Editoriale

Cum a ajuns Zelenski președintele Bulgariei pentru o zi

Prim-ministrul bulgar Nikolai Denkov și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, își strâng mâna după ce au semnat un acord privind o mai bună cooperare în domeniul apărării la Sofia, Bulgaria, 6 iulie 2023.
© EPA-EFE/VASSIL DONEV   |   Prim-ministrul bulgar Nikolai Denkov și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, își strâng mâna după ce au semnat un acord privind o mai bună cooperare în domeniul apărării la Sofia, Bulgaria, 6 iulie 2023.

Daruieste Viata

Vizita la Sofia a lui Volodimir Zelenski poate fi considerată o victorie de moral pentru coaliția pro-occidentală de la guvernare, supusă presiunilor din partea partidelor pro-ruse și a președintelui Rumen Radev. Coaliția are o misiune dificilă: nu este o alianță propriu-zisă, fiind compusă din rivali care au fost de acord să cadă la pace pentru a defini viitorul țării după un impas politic de doi ani. Foarte probabil, un eșec ar favoriza partidele pro-ruse din Bulgaria și pe președintele Radev, care pare să fie avid de și mai multă putere. Desigur, Zelenski nu s-a dus la Sofia pentru a rezolva problemele politice ale Bulgariei: Ucraina are nevoie de susținerea acestei țări pentru aspirațiile sale de aderare la NATO și, mai important, de arme și muniție din Bulgaria, care sunt compatibile cu echipamentele cu design sovietic ale Ucrainei.

Guvernul pro-occidental al Bulgariei pare hotărât să ajute Ucraina și să se opună ingerințelor Rusiei în viața politică a Sofiei

Vizita lui Zelenski nu a fost bătută în cuie: a fost a 13-a vizită efectuată în afara Ucrainei de liderul de la Kiev de la începutul războiului și una din puținele din Balcani. Vizita nu a avut un scop declarat oficial. Zelenski a sosit la Sofia la scurt timp după prânz la bordul unui avion privat care a decolat de la Chișinău. În condiții de securitate sporită pregătite în centrul Sofiei, președintele ucrainean s-a întâlnit cu premierul Nikolai Denkov, numit de partidul Continuăm schimbarea, și cu vice-premierul Maria Gabriel din partea GERB, reprezentanți ai unei coaliții incomode între partidele de opoziție GERB și Forțele Democrate Unite, de pe-o parte, și Continuăm schimbarea și Bulgaria democrată, pe de alta. Vizita lui Zelenski l-a adus în centrul atenției pe Nikolai Denkov, un personaj relativ necunoscut și puțin popular în Bulgaria (un sondaj din 29 iunie realizat de Alpha Research arată că are o cotă de încredere de doar 26%).

După învestirea în funcție pe 6 iunie, Denkov a anunțat că prioritățile cabinetului său sunt aderarea Bulgariei la zonele Euro și Schengen. În contextul vizitei lui Zelenski, premierul bulgar a declarat că lustrația informatorilor ruși din cadrul serviciilor de informații și securitate bulgare este iminentă. De asemenea, într-un interviu recent pentru Politico, publicat pe 6 iulie, Denkov a declarat că Bulgaria „a rămas prea mult timp indiferentă” vizavi de amestecul Rusiei în afacerile interne ale Bulgariei.

Totodată, actuala coaliție de guvernare și-a anunțat intenția de a limita influența Rusiei prin numirea lui Todor Tagarev la conducerea Ministerului Apărării. Tagarev este un cunoscut expert militar și un critic vehement al imixtiunilor Moscovei la Sofia. Todor Tagarev a mai ocupat această funcție și în 2013, fiind de asemenea fost director al Centrului de Management în Securitate și Apărare al Academiei de Științe din Bulgaria.

