Parlamentul României pregătește, din obediență față de Statele Unite, o lege antirusească gândită pentru un avocat corupt. Această narațiune falsă apare într-o postare de pe pagina de Facebook a ambasadei Rusiei la București care critică așa-numita lege Magnițiki, aflată la Camera Deputaților după ce a fost adoptată de Senat. Legea prevede, de fapt, instituirea unor sancțiuni pentru cetățenii străini care se fac vinovați de încălcări grave ale drepturilor omului.
„Judecând după titlul documentului, s-ar putea crede că parlamentarii, după o lungă pauză, au fost din nou inspirați de obiective nobile: să se realizeze, în cele din urmă, închiderea închisorii americane din Guantanamo (Cuba), care s-a făcut „faimoasă” prin tratamentul inuman aplicat prizonierilor, să fie trași la răspundere cei vinovați de “torturile psihologice” aplicate sistematic jurnalistului de investigație și fondatorului site-ului „WikiLeaks”, J. Assange, în temnițele britanice [...] Spre marea noastră uimire, din expunerea de motive la un proiect de lege atât de oportun rezultă că necesitatea adoptării acestuia este motivată de dorința de a urma exemplul colegilor americani care, în decembrie 2012, au aprobat, la inițiativa șefului fondului „Hermitage Capital”, W. Browder, „Legea Magnițki”, îndreptată împotriva Rusiei”, scrie Ambasada Rusiei la București pe pagina de Facebook.
„În același timp, este permis să reamintim că punctul de plecare pentru adoptarea acestui act inventat și politizat în Statele Unite au fost “dezvăluirile senzaționale” făcute de către personajul sus menționat (W. Browder), privind corupția pe scară largă din Rusia, pe care ar fi combătut-o împreună cu o echipă de avocați iubitori de adevăr (printre care a fost și S. Magnițki) [...] După cum se știe, în august 2009, Serghei Magnițki le-a declarat anchetatorilor că avocații angajați de W. Browder l-au forțat să semneze o declarație falsă cu privire la circumstanțele delapidării a 5,4 miliarde de ruble din bugetul rusesc, în care, potrivit verdictului instanței ruse, a fost implicat direct șeful „Hermitage Capital”, W.Browder. [...] Tocmai pe baza acestei declarații false a și apărut legenda despre „investigația anticorupție a lui Magnițki”, continuă diplomația rusă.
„În timpul anchetei, procurorii ruși au stabilit că, în realitate, S.Magnițki a fost complice al infracțiunilor financiare comise de W.Browder pe teritoriul rusesc și, drept urmare, el a fost găsit vinovat și a ajuns în închisoare. [...] Este trist să vedem cum autorii respectați, iar, anterior, senatorii care au aprobat proiectul de lege, au devenit, fără să vrea, victimele unei „mari înșelăciuni” [...] Dar ce legătură are cu „sancțiunile pentru încălcărea gravă a drepturilor omului”?!”, conchide Ambasada în mesajul ei din 20 martie.
NARAȚIUNI: 1. Parlamentul României pregătește, din obediență față de Statele Unite, o lege antirusească gândită pentru un avocat corupt. 2. Rusia a aplicat legea în cazul avocatului Serghei Magnițki și a șefului „Hermitage Capital”, W.Browder, ambii acuzați de evaziune fiscală în dauna statului rus. 3. Chiar și dacă am admite că Magnițki a fost supus relelor tratament, susține Ambasada în postarea sa, acestea sunt incomparabil mai mici cu cele pe care le aplică SUA la baza de la Guantanamo, suspecților de terorism.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Camera Deputaților, ca for decizional, urmează cursul legislativ, după votul pozitiv primit la Senat în octombrie 2019, și ar trebui să voteze sau nu până la finalul lunii proiectul „Legii Magniţki” privind instituirea unor sancţiuni în privinţa cetăţenilor străini responsabili pentru încălcarea gravă a drepturilor omului.
