Editoriale

Scandalul din Estonia care a adus in centrul atenției corupția din Ucraina

Patch pe uniforma unui militar eston cu salutul național ucrainean „Slava Ukrainia!” (Glorie Ucrainei!) în timpul sărbătoririi a 105-a Zilei Independenței din Tallinn, Estonia, 24 februarie 2023.
© EPA-EFE/VALDA KALNINA   |   Patch pe uniforma unui militar eston cu salutul național ucrainean „Slava Ukrainia!” (Glorie Ucrainei!) în timpul sărbătoririi a 105-a Zilei Independenței din Tallinn, Estonia, 24 februarie 2023.

Daruieste Viata

În martie, în Estonia a izbucnit un scandal legat de deturnarea unor bani strânși pentru Ucraina de cea mai faimoasă organizație caritabilă din Estonia, Slava Ukraini. Acest lucru a condus la o scădere drastică a donațiilor pentru Ucraina și a adus în lumina reflectoarelor corupția din această țară.

Zvonuri tulburătoare despre ONG-ul „vedetă” al Estoniei

Probabil că nu există nimeni în Estonia care să nu fi auzit de Fundația Slava Ukraini. De la începutul războiului, s-a bucurat de cel mai larg sprijin mediatic. Spoturi publicitare puteau fi văzute  peste tot pe panourile electronice din centrul Tallinnului și auzite la radio. În martie 2022, ONG-ul a organizat un concert de caritate cu participarea a sute dintre cele mai cunoscute vedete estoniene și cu sprijinul a două dintre cele mai mari organizații media din țară, inclusiv cea publică (Societatea estoniană de radio și televiziune ERR).

Fundația Slava Ukraini a promis că va folosi donațiile pentru a cumpăra și echipa ambulanțe „de gherilă“ (vehicule echipate pentru a acorda primul ajutor și a transporta răniții în zone de conflict) și microbuze pentru a le expedia apoi în orașele ucrainene care au nevoie de asistență imediată. ONG-ul a reușit să strângă 700.000 de euro doar la concertul din martie; donațiile totale pe care le-a primit de la începutul războiului s-au ridicat la 6,5 ​​milioane de euro. O parte din acești bani au fost cheltuiți pentru echipamente medicale și de protecție pentru unitățile militare ucrainene, precum și pentru pregătire medicală și asistență pentru civilii care locuiesc în apropierea liniei frontului.

Șefa ONG-ului Slava Ukraini, Johanna-Maria Lehtme, a fost distinsă în Estonia cu titlurile de Cetățean european al anului, Cetățean al anului și Femeia anului; a fost desemnată și Omul anului de către una dintre cele mai mari instituții de presă din țară, a primit o comandă pentru organizarea de ajutor umanitar pentru Ucraina, a participat la evenimentele organizate de Comisia Europeană și, în scurt timp, a câștigat o popularitate extrem de mare.  La alegerile parlamentare din martie 2023, Lehtme a câștigat peste 5.000 de voturi pentru Estonia 200, cel mai mare număr de sufragii adus de o singură persoană, și a contribuit la succesul electoral al acestei formațiuni, care acum face parte din coaliția de guvernare.

Apoi, doar câteva zile mai târziu, s-a aflat că partenerii ucraineni ai organizației estone erau suspectați de deturnarea unei părți din banii primiți. Lehtme a susținut că a aflat despre suspiciunile privind utilizarea abuzivă a fondurilor cu doar două zile înainte de alegeri, când consiliul ONG-ului s-a reunit pentru prima dată pentru a discuta despre situația financiară a acestuia. Devenită membră a parlamentului și a coaliției de guvernământ, ea și-a păstrat locul în consiliul de administrație al ONG-ului. „În ceea ce privește evaluarea ONG-ului Slava Ukraini, sper cu adevărat că va fi realizată rapid și cu empatie, inclusiv în ceea ce privește relația cu partenerii noștri ucraineni. Slava Ukraini și partenerii noștri nu merită furtuna de informații care s-a creat aici și nimeni nu ar trebui să mai treacă prin asta”, a scris ea pe o rețea socială.

