
Aderarea Ucrainei și Moldovei va duce la slăbirea totală a UE, prorocește Dmitri Medvedev, exponent radical al propagandei ruse, care ignoră realitățile bugetare și economice europene.
ȘTIRE: Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Dmitri Medvedev, consideră că Ucraina și Moldova, în cazul în care vor fi acceptate în UE, îi vor „suge seva” în foarte scurt timp.
„Desigur, tânărul, dar lacomul rahitic kievo-chișinăuian va suge foarte rapid seva și grăsimea din bătrâna Europă. Îngrijirea sa va duce la slăbirea totală a Uniunii Europene, discreditarea euro și alte boli rușinoase”, a scris el într-o postare pe telegram, comentând recomandarea Comisiei Europene de a începe negocierile cu Kievul și Chișinăul cu privire la aderarea lor la UE.
Potrivit lui, este evident că „noile țări mândre și frumoase, devenind micro-membre ale Uniunii Europene, vor fi hrănite direct, timp de un deceniu, de mamele grijulii din Germania, Franța și alți euro-burduhănoși”.
„Și toți acești bulgari și baltici și alt gunoi de calitate inferioară își vor strânge centurile mai strâns”, a scris Medvedev.
NARAȚIUNI: 1. Uniunea Europeană nu va putea asimila Ucraina și Republica Moldova și riscă să se prăbușească. 2. Aderarea Ucrainei și Republicii Moldova la UE va costa scump statele membre, în special pe cele din Europa de Est. 3. Aderarea la UE nu este o soluție viabilă pe termen lung, pentru că banii europeni se vor termina.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Comisia Europeană i-a recomandat la 8 noiembrie Consiliului European începerea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și Republica Moldova „având în vedere rezultatele obținute de Ucraina și Moldova, precum și eforturile de reformă aflate în curs de desfășurare”. Cele două state, dar și Georgia au depus cererile de aderare în martie 2022, la scurt timp după invazia rusă în Ucraina. În iunie 2022, Ucraina și Republica Moldova au obținut statutul de țări candidate la aderare, angajându-se să îndeplinească un șir de condiționalități, în mare parte concentrate pe reforma justiției și combaterea corupției.
Acordarea statutului de candidate celor două țări, în special Ucrainei, a provocat critici inclusiv în interiorul UE, considerându-se că procesul și procedurile au fost grăbite artificial doar în contextul războiului. Ungaria, care invocă nemulțumiri față de tratamentul minorității maghiare de autoritățile ucrainene, dar care în ultimii ani, sub regimul lui Viktor Orban s-a dovedit de mai multe ori afiliată intereselor Rusiei, amenință că ar putea respinge începerea negocierilor de aderare cu Kievul.
OBIECTIV: Sporirea presiunile împotriva extinderii UE în interiorul statelor membre, în special al celor central și est-europene. Prezentarea UE în interiorul Rusiei ca o structură amorfă, slăbită, gata să se destrame la prima provocare și incapabilă să le asigure noilor membri dezvoltarea și prosperitatea pe termen lung.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Începerea negocierilor de aderare nu înseamnă aderarea imediată și necondiționată la UE. Procesul de aderare este unul complex și de durată. Pe de-o parte el presupune alinierea legislației la cea europeană și o reformă instituțională profundă. Pe de altă parte, perioada negocierilor este și cea în care începe efortul de a reduce decalajul economic față de restul statelor membre, candidații beneficiind de o serie de fonduri și programe de finanțare. Odată ce aceste țări sunt admise în Uniunea Europeană, fondurile la care au acces pentru a-și dezvolta economiile sunt mai mari însă acest lucru nu înseamnă nici pe departe că bugetele le vor fi asigurate de Bruxelles; de acolo vine doar un ajutor (cum vine și pentru numeroase alte state membre). Îndeplinirea criteriilor de aderare – practic, încheierea capitolelor de aderare – înseamnă însă că vom avea de-a face cu țări care funcționează după aceleași reguli și principii ca și democrațiile liberale dezvoltate din restul UE, ceea ce stimulează atât dezvoltarea propriilor agenți economici, cât și atragerea unor investitori străini care nu mai au a se teme că își vor pierde banii în „Estul sălbatic” și sărac.
De notat și că bugetul Uniunii Europene, din care vor proveni și fondurile pentru Republica Moldova și Ucraina, este construit pornind de la principiul că „cheltuielile nu trebuie să depășească veniturile”; așadar, banii destinați celor trei țări nu au cum să ruineze Europa. Bugetul UE este construit din surse multiple (de exemplu taxe vamale). O parte din bani vin de la țările membre, pe principiul că economiile bogate dau mai mult, cele sărace primesc mai mult. Germania, cea mai puternică economie a UE, a dat pentru bugetul UE, în 2022, mai puțin de 36 de miliarde de euro, însă 14 miliarde s-au întors în Germania sub forma unor finanțări europene, ceea ce înseamnă că aproximativ 22 de miliarde de euro din banii germanilor s-au dus către bugetul UE. Suma reprezintă un procent infim, de mai puțin de un procent, din Produsul Intern Brut al Germaniei din 2022, care a fost de aproape 3900 de miliarde de euro.
Evident că, în situația actuală, o Ucraină distrusă de război va necesita eforturi uriașe pentru reconstrucție – dar aceasta nu va avea loc peste noapte și nu va fi finanțată de UE; este vorba de o chestiune separată și probabil că vor fi implicați mult mai mulți donatori internaționali, inclusiv Statele Unite.
UE a cunoscut cel mai mare val de extindere în 2004, când au aderat 10 state, dintre care 8 din fostul lagăr socialist, inclusiv state mari precum Polonia și Ungaria. Atunci economia UE a rezistat, la fel cum a rezistat moneda unică europeană, în pofida unor îngrijorări că asimilarea unui număr prea mare de state ar fi putut duce la colapsul UE.
SÂMBURE DE ADEVĂR: Aderarea Ucrainei, în special, va necesita eforturi suplimentare din partea celorlalte state membre pentru a asigura o oarecare balanță economică, dar Kievul abia urmează să înceapă negocierile de aderare, dacă în luna decembrie Consiliul European va aproba recomandările Comisiei.
Verifică sursele: