Donează
Bucureștiul a înțeles în ultima decadă că investițiile în partea sentimentală a relației cu Republica Moldova ar trebui înlocuite cu ajutoare concrete, care să reziste în timp.
Nu trebuie ignorate, ridiculizate sau bagatelizate politicile din anii `90 și 2000 față de Chișinău, deoarece ele au ajutat la cristalizarea conștiinței naționale și comunitatea de limbă română pe cele două maluri ale Prutului. A fost o etapă premergătoare și trebuie privită în lumina unei strategii pe termen mediu-lung.
Cu toate acestea, vremurile actuale cer o altfel de abordare, înclinată spre pragmatism și dezvoltare economică. Pentru prima oară în 30 de ani există o deschidere totală din partea liderilor de la Chișinău, iar România este și ea un stat care are în prezent un PIB de aproape trei ori mai mare față de momentul 2007, atunci când a aderat la Uniunea Europeană. Economia românească nu „duduie”, dar are cu siguranță o forță de tractare mult mai mare pentru planurile de dezvoltare ale Republicii Moldova ca în urmă cu 15 ani, atunci când România a aderat la UE.
În cifre, schimburile comerciale s-au ridicat în 2021 la suma de 2,4 miliarde de dolari și, începând cu 2015-2016, deja de mai bine de șase ani, România este partenerul comercial numărul unu al Republicii Moldova. 25% din exporturile Republicii Moldova se realizează numai în România, dintr-un total de circa 65% la nivelul tuturor țărilor din Uniunea Europeană. Mai mult, cele două state au fi o balanță comercială echitabilă între ele. Pe baza acestor cifre este clar că România se impune detașat și ca „avocat economic” al parcursului european al Republicii Moldova către UE, nu doar ca „avocat vocal” al intereselor Chișinăului la Bruxelles.
Pe un astfel de fundal s-a realizat și ședința comună a celor două guverne ale României și Republicii Moldova vinerea trecută. A fost o premieră istorică, deoarece până în prezent un astfel de eveniment nu mai avusese loc decât în România. Pentru prima data ședința a fost organizată la Chișinău, fapt ce a transmis mesajul că la Chișinău există toată deschiderea pentru a primi politic și economic România în dreapta Prutului.
Un număr istoric de acorduri bilaterale. De la asistență financiară la proiecte de infrastructură și acțiuni de combatere a corupției
Reprezentanții executivelor de la București și Chișinău au semnat nu mai puțin de 13 acorduri, un număr impresionant care denotă o pregătire aparte pentru acest eveniment. Cele mai importante trei acorduri se referă la asistența financiară nerambursabilă de 100 de milioane de euro, construcția de poduri la frontieră și reducerea tarifelor de roaming.
De menționat este și rapiditatea cu care s-a avansat de la vizita președintelui Maia Sandu la București, pe 23 noiembrie 2021, când s-a semnat o Foaie de parcurs. Așadar, în aproximativ două luni și jumătate de pregătire la nivel tehnic s-a ajuns la 13 astfel de documente de o importanță strategică deosebită.
„Vor fi semnate mai multe documente bilaterale care acoperă o gamă largă de domenii cu impact nemijlocit asupra vieții cetățenilor. Sigur că România a fost un susținător constant al cetățenilor noștri, indiferent de inconsecvența politică care a caracterizat, din păcate, viața publică din Republica Moldova în ultimii ani. Însă acum avem o oportunitate istorică: atât la București, cât și la Chișinău există guvernări care au perspectiva unei stabilități de durată pe care o putem valorifica prin plasarea pe agenda noastră, inclusiv a unor proiecte pe termen lung, precum securitatea energetică”, a declarat vinerea trecută, la Chișinău, premierul Nicolae Ciucă.
Premierul Republicii Moldova, Natalia Gavriliță, a notat la rândul său importanța acordurilor și a dat ca exemplu proiectul podului de la Ungheni, a cărui importanță trece cu mult de construcția propriu-zisă:
„Podul ce va fi construit la Ungheni este un pod care va aduce bunăstare oamenilor de pe ambele maluri ale Prutului. Nu este vorba doar de combustibili și călătorii, ci și noi oportunități […] Chișinăul se va apropia de rețeaua de drumuri europene”, a spus Gavriliță.
Viitorul pod peste Prut din zona Ungheni va fi și o parte a „Autostrăzii Unirii” (A8), Chișinău - Târgu Mureș. În aprilie 2021, România a semnat contractul pentru proiectarea acestei autostrăzi care va conecta regiunile istorice Moldova şi Transilvania.
Proiectul podului este legat și de crearea unei zone metropolitane Iași-Ungheni. Construcția va scurta timpul de călătorie cu 50 de minute și, mai mult de atât, va duce la creșterea economiilor locale ale ambelor orașe.
Crearea unei zone metropolitane în anii viitori va aduce un model de dezvoltare care poate arăta ce înseamnă beneficiile Uniunii Europene prin interconectarea strategică a unor orașe din Republica Moldova la cele din România.