La început se știa puțin despre ce se întâmplase exact. Consiliul consultativ al ONG s-a limitat la o declarație generală: „Din păcate, în consiliu au ajuns semnale alarmante cu privire la fiabilitatea celor doi parteneri ucraineni. Deoarece toate aceste rapoarte trebuie luate în considerare cu cea mai mare seriozitate, consiliul de administrație și consiliul consultativ au decis să solicite un audit financiar, al cărui scop este să afle dacă activitățile partenerilor ucraineni au fost suficient de eficiente. Până la aflarea rezultatelor auditului, s-a decis încetarea plăților către partenerii menționați din Ucraina”, a spus consiliul ONG-ului.

Totodată, ERR a relatat că proiecte legate de pachete de asistentă, „Crăciunul speranței în Ucraina” și construcția de ambulanțe pentru evacuarea răniților erau suspecte. S-a presupus apoi că zeci sau sute de mii de euro au fost cheltuiți în alte scopuri.

Totul pentru victorie și pentru manichiuristă

În aprilie, s-a aflat că sume mult mai mari de bani au fost utilizate abuziv. Jurnaliștii de la Eesti Päevaleht, în colaborare cu Kyiv Independent, au aflat că banii încasați de Slava Ukraini au ajuns în contul conducerii unei anumite companii private ucrainene. Publicațiile au relatat că ONG-ul „Totul pentru victorie” (Все для Перемоги) și o companie asociată cu reprezentanții săi, IC Construction, se aflau în centrul scandalului.

Ambele organizații sunt asociate cu foști oficiali de rang înalt de la Primăria Liov. Jurnaliștii au descoperit că fostul viceprimar al orașului Liov, Gennady Vaskiv, care conduce „Totul pentru victorie”, este un prieten apropiat al Johannei-Maria Lehtme. Ea a negat public că ar exista o legătură mai strânsă între ei, în ciuda faptului că surse ale unor publicații au indicat acest lucru.

IC Construction este gestionată de Roman Panasyuk, fost șef al departamentului economic al Primăriei care, la acea vreme, era subordonatul lui Vaskiv. Se știe că în perioada petrecută de ei la Primărie, instituția a fost pătată de scandaluri de corupție. Patroana IC Construction este Marta Liuta, care lucrează ca manichiuristă într-un salon de înfrumusețare asociat cu soția lui Vaskiv.

Aproape 100% din cifra de afaceri a companiei comerciale a lui Panasyuk, potrivit acestuia, au fost bani primiți din fondul Slava Ukraini, adică de la cetățenii estonieni care au donat bani. Jurnaliștii au calculat că această companie a primit fiecare al patrulea euro donat de estonieni. Nu este complet clar care au fost serviciile oferite armatei ucrainene și civililor pentru acești bani.

Lehtme a afirmat că fondurile au fost folosite pentru echiparea vehiculelor utilizate pentru evacuarea răniților, dar un jurnalist de la o altă publicație estonă, Postimees, după ce a vizitat Liov și a studiat lista de prețuri a mai multor ateliere, a constatat că costul reechipării mașinilor este de fapt de câteva ori mai mic decât a plătit fondul Slava Ucraini. Într-un loc chiar s-au oferit să o facă gratuit, în timp ce, potrivit lui Johanna-Maria Lehtme, s-au plătit 3.500 de euro pentru fiecare ambulanță de gherilă asamblată.

