Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Editoriale

Politica Ucrainei față de Transnistria încurcă socotelile Chișinăului

Transnistria
©EPA/STR  |   A general view of the checkpoint at the border of Moldova and the breakaway Transnistrian Republic, near Bender, 65 km Vest from Chisinau, 17 April 2014.

Politica Ucrainei față de Transnistria afectează și agenda guvernului de la Chișinău, care ar prefera să se concentreze pe reforma internă. Kievul a decis ca de la 1 septembrie să nu mai permită accesul automobilelor cu însemnele Transnistriei pe teritoriul său, deși Chișinăul dorea ca măsura să fie aplicată mai târziu.

Un avanpost al Rusiei în coasta Ucrainei

În urmă cu trei ani, pe 1 septembrie 2018, Chișinăul și Tiraspolul conveneau ca autovehiculele din regiunea separatistă transnistreană să poată circula în spațiul rutier internațional doar dacă sunt înmatriculate cu așa-numitele numere neutre, care nu conțin însemnele regimului separatist nerecunoscut de comunitatea internațională. După mai multe extinderi succesive, Ucraina a decis să oprească acest mecanism și a anunțat că nu va mai primi pe teritoriul său autovehicule cu numerele clasice transnistrene.

Decizia Kievului vine pe fondul tensiunilor constante cu Moscova din ultimii 7 ani, tensiuni amplificate cu regularitate, cum s-a întâmplat în primăvara acestui an când Rusia a făcut o  demonstrate de forță a Rusiei în preajma granițelor Ucrainei.

Kievul știe că Transnistria joacă rolul unei baze avansate a Rusiei, care și-a asumat susținerea și protejarea regimului separatist încă de la apariția acestuia. Poziția Moscovei a rămas neschimbată în cele trei decenii care au trecut de atunci: chiar și anul acesta, imediat după alegerile parlamentare câștigate de PAS, șeful Comitetului Dumei de Stat pentru Afaceri CSI, Integrare Eurasiatică și Relații cu Compatrioții, Leonid Kalașnikov, a declarat că Rusia va „întări factorul transnistrean” dacă noul guvern de la Chișinău va alege o linie anti-rusească.

„Politica rusă față de Moldova va depinde de guvernul care a fost ales: dacă acest guvern respinge Rusia, atunci, desigur, vom acționa în consecință, în special, atunci ne vom consolida factorul transnistrean”, avertiza atunci Kalașnikov.

Tensiuni în creștere

Șicanele dintre Ucraina și Rusia, implică Republica Moldova într-un mod pe care Chișinăul nu și-l dorește în acest moment. Prioritățile Republicii Moldova, așa cum a promis Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) în campania pentru alegerile parlamentare din 11 iulie sunt altele: lupta cu corupția, reformarea justiției și creșterea nivelului de trai. Dosarul transnistrean se află mai degrabă la coada agendei actualei puteri de la Chișinău.

Pe de altă parte, de la instalarea în funcția de președinte al Republicii Moldova, Maia Sandu a dus o politică de apropiere de Ucraina. De altfel una dintre primele sale vizitei externe a fost la Kiev, imediat după preluarea mandatului.

Pe 23 august, Maia Sandu s-a alăturat inițiativei Kievului „Platforma Crimeea”, prin care Ucraina vrea să ralieze cât mai mulți aliați care să îi sprijine eforturile de a redobândi peninsula invadată și anexată de Rusia în 2014. De altfel, și până atunci președinta Republicii Moldova se pronunțase ferm pentru integritatea teritorială a Ucrainei și a spus că nimeni nu trebuie să se ridice mai presus de dreptul internațional.

Câteva zile mai târziu, pe 27 august, președintele Ucrainei, Volodimir Zelensky,  s-a deplasat la Chișinău, unde a vorbit despre necesitatea întăriririi securității regionale și a descris lansarea „Platforma Crimeea” drept un început pentru rezolvarea conflictelor înghețate regională cu implicarea Rusiei.

Forțele ruseşti din Transnistria, Crimeea și Osetia de Sud reprezintă o sursă de insecuritate în regiune. Trebuie să acționăm împreună pe aceste aspecte. Propunem partenerilor cu acces la Marea Neagră să se alăture inițiativei de cooperare. Dorim ca Marea Neagră să ne consolideze relațiile ca parteneri, vecini, prieteni și popoare înfrățite”, a mai spus oficialul de la Kiev.

Cu toate acestea, după decizia de interzicere mașinilor cu numere transnistrene pe teritoriul său luată pe 1 septembrie, se poate observa ca Ucraina are a strategie proprie de securitate chiar și pentru Transnistria, care nu este coordonată cu Chișinăul.