Un model similar ar putea fi aplicat și în zona de sud la frontierei comune de pe Prut în zona orașelor Galați și Giurgiulești și nu numai.
Pe lângă cele trei mai acorduri pomenite – asistență de 100 de milioane de euro, tarife de roaming reduse și construcția podului de la Ungheni – alte zece documente sunt și ele menite să ducă relația București-Chișinău la un nivel superior.
Este de vorba de documente bilaterale pentru consolidarea mediului investițional, consolidarea podului de la Galați-Giurgiulești, cooperarea în domeniul securității energetice, transformarea digitală, cooperarea în domeniul învățământului militar, modernizarea sistemului educațional din Republica Moldova, cooperarea în domeniul afacerilor interne și, nu în ultimul rând, planul de acțiuni comune în scopul prevenirii și combaterii corupției şi criminalității organizate, precum și în vederea consolidării statului de drept și a reformei în domeniul justiției.
Investiții de stat, dublate de cele private. Importanța consolidării statului de drept
Cea mai importantă provocare rămâne însă atragerea investițiilor românești peste Prut. La fel ca în 2017, atunci pe când UE insista la București pe eradicarea corupției și construirea unui stat de drept veritabil, este rândul Chișinăului să folosească tot instrumentarul din dotare pentru îndeplinirea unui deziderat similar.
Fără existența unui stat de drept nu poate fi vorba de atragerea unor investițiilor străine, deoarece nimeni nu dorește să investească într-un stat în care nu-i poată fi asigurată investiția. De acest lucru s-a arătat conștient și guvernul de la Chișinău.
„Îi așteptăm cu brațele deschise pe investitorii de peste Prut. Vom oferi un cadru predictibil și sigur vom oferi un cadrul legal bun […] Afacerile lor se vor putea dezvolta corect, fără intervenția unor grupuri obscure. Acele vremuri s-au terminat”, a precizat Gavriliță.
La rândul său, Nicolae Ciucă a cerut fortificarea statului de drept tocmai pentru a da naștere unui peisaj general de încredere pentru investitorii străini, îndeosebi cei români.
„Declarația comună privind consolidarea cooperării în domeniul economic și cel investițional, semnată astăzi, transmite un semnal prietenos mediului de afaceri, inclusiv pentru investitorii din România. Angajamentul nostru politic la nivel guvernamental va contribui la extinderea conexiunilor economice și investiționale bilaterale, precum și la promovarea produselor și serviciilor în ambele sensuri”, a spus Ciucă.
Conform statisticilor, în 2020, peste 1.300 de companii românești activau în Republica Moldova, în timp ce peste 6.000 de firme moldovenești erau înființate în România. De asemenea, România investise 300 de milioane de euro în Republica Moldova în 2019.
Dezvoltarea relațiilor româno-moldovenești, percepută ca un pericol de Moscova și pro-ruși
Ședința comună de vinerea trecută a fost marcată de pragmatism și de o „corectitudine politică” excesivă, dar chiar și așa guvernarea pro-europeană nu a scăpat de criticile forțelor pro-ruse de la Chișinău. Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), condus de facto în continuare pe fostul președinte pro-rus Igor Dodon, a emis un comunicat în care a prezentat tot acest eveniment drept o încercare ascunsă a guvernului de a pregăti unirea cu România și a atrage Republica Moldova în NATO. Acestea sunt marote clasice ale propagandei pro-ruse de la Chișinău, care le folosește pentru a bloca, prin ele, dezvoltarea statului pe un calapod european și democratic.
„Înțelegem foarte bine că strategia actualului regim de la Chișinău este de a falimenta țara noastră, ca, în final să anunțe că Republica Moldova trebuie să dispară ca stat și să se alipească României, stat membru al NATO”, a precizat PSRM într-un comunicat.
O apropiere mai mare a Republicii Moldova de România strică multe din planurile Rusiei, care conștientizează că astfel și-ar diminua mult din influența pe care o are la Chișinău. Cu toate acestea, Republica Moldova trebuie să-și aleagă singură calea naturală de dezvoltare, fără ca altcineva să-i dicteze care îi sunt interesele.
Cei mai mulți dintre cetățeni au optat de mai multă vreme pentru dezvoltarea după un tipar european, iar iluziile bunăstării alături de Rusia sunt conștientizate deja ca o propagandă lipsită de conținut. Per total, acesta este un moment de oportunitate maximă pentru UE și România. Ar fi, așadar, un moment bun și pentru a sprijini Republica Moldova pe cel mai vulnerabil sector al său – cel energetic.
Eliberarea Republicii Moldova de dependența energetică față de Rusia și de sateliții săi separatiști ar însemna și schimbarea paradigmei de dezvoltare pentru Chișinău și va deschide mult mai lesne drumul pentru reformele necesare de modernizare a statului.