 „Am fost șocat. Și nu exagerez. Slava Ukraini este probabil cel mai de succes proiect caritabil al Estoniei din toate timpurile, care a operat cu sume din donații la un nivel fără precedent. Să fie transferați 1,5 milioane de euro din banii donatorilor către un partener complet necunoscut și evident nedemn de încredere, fără ca nimeni să observe […] și astfel de lucruri se întâmplă pe pământ ucrainean în detrimentul oamenilor nevoiași ai Ucrainei... Pur și simplu nu mă pot imagina în locul acelor oameni care abuzează de această încredere în condiții atât de extreme. Prejudiciul cauzat este incomensurabil și cred că cei din spatele acestei scheme nici nu își dau seama de răul pe care l-au făcut”, a spus unul dintre autorii anchetei, jurnalistul Eesti Päevaleht, Martin Laine.

În ultima lună și jumătate, mass-media estonă s-a grăbit să relateze noi fapte care au dezvăluit  detaliile afacerii.  Rezultatul acestor dezvăluiri a fost trist.

Donațiile au secat

Statisticile privind donațiile estoniene pentru Ucraina în al doilea an de război erau deja deloc  încurajatoare:  relevanța războiului în curs dispăruse oarecum în comparație cu criza economică mult mai aproape de casă. În timp ce în primele luni de război organizațiile estoniene care ajută Ucraina și refugiații ucraineni au strâns sute de mii de euro în donații voluntare, în luna februarie a acestui an cifrele au scăzut. Maximul pe care l-au raportat organizațiile a fost de 20.000–24.000 de euro, în timp ce Crucea Roșie a reușit să încaseze doar 2.200 de euro.

Entuziasmul a scăzut și datorită neîncrederii crescute  în activitățile organizațiilor caritabile și a partenerilor lor ucraineni. În plus, portalurile locale pro-Kremlin au preluat și ele subiectul, profitând de ocazie pentru a lansa critici. Desigur, nici reprezentanții opoziției politice nu au tăcut, susținând că dacă nu ar fi fost vorba despre un membru al coaliției de guvernământ, parchetul s-ar fi ocupat de mult de dosar. Inițial chiar părea că autoritățile nu vor face nimic, dar pe 9 mai procuratura estonă a anunțat că atât în Estonia cât și în Ucraina procurorii au deschis dosare în cazul scandalului Slava Ukraini.

„Este un fapt că donațiile către Slava Ukraini au încetat, iar acest lucru va avea, fără îndoială, un impact mai larg asupra donațiilor către Ucraina în general. De asemenea, alimentează narațiunea strategică și teoriile conspirației ale așa-zisei tabere opuse și ale altor „băieți răi“ cu privire la utilizarea abuzivă a fondurilor donate în „Ucraina total coruptă””, spune Martin Laine. „Cred că autoritățile ucrainene trebuie să facă totul pentru a se asigura că reacția la aceste posibile abuzuri este fermă și intransigentă și că dau dovadă de toleranță zero față de corupție”.

Potrivit acestuia, în timpul anchetei, jurnaliștii au fost conștienți de faptul că dezvăluirile ar putea afecta negativ numărul de donații. „Desigur, ne-am gândit la asta, dar adevărul neplăcut nu e problema jurnalistului [...] Jurnaliștii trăiesc pentru acele momente care șochează și demonstrează că lucrăm independent. Și cred că toți oamenii care acum știu adevărul sunt doar recunoscători pentru asta, chiar dacă situația în sine ne înfurie și ne întristează”, spune Martin Laine.

Prejudiciul adus reputației este uriaș. Nu este surprinzător faptul că, atunci când jurnalistul estonian de la Eesti Ekspress a întrebat, la o conferință de presă comună a premierului estonian Kaia Kallas și a președintelui ucrainean Volodymyr Zelensky ce poate face Ucraina pentru a-i face pe donatorii privați să nu-și facă griji unde vor merge banii lor, a provocat nemulțumirea președintelui ucrainean. „Ne ocupăm de acest subiect”, a răspuns el.