Republica Moldova a încercat fără succes să convingă Ucraina să amâne interdicția măcar până la 10 ianuarie 2022, dar Kievul s-a arătat inflexibil.

Iritarea Moscovei

Interdicția a iritat Moscova, iar MAE rus s-a grăbit să o compare cu tăierea aprovizionării cu apă pentru Crimeea și cu ceea ce a numit izolarea social-economică a Donbasului.

Decizia Ucrainei de a nu mai prelungi intrarea mașinilor transnistrene pe teritoriul său nu a fost una coordonată cu Chișinăul și pune Republica Moldova într-o poziție inconfortabilă față de Moscova, mai ales că, în urma vizitei sale la Chișinău de pe 12 august, șeful-adjunct al Administrației Prezidențiale a Rusiei, Dmitri Kozak, primise asigurări că perioada de derogare pentru numerele transnistrene va fi prelungită.

Guvernarea de la Chișinău nu-și dorește să-și antagonizeze Rusia pe nicio problemă legată de Transnistria și tocmai de aceea, vicepremierul pe Reintegrare al Republicii Moldova, Vlad Kulminschi, a încercat să poarte negocieri atât cu Kievul, cât și cu Tiraspolul, ceea ce a creat impresia că se bate pentru interesele Tiraspolului. Dacă lăsăm deoparte latura emoțională a acestui episod, Kulminschi a încercat să rezolve această situație pentru a nu-i crea guvernului probleme suplimentare.

Încă la început de drum, PAS-ului nu-i va fi ușor să facă față pe mai multe fronturi. Dosarul transnistrean este o chestiune foarte delicată și cu un potențial inflamator uriaș. Mai mult, Maia Sandu deschisese discuția cu Kozak despre posibilitatea evacuării munițiilor de la Cobasna, care dacă s-ar realiza ar lăsa fără obiectul muncii Grupul Operativ al Trupelor Ruse (GOTR). Decizia unilaterală a Ucrainei în privința autovehiculelor transnistrene nu ajută deloc în acest sens Chișinăul.

Păstrarea priorităților și parteneriate bazate pe încredere

În plan intern, PAS trebuie să-și focalizeze atenția și eforturile pe programul electoral cu care a câștigat majoritatea în Parlament, un program în care Transnistria nu era pe lista priorităților imediate. Tocmai de aceea, Ucraina nu trebuie să impună unilateral Chișinăului o anume agenda de securitate care să îi dea peste cap agenda de guvernare. Prioritățile actulei puteri nu trebuie să se schimbe. Kievul va trebui să înțeleagă că parteneriatele pe care le vrea construite în regiune trebuie să se bazeze pe respect reciproc și mai puțin pe punerea aliaților săi în situații delicate și greu de gestionat. Episodul cu plăcuțele de înmatriculare este al doilea de acest tip, după ce, în primăvară, un fost judecător ucrainean corupt a fost răpit din Chișinău, unde se ascundea, de forțele speciale ale țării sale.

Un climat de securitate sănătos se poate construi numai cu parteneri în care poți avea încredere, mai ales când riscurile de securitate vin de la Rusia, care încă are pârghii foarte puternice în fostul spațiu ex-sovietic. Așadar, mersul cu lumânarea aprinsă pe lângă butoiul de pulbere numit Transnistria trebuie să se facă cu mare atenție și într-o sincronizare perfectă între actorii regionali. Astfel pot apărea situații neprevăzute care vor necesita apoi mai mult efort, resurse risipite și în final lipsă de încredere între parteneri ce se doresc a fi unii strategici.

Alte articole
Geopolitica vaccinurilor și mărul discordiei: cazul Sputnik V

Geopolitica vaccinurilor și mărul discordiei: cazul Sputnik V

Pe tot parcursul pandemiei de coronavirus de la începutul lui 2020 până în prezent, Rusia a văzut o fereastră de oportunitate în a câștiga avantaje tactice și imagologice. În timp ce Vestul era copleșit de criza medicală și căuta și avea diverse tentative, mai mult sau mai puțin stângace, de o opri răspândirea coronavirusului, Moscova acționa pe toate canale oficiale, dar și cele informale din arsenalul războiului hibrid, pentru a discreta Occidentul.

China: în spatele capitalismului de fațadă, Partidul își înăsprește controlul

China: în spatele capitalismului de fațadă, Partidul își înăsprește controlul

Deschiderea Chinei către lume după moartea lui Mao și adoptarea parțială a capitalismului nu au îmblânzit decât aparent regimul comunist de la Beijing. Succesorii lui Mao au arătat, cu regularitate, că n-au de gând să renunțe la controlul strict asupra societății și că, dacă e cazul ca sistemul să fie apărat – sau consolidat – pot fi la fel de brutali ca „părintele fondator”.

