+. În același timp, contul respectiv distribuie și validează luările de poziție ale Ambasadei Rusiei la București, afirmând că Ucraina, nu Rusia, este dușmanul istoric al României, în timp ce, evident, neagă existența legitimă a statului ucrainean. La „baza” contului stă un blog, datând din 2010, dar conform afirmațiilor autorului, acesta este continuarea altuia, creat în 2005. Dacă la început, acesta era un blog obișnuit, în care autorul își dădea cu părerea pe diverse teme legate de economie, tehnologie, călătorii etc., în ultimii ani subiectele au deviat către un discurs cu accente conspiraționiste, preluând sau chiar inițiind propagarea mai multor narațiuni tipic „suveraniste”. Contul este asociat și unui canal de Youtube, unde se promovează același tip de narațiuni, dar unde se produce și un podcast, în care sunt invitați diverși colaboratori ai Activenews sau Solidnews, platforme promotoare ale mai multor narațiuni false, demontate de-a lungul timpului în paginile Veridica.
Verifică sursele:
---copie-image.webp)
