Donează
În ciuda criticilor acerbe și a nemulțumirii provocate prin modul în care a gestionat pandemia de COVID-19, impozitele și alte chestiuni, premierul leton Krišjānis Kariņš și partidul său, „Noua Unitate”, vor forma cel mai probabil noul guvern în urma alegerilor legislative din 1 octombrie. Cu toate acestea, alegerile au modificat simțitor scena politică din Letonia.
Patru partide noi intră în Parlament, trei îl părăsesc
Potrivit rezultatelor algerilor, partidul pro-occidental și anti-Kremlin “New Unity” s-a clasat pe primul loc cu 18,97% din voturile exprimate, obținând astfel 26 din cele 100 de mandate de parlamentar.
Per ansamblu, șapte partide au trecut pragul electoral de 5% pentru accederea în Parlamentul leton, numit Seim. Uniunea Verzilor și Fermierilor, un partid de opoziție, s-a situat pe locul doi cu 12,44% din voturi (16 mandate), fiind urmat de partidul pro-occidental nou înființat Lista Unită – 11,01% (15 mandate). Alianța Națională, care a făcut parte din coaliția de guvernare înainte de alegeri, a ieșit pe locul patru cu 9,29% din voturi (13 mandate). Alte trei partide au intrat în premieră în Seimul Letoniei: partidul pro-Kremlin „Pentru stabilitate!!” a obținut 6,8% din voturi și 11 mandate, “Letonia pe primul loc”, condus de fostul ministru al transporturilor Ainars Slesers, a obținut 6,24% și nouă mandate, și în sfârșit “Progresiștii” au obținut 6,16%.
12 partide, inclusiv partenerii actualei coaliții, “Pentru dezvoltare!” și “Conservatorii”, nu au trecut pragul electoral. Mai mult decât atât, partidul Social-Democrat „Armonia”, câștigătorul ultimelor alegeri și principalul partid de opoziție din fostul Parlament, care a încercat să balanseze pozițiile pro-Kremlin cu cele pro-occidentale, nu va mai fi reprezentat. Dacă la alegerile legislative de acum patru ani „Armonia” a câștigat 19,8% din voturi, la scrutinul de sâmbătă partidul a obținut abia 4,81%, un scor care a declanșat cea mai gravă criză din istoria formațiunii.
59,43% din letoni au fost prezenți la urne la aceste alegeri, în creștere față de 54,6% în 2018 și 58,85% în 2014. Asta înseamnă că democrația funcționează în Letonia, însă calitatea ei este o altă chestiune, spune politologul Ojars Skudra. Trebuie de asemenea menționat că mulți oameni au susținut partide politice care nu au trecut pragul electoral, amintește Martins Kaprans, un sociolog din cadrul Institutului leton de Filozofie și Sociologie. Asta înseamnă că un număr mare de oameni au rămas nemulțumiți, ceea ce poate crea pe viitor tensiuni la nivelul societății dacă lucrurile nu vor merge cum trebuie. De asemenea, nu trebuie uitat faptul că există oricând șansa să apară noi dificultăți – o creștere a costurilor și a nivelului de trai.
Ambii experți sunt conviși că invadarea Ucrainei de către Rusia a afectat modul în care cetățenii au votat.
Schimbările la nivelul coaliției de guvernare sunt inevitabile, deși se pare că Krišjānis Kariņš va rămâne la conducerea guvernului
Actualul premier, Krišjānis Kariņš, a fost învestit pe 23 ianuarie 2019, după aproape patru luni de lungi negocieri privind structura coaliției de guvernare. Krišjānis Kariņš nu era cea mai bună opțiune, deoarece partidul său, „Noua Unitate”, nu deținea decât opt mandate de parlamentar, mai puțin decât alte partide din Seim. De asemenea, partidul traversa și o criză profundă la vremea respectivă, iar înainte de alegerile din 2018 au existat chiar dubii privind capacitatea sa de a depăși pragul electoral. Krišjānis Kariņš avea să rămână în fruntea Cabinetului pe perioada pandemiei de COVID și chiar pe durata actualului război din Ucraina, aceste crize fiind însoțite și de „provocările obișnuite”, precum bugetul de stat și salariile mici din mai multe sectoare ale economiei. Precum multe alte guverne anterioare, Cabinetul Kariņš a fost extrem de criticat de populație și mass-media pentru măsurile anti-COVID. De asemenea, politicile fiscale și alte decizii ale guvernului au fost denunțate de o mare parte a societății.