De-a lungul anilor, Ministerul Apărării din Bulgaria a fost infiltrat de persoane care deserveau interesele Moscovei. Încă de la căderea regimului comunist în 1989, Ministerul a fost văzut ca o vulnerabilitate pentru securitatea Bulgariei. Amploarea influenței rusești a dat naștere la numeroase dezbateri și speculații. În martie 2021, de exemplu, trei oficiali ai Ministerului Apărării au fost reținuți fiind suspectați de spionaj în favoarea Rusiei. Acest lucru reprezintă o dovadă directă a implicării Rusiei. Poziția miniștrilor apărării vizavi de Ucraina, chiar și după acest scandal de spionaj, este la rândul ei relevantă. Stefan Ianev, fost consilier prezidențial pe probleme militare și fost ministru al Apărării în Cabinetul Petkov, a fost demis la începutul lui 2022 după ce a numit războiul din Ucraina „o operațiune militară specială”. Succesorul lui Ianev, fostul ambasador la NATO Dragomir Zakov, s-a opus acordării de sprijin militar Ucrainei. Succesorul acestuia, ministrul interimar Dimitar Stoianov, s-a opus la rândul lui trimiterii de echipamente militare grele.

Deși Parlamentul a votat în cele din urmă în luna noiembrie a anului trecut trimiterea de asistență militară în Ucraina, lucrurile nu s-au pus în mișcare până când Todor Tagarev a preluat protofoliul Apărării – procesul se află abia la început. Tagarev este interesat nu doar de sprijinirea Ucrainei, ci dorește și să protejeze mai bine Bulgaria de influența rusă. Într-un interviu recent, Tagarev a vorbit despre dezinformare drept o problemă cheie ce trebuie rezolvată.

„Din păcate, Rusia a reușit să polarizeze societatea noastră, provocând o ruptură între aceste două tabere”, a declarat Tagarev pentru ediția de vineri a Capital Weekly, referindu-se probabil la alegătorii liberali pro-europeni și cei conservatori pro-Moscova.

„Nu avem încă o analiză detaliată din partea agențiilor de securitate în această privință, dar se poate vedea cu ochiul liber că societatea bulgară este divizată, iar acest lucru devine din ce în ce mai evident. Propaganda folosește orice oportunitate pentru a învrăjbi anumite segmente ale societății noastre. Acest lucru s-a văzut clar în timpul pandemiei COVID-19, în alte chestiuni și chiar acum – vedem cum aceleași mecanisme au fost puse în aplicare în timpul războiului. Cumva ‘ei’ au reușit să convingă o mare parte din concetățenii noștri, care acum se încred în tezele Rusiei. Nu este clar ce tehnici folosesc – câteva îmi sunt cunoscute, dar în mod evident metodele lor sunt extrem de profesioniste”.

În același interviu, Tagarev se referă și la unele momente cheie ale relației Bulgariei cu Rusia din 2022 încoace, precum declarațiile sfidătoare ale ambasadoarei Rusiei, Eleonora Mitrofanova, cu privire la primul ministru de atunci, Kiril Petkov, sau sistarea bruscă a livrărilor de gaze către Bulgaria de către Gazprom în aprilie 2022, văzută drept o încercare a de forța autoritățile bulgare să dea curs revendicărilor Kremlinului. (Pentru mai multe detalii despre cum Bulgaria a părut că se distanțează de Moscova în unele momente, doar pentru ca apoi să se aproprie din nou de Federația Rusă în funcție de dinamica din Parlament, citiți această analiză pentru Veridica din iulie 2022).

Pro-rușii rămân sfidători

Toate partidele parlamentare, cu excepția celui mai mare partid de stânga, Partidul Socialist Bulgar, și a partidului de extremă dreaptă Renașterea, ambele pro-Kremlin, au adoptat o declarație de susținere a aderării Ucrainei atât la UE cât și la NATO, semnată de Denkov și Zelenski. Tot joi, Parlamentul a dispus că echipamentele militare depozitate la centrala din Belene, a cărei construcție trenează din anii ’80 și care nu dă semne că ar fi dată în  funcțiune, pot fi vândute Ucrainei.