Conform, deputaților USR care au elaborat acest proiect de lege în 2018, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) va elabora o listă a cetățenilor străini despre care există informații sau motive serioase de a bănui că au fost implicați sau au contribuit la corupția la nivel înalt, la spălarea banilor sau la încălcarea drepturilor omului, care a avut drept rezultat moartea sau vătămarea gravă a unei persoane. Cetățenii străini aflați pe această listă vor avea interzisă intrarea în România, iar fondurile lor din România vor fi blocate, precizează autorii.
Mai mulți oligarhi ruși dețin afaceri mari în România, precum compania producătoare de aluminiu și derivate Also Slatina deținută de oligarhul Vasile Maşitski. Acesta a figurat și el pe listele de sacțiuni ale SUA, astfel că există pericolul ca, în cazul adoptării Legii Magnițki și în România, bunurile acestuia din România – respective, Alro Slatina – să fie înghețate. De altfel, în 2018, Maşitski a și încercat să listeze compania la Bursa de Valori București (BVB) în contextul unor posibile sancţiuni americane asupra proprietăţilor din UE ale sale.
În ceea ce privește contextul global, legea Magnițki a apărut, într-adevăr, prima oară în Statele Unite, în 2012, cu scopul specific de a-i sancționa pe cei despre care se bănuia că ar fi fost vinovați de arestarea și moartea în detenție a acestui avocat. În 2017, însă, domeniul de aplicare a legii a fost extins, astfel încât să poată fi sancționate persoane care încalcă drepturile omului oriunde în lume, indiferent de naționalitatea lor.
De la sfârșitul anului 2020 și Uniunea Europeană are o lege Magnițski în baza căreia poate sancționa persoane care încalcă drepturile omului sau entități care au legătură cu astfel de abuzuri.
Pe 24 noiembrie 2008, avocatul rus Serghei Magnițki a fost arestat după ce a dezvăluit detalii despre o fraudă de 230 de milioane de dolari, bani ce ar fi ajuns în buzunarelor unor înalți oficiali ai Ministerului de Interne rus din fondul internațional „Hermitage Capital”. După 358 de zile de detenție în condiții inumane, Magnițki avea să moară.
Oficial, anchetatorii au susținut că moartea sa a fost cauzată de insuficiență cardiacă, însă o ancheta independentă ceruta de Consiliul pentru drepturile omului de la Kremlin a descoperit că Magnițki a fost bătut cu bestialitate cu puțin timp înainte să moară, iar moartea sa a survenit tocmai din cauza acestor leziuni.
Legea Magnițki se aplică la nivel global, din 2016, autorizând guvernul SUA să-i sancționeze pe acei oficiali pe care îi consideră că au încălcat drepturile omului, înghețându-le bunurile și interzicându-le să intre în SUA.
OBIECTIV: Inducerea ideii că România este doar o „colonie” a SUA, de care legiuitorii români ascultă orbește și sunt doar niște unelte în mâinile Occidentului.
Rusia vrea să evite sancțiuni din partea României a unor oficiali sau oligarhi ruși și să oprească în același timp o nouă țară membră a UE și a NATO să adere la o listă internațională de astfel de țări care au adoptat „Legea Magnițki” în forma inițială din SUA.
De asemenea, Rusia își dorește să evite ca România să intre pe lista țărilor care discută într-o formă națională Legea Magnițki precum Franța, Germania, Suedia, Danemarca, Olanda, Africa de Sud, Australia, Ucraina sau chiar Republica Moldova, după cum se arată în expunerea de motive a autorilor proiectului de lege.
