Un chestionar standard asociat unui test internațional de matematică, prezentat drept dovadă de cei ce promovează teoria conspirației că românilor le vor fi luați copiii.
Originea sănătoasă, din nou la control
ȘTIRE: „[...] De asemenea, copiilor li se interzice să fotografieze formularele ce trebuie completate direct pe laptop și li se atrage atenția că nu pot refuza să răspundă la întrebări. Practic, ei sunt forțati să rămână în clase și să furnizeze datele cerute de un străin furișat în incintă exact când profesorul nu se afla acolo, un individ care nu-și declină identitatea și nici nu spune ce insituţie reprezintă legal. Părinții nu au fost anunțați în prealabil despre prezenta unor necunoscuți în școală și nici despre formularele din laptopuri. Ei știau doar despre TIMSS și despre obligativitatea participarii la testarea strict la matematică. Obligativitatea participării la TIMMS a fost însă negata ulterior de către Ministerul Învățământului. Surse din cadrul inspectoratului școlar declară că nu au informații și date despre aceste întâmplări. „Interogările” minorilor au avut loc în lipsa unui părinte sau tutore desemnat de o instanţă specializată, așa cum prevede legea în astfel de cazuri. Dar…cui îi pasă? S-a făcut primul pas spre separarea copiilor de părinţi. Urmează acţiunea de ridicare a copiilor care au părinţi „neconformi”.[...]”
NARAȚIUNI: 1. Statul român a demarat crearea bazei de date cu copiii care vor fi separați de părinți. 2. În Suceava se construiește primul lagăr pentru copiii ce vor fi separați de familii.
CONTEXT: Narațiunea potrivit căreia copiii românilor vor fi separați de familie circulă de ceva vreme în spațiul public autohton, îmbrăcând diverse forme. În luna ianuarie, senatoarea independentă Diana Şoşoacă lansa un scenariu care intră într-o familie de narațiuni ce țin de teorii ale conspirației legate de copii, de la separarea forțată a acestora de părinți la PizzaGate și QAnon. Ele au mai fost adaptate etosului românesc și în cazurile de adopţie a Sorinei Săcărin şi al separării copiilor de părinţi din Norvegia. Elemente ale acestei teze au fost folosite şi de propaganda de război rusă, care afirmă că mii de copii ucraineni sunt vânduți în Occident, pentru a acoperi răpirile și deportările în Rusia ale acestora. La începutul lunii, un amplu protest al partidului AUR, oficial îndreptat împotriva proastei guvernări de la Bucureşti, s-a transformat într-unul plin de revendicări absurde, una dintre ele vizând exact această teorie.
OBIECTIV: Subminarea încrederii populației în autorități și întreaga clasă politică, demonizarea Occidentului, promovarea discursului de tip suveranist, dar și a atitudinilor xenofobe și rasiste, precum şi provocarea şi amplificarea tensiunilor sociale.
Performanța școlară și factorii ce o influențează
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Începând cu 1995, România participă la sondajele TIMSS, o formă de evaluare care se concentrează pe competențelor matematice și științifice ale elevilor. Ele au loc o dată la patru ani pentru a documenta evoluțiile pe termen mai lung ale sistemelor de învățământ participante și au două părți: testarea propriu-zisă a elevilor și răspunsul la patru chestionare de context diferite: chestionarul pentru școală, chestionarul pentru profesorul de matematică, chestionarul pentru profesorul de științe și chestionarul pentru elevi, toate reprezentând părți integrante ale sondajului. Am stat de vorbă, pentru clarificări, cu coordonatorul adjunct al Centrului Național TIMSS, doctor Vlad Burtăverde, lector în cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației din cadrul Universității din București, instituția sub egida căreia se realizează testările TIMSS în România. Acesta ne-a asigurat că metodologia TIMSS este standardizată, adică fiecare țară participantă face lucrurile exact la fel, pentru ca rezultatele să aibă sens. Anterior participării la sondaj, părinții copiilor sunt înștiințați despre ambele componente ale acesteia, testare și sondaj, iar acordul lor presupune acceptarea ambelor părți. Vlad Burtăverde ne-a spus că „astfel, fiecare elev, pe lângă testul de matematică și științe, completează și acel Home context questionnaire, unde sunt întrebări despre contextul său de viață, care e important în analizele și rapoartele ce sunt realizate în urma proiectului în fiecare țară. Cu alte cuvinte, e lipsit de sens să se urmărească doar nivelul de performanță al elevilor, fără a ști care sunt „predictorii”, cauzele care duc la performanța ridicată sau scăzută. Pentru a surprinde aceste nuanțe, se urmărește dacă performanța școlară este influențată de nivelul statutului socio-economic al copiilor, de nivelul de educație al părinților etc. Ce este extrem de important de știut este că datele nu sunt analizate nominal, ci la nivel de eșantion, de țară. În bazele de date, elevul <<Popescu Ionuț>> figurează cu un ID numeric, nu cu numele lui, testele și chestionarele nu sunt semnate.” În acest sens, coordonatorii proiectului din România nu au acces la instrumente prin care ar putea modifica sau influența testarea, acestea fiind exclusiv online, generate de IEA - Asociația Internațională pentru Evaluarea Performanței Educaționale, mai spune Vlad Burtăverde. Tot el lămurește și problema întrebării prin care copiilor le este solicitat să-și identifice genul: „Variantele Băiat, fată, altele reprezintă doar formularea standard utilizată în scop incluziv în mai multe state, pentru a nu discrimina minoritățile și nimic mai mult.”
În esență, expunerea conspiraționistă abundă în puternice carenţe de logică, fiind presărată în acelaşi timp cu elemente xenofobe şi rasiste („Metisarea e ca și demarată. Avem deja căsătorii mixte cu păsările călătoare”), sau false şi discriminatorii („Familiile bogate dau lumii cei mai mulţi copii cu intelect redus, bolnăvicioși fizic și psihic.”).
Construcţia, în judeţul Suceava, a unui centru de zi pentru copii aflaţi în situaţie de risc de separare de părinţi, nu are ca finalitate separarea copiilor de părinţii „neconformi”, ci exact contrariul. Aceste centre au scopul de a sprijini familiile cu îngrijirea și creșterea copiilor, având un program asemănător unui after school, concept prezent deja în sistemul de învăţământ public, prin programul „Şcoala după şcoală”. Concret, în timpul zilei, după orele de la şcoală, copiii vor avea parte de mese calde, îngrijire din partea specialiștilor, educație adaptată vârstei lor, își vor face temele și vor primi consiliere psihologică. Seara se vor întoarce acasă la familiile lor, evitându-se abandonul școlar sau ajungerea lor în grija statului din cauza sărăciei. Astfel de centre de zi există pe întreg teritoriul României de ani de zile, fiind finanţate şi îngrijite atât de stat, cât şi de diverse organizaţii private, de la ONG-uri considerate de propaganda ultraconservatoare a fi de partea ocultei, până la biserici şi fundaţii de orientare creştină.
Verifică sursele: