Donează
Anunțul de la finele săptămânii trecute potrivit căruia Republica Moldova a primit statutul de țară candidată va fi un „game changer” pentru Chișinău, dar va aduce în același timp și provocări noi.
Mai mulți bani pentru dezvoltare
În primul rând, Republica Moldova va trece din poziția de țară în care UE opera cu instrumente specifice politicii de vecinătate, într-o de țară candidată pentru aderarea la Uniunea. Acest lucru înseamnă acces la noi instrumente și politici pe care autoritățile de la Chișinău le vor putea folosi pe viitor.
Ne referim aici în primul rând la accesarea de fonduri de preaderare care sunt substanțial mai mari față de diverse împrumuturi sau granturi pe care Republica Moldova le primește în prezent.
De exemplu, Republica Moldova va avea posibilitatea să primească finanțări pentru proiecte de infrastructură precum construcția de noi drumuri sau poduri. Cu atât mai mult vor fi încurajate de la Bruxelles legăturile infrastructurale cu UE, mai precis România, peste Prut.
Este vorba de același acces la finanțări de care au beneficiat, prin Instrumentul pentru Asistenta de Preaderare, o serie de state din Balcanii de Vest care se află în diverse stadii pe calea europeană.
Acestea au primit sprijin financiar din partea UE pe diverse proiecte precum cooperarea transfrontalieră, dezvoltare regională (transport, mediu și dezvoltare economică), dezvoltarea resurselor umane (consolidarea capitalului uman și combaterea excluziunii) și dezvoltare rurală.
Toate aceste domenii erau deja în atenția guvernării proeuropene de la Chișinău și există chiar și o experiență de lucru cu parteneri europeni, ceea ce nu înseamnă însă că banii europeni vor începe să curgă imediat.
„Este un proces care nu se va întâmpla peste noapte. Este important și pentru noi de a înțelege cum funcționează aceste instrumente noi, dar și UE să le ajusteze la noua realitate. Dar țin să reamintesc că, totuși, Republica Moldova prin implementarea Acordului de Asociere cu UE realizăm mult din standardele legislației UE și implementăm proiecte similare”, a declarat șefa Misiunii Republicii Moldova pe lângă Uniunea Europeană, ambasadorul Daniela Morari, într-o conferință de presă organizată vinerea trecută la Bruxelles.
O problemă este că la Chișinău există o deficiență de personal calificat care să poată scrie proiecte europene. Autoritățile de la Chișinău trebuie să se miște la fel de repede pe această dimensiune, la fel cum au făcut-o pe tema completării anterioare a chestionarelor pentru Comisia Europeană. Este nevoie poate și aici de ajutor financiar din partea partenerilor occidentali pentru a atrage expertiză din partea ONG-urilor specializate din Republica Moldova, sau a experților din afara țării.
De asemenea, chiar dacă Republica Moldova implementează deja proiecte cu UE începând din 2014, de la momentul semnării Acordului de Asociere cu UE, este nevoie de o reajustare a abordărilor pe astfel de proiecte la scară mai mare.
Chișinăul a avut o șansă nesperată, dar nu a primit un „cec în alb”
Decizia de acordare a statutului de țară candidată în privința Ucrainei și Republicii Moldova a fost una de natură politică, nu tehnică, fiind anunțată în cadrul unui „summit geopolitic”.
Republica Moldova a reușit un parcurs fantastic de rapid de circa trei luni și jumătate de la depunerea cererii de aderare la UE pe 3 martie până la primirea statutului de țară candidat pentru aderarea la UE pe 23 iunie. Este o șansă nesperată pentru Chișinău, dar nu reprezintă un „cec în alb”, pentru că parcursul european presupune noi provocări. Decizia Consiliului European vine și cu o serie de cerințe pe care Republica Moldova va trebui să le îndeplinească în nouă pași până la finele anului pentru Comisia Europeană care va face următorul raport de monitorizare a situației din Republica Moldova undeva în primăvară.
Aceste cerințe se referă pe scurt la reformarea jutiției, ajustarea legislației privind drepturile omului și violența domestică, lupta împotriva corupției, eliminarea elementelor oligarhice și lupta împotriva crimei organizate, reformarea administrativă și a serviciilor publice, incluziunea societății civile în procesul decizional.
Așadar, Republica Moldova va avea o serie de „teme pentru acasă” de făcut până anul viitor. Evident, cele mai complexe și greu de realizat vor fi cele pe reforma justiției, ceea ce va însemna „livrabile” rapide pe chestiuni extrem de greu de combătut într-o perioadă atât de scurtă. Mai ales pe fondul luptei pe care oligarhii moldoveni o dau de la distanță pentru păstrarea status quo-ului de „țară gri” în sectorul justiției pentru Republica Moldova.