Socialiștii și Renașterea au criticat acerb vizita lui Zelenski (liderul Renașterii Kostadin Kostadinov spunând că „avem deja suficienți fasciști în Parlament”), însă îndemnul lor la proteste împotriva acestei vizite au găsit foarte puțină susținere.

Întâlnirea lui Zelenski cu președintele Radev, care în ultimii ani a afișat o atitudine din ce în ce mai anti-reformistă și pro-rusă, a fost urmărită îndeaproape de societatea bulgară. Prin 2020, Radev a criticat pe fostul premier Boiko Borissov și partidul GERB, de al cărui nume sunt legate numeroase controverse, a susținut protestele de stradă și a părut un aliat al partidelor reformiste. Totuși, atitudinea lui Radev s-a schimbat în preajma alegerilor prezidențiale din noiembrie 2021, schimbare care s-a accentuat după invadarea Ucrainei de către Rusia. După ce Continuăm schimbarea, partidul aflat la guvernare de la finalul anului 2021, și-a exprimat susținerea față de Ucraina și a promovat trimiterea de asistență militară acestei țări, Radev – care la nivel declarativ a condamnat războiul – a criticat vehement cabinetul lui Kiril Petkov, iar în cele din urmă a încercat să inverseze reformele cu ajutorul guvernelor interimare pe care le-a numit. Premierii interimari desemnați de Radev, Stefan Ianev în 2021 și Galab Donev în perioada 2022-2023, s-au asigurat că mandatele lor respectă întocmai viziunea președintelui, care a inclus și opoziția față de aderarea Macedoniei de Nord la UE, un detaliu care face parte din retorica pro-rusă din Bulgaria.

În cadrul întrevederii cu Zelenski, transmisă pe rețelele sociale, Radev nu și-a ascuns părerea că Ucraina nu mai trebuie să fie înarmată, și că diplomația rămâne singura soluție pentru descaladarea „conflictului”. Acest lucru demonstreză o încredere de sine surprinzătoare din partea lui Radev, având în vedere că această atitudine va întări și mai mult imaginea președintelui de apropiat al Kremlinului. De asemenea se confirmă și unele speculații mai vechi, conform cărora Radev își promovează propriul proiect politic. Radev a câștigat cele două mandate de președinte în calitate de candidat independent susținut de Socialiști, dar cum electoratul acestora se micșorează, Radev ar putea fi dispus să renunțe la colaborarea cu acest partid pentru a explora posibilitatea înființării propriului partid.

Afirmațiile lui Radev l-au deranjat în mod vădit pe Zelenski, care a oferit o replică plină de sarcasm: „Să vă ferească Dumnezeu de vreo tragedie și să vă regăsiți în locul meu. Dacă oamenii cu valori similare n-or să vă ajute, ce veți face atunci? O să ziceți ‘Putin, te rog, ia din teritoriile Bulgariei?”

Înregistrările de la întrevederea oficială s-au viralizat pe Twitter și YouTube, iar mulți au scris pe rețelele sociale că Zelenski a părut că reprezintă interesele Bulgariei mai mult decât președintele bulgar însuși. „Văd că la întâlnire a participat un singur președinte, iar acela nu a fost al nostru”, se scrie într-un comentariu de pe Twitter.

Schimbul aprins dintre cei doi lideri nu a fost menționat în comunicatul de presă al Biroului Prezidențial publicat la finalul întrunirii. Într-o conferință de presă susținută ulterior, Zelenski le-a spus jurnaliștilor bulgari că Radev „crede că să oferi sprijin Ucrainei reprezintă un gest de escaladare, însă eu cred că este un gest de protecție. Avem filozofii complet diferite”, adăugând însă că „nu îl voi critica pe președinte, pentru că sunt oaspetele lui și vă respect țara”.