Mai mult, o pleiadă de oligarhi ruși dețin afaceri în industria românească. Adoptarea legii în cauză în România le-ar putea pune în pericolul afacerile. Așadar, preocuparea ambasadei Rusiei ține mai mult de apărarea intereselor materiale ale oligarhilor ruși în România din industria petrolieră și cea siderurgică.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Nicio lege Magnițki actuală nu vizează Rusia în mod specific, chiar dacă sunt denumite așa în memoria avocatului și cu trimitere la proiectul de lege adoptat în Statele Unite în 2012. Ținta actualelor legi – inclusiv a celei române – sunt persoanele responsabile de încălcarea gravă a drepturilor omului oriunde în lume; cetățenii ruși riscă sanctiuni prevăzute de aceste legi doar dacă se fac vinovați de astfel de încălcări.
Argumentele din postarea Ambasadei ruse sunt expuse prin tehnica „what about”, cunoscută generic de „whataboutism sau whataboutery” prin care se pune în discuție din capul locului pretinse încălcări de către SUA a drepturilor omului în cazul Guantanamo și a suspecților de terorism închiși acolo, în încercare de a distrage atenția de la subiectul central - moartea avocatului rus Serghei Magnițki în urma bătăilor primite în închisoare în 2009. Se transmite totodată și mesajul subliminal este că moartea lui Magnițki, indiferent dacă ar fi fost sau nu provocată de rele tratamente, nu se compară cu ce a făcut SUA la Guantanamo cu sute sau mii de suspecți de terorism.
Argumentele rusești se referă numai la cazul de evaziune fiscală legat de Magnițki și angajatorul său William Browder, președintele fondului Hermitage Capital.
Apoi, Ambasada face trimite la cazul Magnițki judecat în Elveția, citând trunchiat foarte abil procurorii elvețieni. De altfel, procurorii elvețieni încă nu au închis cazul, dar afirmațiile Ambasadei ruse conduc în această direcție.
Mai mult, în prezent, procurorii elvețieni îl anchetează pe fostul procuror general al Elveției, Michael Lauber, care ar fi primit favoruri din partea Rusiei, în timp ce ancheta cazul Magnițki și un alt scandal de mită la FIFA din partea Moscovei.
În luna mai 2020, procurorul federal al Elveției formulat alte plângeri atunci când a spus că va împărtăși informațiile sensibile legate de caz cu Kremlinul.
Procurorii elvețieni afirmau, în iunie 2020, că adjunctul lui Lauber, pe care l-au numit „Viktor K”, era persoana care îi raporta lui Lauber și îl sfătuia pe acesta cu privire la cazurile complicate a „mafiei gulerelor albe” din Rusia. Procurorii au aflat că „Viktor K”, participase în august 2016 la o expediție de vânătoare de urși în Kamchatka cu mai mulți oficiali ruși.
„Viktor K” a susținut că nu știa despre cine a organizat exact călătoria sa, care implica zboruri în Rusia și elicoptere private pentru a duce un grup restrâns la vânătoare în Siberia. De asemenea, el a declarat instanței că habar nu avea cine a plătit expediția, speculând că ar fi putut fi unul dintre mai mulți oligarhi ruși.
Astfel, argumentul Ambasadei Ruse privind corectitudinea anchetării cazului Magnițki în Elveția este cel puțin pusă sub semnul întrebării în lumina acestor evenimente în desfășurare de către justiția elvețiană.
SÂMBURE DE ADEVĂR: Într-adevăr a existat un caz de evaziune fiscală, în Rusia, în care au fost implicați avocatul Serghei Magnițki și șeful său de la Hermitage Capital, Willian Browder. În schimb banii care nu ar fi fost plătiți la stat mergeau în buzunarele unor înalți demintari ruși din Ministerul de Interne care au încercat să mușamalizeze acest lucru dezvăluit de către Serghei Magnițki.
CUI ÎI SERVESC NARAȚIUNILE: Kremlinului și oligarhilor ruși cu afaceri în România ale căror active ar putea fi periclitate de adoptarea unei astfel de legi în România. Rusia se mai teme și de extinderea acestui trend în Europa, acolo unde oligarhii ruși dețin proprietăți, afaceri și active valoroase.