Maia Sandu la Kiev: despre cum o potențială criză poate fi transformată în oportunitate

Maia Sandu la Kiev: despre cum o potențială criză poate fi transformată în oportunitate

Vizita Maiei Sandu la Kiev poate duce la o resetare a relațiilor moldo-ucrainene și un parteneriat axat pe proiecte comune și integrarea europeană. Nu va fi, însă, ușor.

Timp de citire: 5 min
  • Politica Ucrainei față de Transnistria afectează și agenda guvernului de la Chișinău, care ar prefera să se concentreze pe reforma internă. Kievul a decis ca de la 1 septembrie să nu mai permită accesul automobilelor cu însemnele Transnistriei pe teritoriul său, deși Chișinăul dorea ca măsura să fie aplicată mai târziu.
  • Kievul știe că Transnistria joacă rolul unei baze avansate a Rusiei, care și-a asumat susținerea și protejarea regimului separatist încă de la apariția acestuia. Poziția Moscovei a rămas neschimbată în cele trei decenii care au trecut de atunci: chiar și anul acesta, imediat după alegerile parlamentare câștigate de PAS, șeful Comitetului Dumei de Stat pentru Afaceri CSI, Integrare Eurasiatică și Relații cu Compatrioții, Leonid Kalașnikov, a declarat că Rusia va „întări factorul transnistrean” dacă noul guvern de la Chișinău va alege o linie anti-rusească.
  • Șicanele dintre Ucraina și Rusia, implică Republica Moldova într-un mod pe care Chișinăul nu și-l dorește în acest moment. Prioritățile Republicii Moldova, așa cum a promis Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) în campania pentru alegerile parlamentare din 11 iulie sunt altele: lupta cu corupția, reformarea justiției și creșterea nivelului de trai. Dosarul transnistrean se află mai degrabă la coada agendei actualei puteri de la Chișinău.
  • Guvernarea de la Chișinău nu-și dorește să-și antagonizeze Rusia pe nicio problemă legată de Transnistria și tocmai de aceea, vicepremierul pe Reintegrare al Republicii Moldova, Vlad Kulminschi, a încercat să poarte negocieri atât cu Kievul, cât și cu Tiraspolul, ceea ce a creat impresia că se bate pentru interesele Tiraspolului. Dacă lăsăm deoparte latura emoțională a acestui episod, Kulminschi a încercat să rezolve această situație pentru a nu-i crea guvernului probleme suplimentare.
Haosul de la granițele Poloniei
Haosul de la granițele Poloniei

De o lună deja, are loc tragedia celor 32 de cetățeni afgani care au rămas blocați în zona neutră la granița polono-belarusă din cauza șicanelor politice dintre Aleksandr Lukașenko și Jaroslaw Kaczynski. La granița letono-lituaniană situația e similară. Dintre toate țările, guvernul Poloniei pare să nu facă deloc față situației. De ce?

Michal Kukawski
Michal Kukawski
16 Sep 2021
Germania, spre o nouă eră!
Germania, spre o nouă eră!

Pe 26 septembrie 2021 germanii merg la vot. O alegere extrem de dificilă după 16 ani cu Angela Merkel la cârma țării. O alegere de care depinde nu numai viitorul Germaniei, dar și cel al UE. Urma lăsată de Mutti, cum o alintă germanii pe Angela Merkel, nu va face ușoară misiunea viitorului cancelar. Cele aproape două decenii nu au fost deloc ușoare, dar prima femeie cancelar a Germaniei a reușit să se mențină la putere și, ceea ce este cel mai important, să își impună punctul de vedere pe plan intern și international.

Ioana Dumitrescu
Ioana Dumitrescu
15 Sep 2021
„Paradiplomația fotbalului” sau cum a ajuns Transnistria, prin sport, în lumina reflectoarelor din Europa
„Paradiplomația fotbalului” sau cum a ajuns Transnistria, prin sport, în lumina reflectoarelor din Europa

Sheriff Tiraspol, echipa campioană a Republicii Moldova, poate fi folosită de regimul din Transnistria pentru a da vizibilitate regiunii separatiste și pentru a încerca să obțină un minim de legitimitate pe scena internațională.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
13 Sep 2021
Refugiații: o criză cu substrat
Refugiații: o criză cu substrat

Criza refugiaților care s-a declanșat în vară la granița dintre Belarus și vecinii săi vestici are câteva componente. Este vorba aici despre noi tactici in arsenalul hibrid al Rusiei, care includ folosirea în mod cinic a unui aliat și intenția de a contracara dur criticile serioase îndreptate împotriva Rusiei.

Yevhen Mahda
Yevhen Mahda
09 Sep 2021