Un impuls pentru moralul taberei pro-occidentale

„Indiferent dacă acesta a fost sau nu obiectivul lui, prin vizita lui în Bulgaria, Zelenski a devenit un personaj cheie pentru politica locală și practic un lider al schimbării în Bulgaria. Nu întâmplător toți politicienii care au fost investiți în baza unui program reformist, inclusiv candidații la [viitoarele] alegeri locale, au venit să-și exprime sprijinul pentru toate valorile pe care Zelenski le reprezintă – libertate, integritate, curaj”, a declarat sâmbătă analistul militar și fostul ministru al apărării, Velizar Șalamanov, pentru postul public de radio. Până și unii dintre politicienii mai controversați au vrut să puncteze la capitolul imagine, încercând să se fotografieze alături de președintele Ucrainei. Printre aceștia s-au numărat Delian Peevski, mogulul sancționat de Actul Magnițki, membru al Mișcării pentru Drepturi și Libertăți, sau liderul GERB, Boiko Borissov.

În zilele care au urmat vizitei lui Zelenski, a devenit clar că aceasta l-a luat de fapt prin surprindere pe președinte. Luni, Radev a criticat din nou planurile guvernului de a crește sprijinul acordat Ucrainei, declarând că vizita lui Zelenski nu a fost coordonată cu președinția deoarece invitația a fost transmisă de premierul Denkov. „Sper ca de acum înainte Consiliul de Miniștri să respecte procedurile și protocoalele elementare pentru ca astfel de evenimente să fie coordonate în mod corespunzător”, a declarat Radev pentru presa locală.

Luni, Ministerul Apărării a reacționat printr-un comunicat prin care Președinția este desemnată o sursă de „manipulare a opiniei publice prin promovarea unor argumente false”  și prin încercări de „destabilizare a guvernului”.

Per ansamblu, vizita lui Zelenski a validat perspectiva pro-occidentală a cabinetului format după cele cinci scrutine de alegeri generale organizate în perioada 2021-2023, deși nu a închis gura pro-rușilor. Prin urmare, confruntarea dintre cele două tabere politice rămâne deschisă oricărui rezultat.

Svetoslav Todorov




Svetoslav Todorov

Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 9 min
Moldova: de ce vrea Biserica subordonată Moscovei să se distanțeze de aceasta
Moldova: de ce vrea Biserica subordonată Moscovei să se distanțeze de aceasta

Mitropolitul Moldovei a criticat Patriarhia Moscovei, iar preoți din Chișinău au cerut alipirea la Patriarhia română. Mișcările au legătură cu susținerea patriarhului rus pentru războiul din Ucraina.

Corneliu Rusnac
Corneliu Rusnac
07 Dec 2023
Ucraina, împinsă spre Rusia de presiunile aliaților și problemele interne
Ucraina, împinsă spre Rusia de presiunile aliaților și problemele interne

Lipsa de progrese pe front, probleme interne și oboseala aliaților pot împinge Ucraina spre o pace cu Rusia. Aceasta ar duce la o ruptură cu Occidentul și ar alimenta ambițiile imperialiste ale Moscovei.

Cosmin Popa
Cosmin Popa
04 Dec 2023
Bulgaria: o luptă dificilă și de durată pentru a adera la Spațiul Schengen
Bulgaria: o luptă dificilă și de durată pentru a adera la Spațiul Schengen

Bulgaria începe să realizeze că lupta pentru aderarea la Spațiul Schengen nu s-a terminat; mai mult, autoritățile au pierdut controlul asupra procesului de aderare.

Svetoslav Todorov
Svetoslav Todorov
01 Dec 2023
În cursa pentru Casa Albă, statele baltice țin cu Joe Biden
În cursa pentru Casa Albă, statele baltice țin cu Joe Biden

Există îngrijorări în Țările Baltice că revenirea lui Donald Trump ar putea însemna politici americane haotice. Dacă Joe Biden rămâne, lucrurile ar fi ”business as usual”.

Kaspars Germanis
Kaspars Germanis
24 Nov 2023