În cele din urmă, însă, „Noua Unitate” a câștigat alegerile de anul acesta. Este un paradox normal pentru orice democrație, spune Martins Kaprans, amintind că de-a lungul istoriei oamenii nu au acordat prea multă încredere parlamentului, partidelor politice sau guvernului. Însă în același timp, Krišjānis Kariņš a demonstrat că poate găsi un echilibru între interesele diferitelor partide și mișcări politice, de vreme ce partidul său are susținerea unei coaliții formate din patru partide (la început au fost cinci). „Este întruchiparea stabilității” în vremuri de instabilitate, conchide Martins Kaprans. La rândul său, Ojars Skudra scoate în evidență abilitatea premierului de a rămâne la putere timp de aproape patru ani, dejucând mai multe încercări de înlăturare a sa și făcând acest lucru fără să dețină toate frâiele puterii. Politologul leton mai punctează și faptul că „Noua Unitate” este reprezentantă și de ministrul de externe Edgars Rinkevics, un politician extrem de apreciat.
Deși Kariņš probabil își va păstra fotoliul de premier, viitoarea coaliție de guvernare va arăta diferit, deoarece două partide din fosta coaliție nu au mai trecut pragul electoral.
Experții susțin că vara trecută, „Pentru dezvoltare!” a adoptat o strategie riscantă, și anume să trecă în opoziție în interiorul coaliției de guvernare. La începutul campaniei electorale, partidul l-a susținut pe Artis Pabriks în calitate de candidat pentru funcția de premier, susținând că Letonia nu mai trebuie să piardă alți patru ani așa cum a făcut-o sub conducerea lui Krišjānis Kariņš. Însă era deja prea târziu. Ojars Skudra și-aduce aminte că „Pentru dezvoltare!” a fost implicat în prea multe scandaluri, fiind acuzat că nu a luat măsuri pentru consolidarea graniței cu Belarus și Rusia, pentru campania superficială și neplanificată de achiziții de vaccinuri anti-COVID-19, fiind totodată suspectat că a făcut lobby pentru industria jocurilor de noroc, numele partidului fiind legat și de alte scandaluri în care au fost implicați miniștri și membri ai formațiunii.
Al doilea partid din fosta coaliție care nu a mai intrat anul acesta în Seim este cel al „Conservatorilor”. Problema lui este că vorbim de un partid axat pe o singură chestiune. Încă de la înființare, „Conservatorii” s-au prezentat drept un partid care se opune corupției. În alte domenii însă, Conservatorii duc lipsă de experți. Partidul a mai fost și puternic afectat de moartea Jutei Strīķe, unul din cei mai abili politicieni letoni potrivit sociologului Martins Kaprans.
Schimbări importante pentru partidele care reprezintă vorbitorii de rusă
Schimbările din tabăra rusofonă pot fi catalogate drept revoluționare. Partidul Social-Democrat „Armonia”, unul dintre cel mai bine cotate partide din Letonia de mulți ani de zile, nu a fost ales în noul parlament. Partidul, aflat mai bine de zece ani la conducerea celui mai mare oraș din Letonia, Riga, a început să-și piardă din susținere în urmă cu vreo doi ani. La ultimele alegeri pentru primăria orașului Riga, „Armonia” a pierdut cursa electorală. Explicația principală este că vorbitorii de rusă, care reprezintă cea mai mare parte din electoratul tradițional al partidului, nu s-au mai simțit reprezentanți de partid din cauza refuzului conducerii formațiunii de a adopta anumite poziții pro-ruse. Liderii Nils Usakovs și Janis Urbranovics au condamnat războiul Rusiei din Ucraina, moment din care rata de popularitate a partidului s-a prăbușit. Apoi, în luna mai, după ce autoritățile au hotărât desființarea tuturor monumentelor sovietice din Letonia, „Armonia” nu a adoptat o poziție clară. Pe de-o parte s-a declarat împotriva eliminării acestor monumente, pe de altă parte nu a avut nimic de obiectat. „În aceste circumstanțe, când orice subiect poate fi sensibil și trebuie să existe abordări clare, poate nu e o idee bună să vii cu idei social-democrate reîncălzite pentru a cincea oară la rând și să pretinzi că nu cunoști problemele de ordin etnic”, a mai declarat Martins Kaprans pentru Veridica. În același timp, apariția partidului „Pentru stabilitate!”, care a venit cu poziții clare pe acest subiect, a oferit alegătorilor o alternativă la „Armonia”, costându-l pe acesta din urmă mandatele de parlamentar.