„Nu am încredere în fundații și voluntari care nu prezintă rapoarte. Ne confruntăm cu o corupție teribilă”, spune Olha Kukharuk, jurnalist din Liov. Potrivit acesteia, totul se fură, de la bani la haine pentru copii și mâncare. „Atunci toate chestiile astea ajung pe piețe la prețuri umflate. Și câte ajutoare umanitare se găsesc în depozite închise... Și dintr-o dată devine imposibil să afli cine e proprietarul depozitului sau fondului care a ținut acolo acest ajutor umanitar” spune ea. Potrivit lui Kukharuk, ceea ce se întâmplă este bine descris de proverbul „pentru unii ciumă, iar pentru alții mumă.”

„Mulți ucraineni profită de durerea propriilor compatrioți”, spune Olha Kukharuk. „Ne-am gândit că acum, într-un moment atât de groaznic, toată lumea face eforturi pentru victoria Ucrainei, dar s-a dovedit că mulți oameni se gândeau doar la buzunarele lor.”

Având în vedere că acum problema e cunoscută la scară largă, organizațiile de caritate au devenit mai exigente, ceea ce poate fi trist, dar mai înțelept.  Kuharuk dă un exemplu din experiența personală: „Am căutat câteva medicamente pentru spital, care era situat lângă Bahmut. Prin intermediul prietenilor, am apelat la voluntari lituanieni pentru ajutor. Băieții au cerut imediat o listă de medicamente pe un formular cu sigiliul medicului șef al acelui spital, iar apoi un raport foto,  ceea ce s-a și făcut. Astfel, suntem siguri că medicamentele au fost livrate celor care au nevoie de ele.”

În indicele internațional de percepție a corupției, Ucraina ocupă locul 116, după El Salvador și Algeria. Nu este cea mai bună poziție pentru o țară care aspiră să adere la Uniunea Europeană. Estonia este situată pe locul 14. Urmează un drum lung și este clar că, după câștigarea războiului, Ucraina va trebui să rezolve multe probleme interne, inclusiv cu mentalitatea legată de corupție.  Între timp, organizațiile caritabile europene, inclusiv cele estoniene, vor trebui să învețe să interacționeze cu partenerii ucraineni pe o bază mai solidă și mai documentată.

Olesia Lagașina




Olesia Lagașina

Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 9 min
Bulgaria: o luptă dificilă și de durată pentru a adera la Spațiul Schengen
Bulgaria: o luptă dificilă și de durată pentru a adera la Spațiul Schengen

Bulgaria începe să realizeze că lupta pentru aderarea la Spațiul Schengen nu s-a terminat; mai mult, autoritățile au pierdut controlul asupra procesului de aderare.

Svetoslav Todorov
Svetoslav Todorov
01 Dec 2023
În cursa pentru Casa Albă, statele baltice țin cu Joe Biden
În cursa pentru Casa Albă, statele baltice țin cu Joe Biden

Există îngrijorări în Țările Baltice că revenirea lui Donald Trump ar putea însemna politici americane haotice. Dacă Joe Biden rămâne, lucrurile ar fi ”business as usual”.

Kaspars Germanis
Kaspars Germanis
24 Nov 2023
„Nu are niciun sens să importăm conflictul altcuiva”
„Nu are niciun sens să importăm conflictul altcuiva”

În Estonia, atacul Hamas asupra Israelului și operațiunea militară ulterioară din Gaza au fost percepute ca o amenințare pentru propria securitate.

Olesia Lagașina
Olesia Lagașina
22 Nov 2023
Bin Laden ar fi ordonat, probabil, uciderea celor care îi distribuie scrisoarea
Bin Laden ar fi ordonat, probabil, uciderea celor care îi distribuie scrisoarea

„Scrisoarea către America” a lui Bin Laden e un ultimatum și o amenințare cu moartea pentru toți occidentalii. Mulți din cei care au lăudat-o și distribuit-o reprezintă ceea ce vâna Al-Qaida.

Cătălin Gomboș
Cătălin Gomboș
21 Nov 2023