Obstacole și amenințări dinspre Moscova, căreia nu-i convine integrarea europeană a Republicii Moldova
Dar obstacolele nu opresc numai aici. Este posibil să asistăm și la o activizare mai mare a Rusiei, care a luat deja în colimator Republica Moldova, ca o primă reacție după vestea de la Bruxelles.
Primul care a dat semnalul a fost ministrul externe, Serghei Lavrov, care a afirmat a doua zi după decizia Consiliul European că Republica Moldova vrea să „anuleze tot ce este rusesc, așa cum face Ucraina”, referindu-se la o lege recent promulgată de șefa statului Maia Sandu privind securitatea informațională a spațiului mediatic din Republica Moldova.
Mai precis, legea interzice retransmiterea buletinelor de știri și a emisiunilor analitice politico-militare din statele care nu au semnat Convenția Europeană privind Televiziunea Transfrontalieră, implicit Rusia.
În replică, Maia Sandu i-a răspuns lui Lavrov că „această lege ține de decizia suverană a Parlamentului, a Președinției țării noastre și a fost necesară pentru a combate dezinformarea”.
„Facem acest lucru și vom face în continuare ca să asigurăm un spațiu informațional obiectiv, pentru ca cetățenii noștri să poată să analizeze pornind de la informații obiective, și nu de la propagandă și surse false”, se mai arată în răspunsul Maiei Sandu.
Șarja de atacuri rusești la adresa Republicii Moldova a continuat, dar de data aceasta a inclus în pachetul amenințărilor voalate și România, cu bine-cunoscuta narațiune a propagandei ruse menită să reaprindă frici și fobii – că Republica Moldova și România vor să se reunifice, iar UE este doar un paravan pentru acest deziderat.
„Republica Moldova a intrat în lunga coadă pentru aderarea la UE, întinsă pe parcursul a zeci de ani. Drum bun! Dar [ei] vor aste mai repede! Prin urmare, există o altă cale de a obține aderarea la UE: crearea unei noi Românii Mari”, a declarat Medvedev, pe canalul său de Telegram, răspunzând la o întrebare cu privire la cât de repede ar putea adera Moldova la blocul comunitar.
Răspunsul MAE de la București a venit rapid și a reiterat faptul astfel de declarații „fac parte din retorica falsă, cu care ne-am obișnuit deja, a Kremlinului, propagată în Republica Moldova atât înainte, cât și după agresiunea ilegală, nejustificată și neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei”.
„Reacția […] indică, pe lângă un mare grad de frustrare, un lucru cert: decizia Consiliului European de a acorda statutul de stat candidat pentru Republica Moldova este o decizie corectă și reprezintă o realizare cu adevărat istorică, o reconfirmare a vocației și orientării europene ale Republicii Moldova și cetățenilor săi”, potrivit unui comunicat al MAE de la București.
Pe de altă parte și diplomația de la Chișinău a precizat că integrarea europeană a Republicii Moldova este o decizie suverană susținută de majoritatea cetățenilor Republicii Moldova.
„Dialogul moldo-român se dezvoltă în baza parteneriatului strategic pentru integrare europeană a Republicii Moldova. Este bine știut că Romania a fost primul stat care a recunoscut independența Republicii Moldova, devenind în prezent principalul partener comercial al țării noastre și un susținător activ al proceselor de transformare europeană a țării noastre. Această relație matură și de încredere reciprocă între două state suverane și cu multe obiective comune este un exemplu în dialogul bilateral”, a precizat MAE de la Chișinău.
Greul abia începe
Așadar, în perioada imediat următoare Republica Moldova trebuie să ia rapid o serie de măsuri cerute de Bruxelles. Acest lucru este necesar pentru etapă următoare și anume o nouă decizie a Consiliului European pentru deschiderea negocierilor pe capitolele de aderare a Republicii Moldova.
Autoritățile vor trebui să se miște rapid și să reușească, în paralel, să facă față greutăților socio-economice cauzate de război, dar și unei eventuale crize energetice, în condițiile în care Rusia deține aceste pârghii asupra sa. Nu sunt excluse nici posibile încercări de destabilizare interne ale forțelor pro-ruse sau regiunii separatiste transnistrene.
După exuberanța momentului de săptămâna trecută, Republica Moldova trebuie să treacă serios la treabă, iar ajutorul din partea partenerilor său, cu precădere România, trebuie intensificat, la fel ca și menținerea țării sub umbrela de securitate a Occidentului.