Culturologul și cercetătorul din cadrul Universității Riga Stradiņš, Sergej Kruks, este de părere că „Armonia” și-a pierdut influența pentru că nu a asigurat o legătură între putere și vorbitorii de limbă rusă. Oamenii sunt dezamăgiți de democrație pentru că școlile cu predeare în rusă se închid, iar monumentele lor sunt și vor fi dărâmate. Astfel, vorbitorii de rusă nu mai au instrumentele care să le permită să-și extindă influența în aparatul de stat.
De asemenea, Ojars Skudra susține că, pentru vorbitorii de rusă, faptul că „Armonia” s-a delimitat de politicile Rusiei în Ucraina a fost inacceptabil. Politologul leton spune că „Pentru stabilitate!” își poate asuma o postură mai agresivă decât „Armonia” pe viitor. Martins Kaprans este însă de altă părerere, fiind sigur că, încetul cu încetul, lucrurile se vor calma în cazul acestui partid. Expertul leton mai spune și că succesul partidului „Pentru stabilitate!” este oarecum exagerat. Partidul nu a obținut decât 6,8% din voturile exprimate, care nu reprezintă o cifră impresionantă, iar sociologii spun că mulți dintre susținătorii partidului provin din fostul electorat al „Armoniei”.
Pentru stabilitate! susține că este gata să implementeze schimbări radicale. Sloganele partidului includ expresii și apeluri precum „vom reanaliza independența Letoniei în cadrul Uniunii Europene”, „vom lua în calcul opțiunea unui faliment controlat pentru a nu plăti datoriile către UE”, „vom refuza să cumpărăm curent electric la prețurile umflate de UE”, iar oamenii în Letonia vor primi cetățenia indiferent dacă vorbesc sau nu limba letonă sau dacă trec examenul de acordare a cetățeniei.
Totuși, Sergej Kruks crede că ascensiunea partidului pe scena politică nu are vreo legătură cu chestiunea etnică. Factorii socio-economici și regionali joacă și ei un rol, a mai declarat pentru Veridica cercetătorul leton. „Pentru stabilitate!”, precum și Uniunea Verzilor și Fermierilor, „Lista Unită” și „Letonia pe primul loc” sunt mai interesate de oamenii de rând, de viețile și problemele lor. „Noua Unitate”, în schimb, reprezintă practic oamenii care lucrează la stat și care o duc bine din punct de vedere financiar.
Având în vedere că nu vor exista decât 10 politicieni pro-ruși în viitorul Parlament, iar o treime din toți letonii aparțin minorității rusofone, putem presupune că aceștia din urmă se vor simți marginalizați.
Noul guvern nu va aduce vreo schimbare semnificativă
Președintele Letoniei, Egils Levits, i-a dat undă verde lui Krišjānis Kariņš pentru a începe negocierile de formare a noului guvern la nivel oficial. În momentul de față, se pare că noua coaliție de guvernare și guvernul însuși vor fi fundamentate pe colaborarea dintre foștii aliați „Noua Unitate” și Alianța Națională, cărora li se va alătura partidul nou înființat „Lista Unită”. Marea întrebare este dacă „Progresiștii” vor intra și ei în coaliție. Presa letonă scrie că „Noua Unitate” are rezervele ei în această privință. Tratativele dintre politicieni pot dura și până la începutul lunii noiembrie. Martins Kaprans și Ojars Skudra spun că vor fi negocieri dure, iar guvernul va fi alcătuit din „Noua Unitate”, „Lista Unită” și Alianța Națională. Ojars Skudra presupune că „Progresiștii” ar putea susține coaliția fără să facă efectiv parte din ea, în schimbul anumitor beneficii.
Experții se așteaptă ca Krišjānis Kariņš să rămână premier. Sergej Kruks avertizează că guvernul condus de „Noua Unitate” nu va oferi soluții noi pentru problemele economice. Martins Kaprans este și el de acord: viața și politica nu se vor schimba prea mult în Letonia.
