NARAȚIUNE: Republica Moldova (și Ucraina) n-au nicio șansă să adere la UE, întrucât chiar liderii europeni spun că blocul comunitar nu este pregătit să accepte noi membri.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Republica Moldova și Ucraina au obținut statutul de țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022, într-un termen-record după ce au depus cererile în martie a aceluiași an, la scurt timp după invazia rusă în Ucraina.
În Republica Moldova discuțiile despre parcursul european al țării au fost lansate la începutul anilor 2000, de guvernarea comunistă de atunci, iar procesul a trecut prin mai multe etape, cu urcușuri și coborâșuri în funcție de guvernările și crizele politice cu care s-a confruntat. După debarcarea comuniștilor în 2009, procesul s-a intensificat, iar în 2014 Chișinăul a semnat Acordul de asociere la UE, care cuprindea și Acordul de liber schimb, ce a permis liberalizarea parțială a comerțului. Tot în acel an, cetățenii moldoveni au obținut regimul liberalizat de vize.
Procesul de apropiere de UE a fost încetinit după acel moment din cauza crizelor politice și a trenării reformelor în justiție. Relațiile Chișinău-Bruxelles au cunoscut un nou avânt după 2020, când pro-europeana Maia Sandu și formațiunea sa, PAS, au învins la alegerile prezidențiale, apoi la cele parlamentare. Invazia rusă în Ucraina a întărit și mai mult aceste relații, iar oficiali de la Chișinău și europeni admit că Bruxellesul ar putea da undă verde începerii negocierilor de aderare până la sfârșitul acestui an.
Republica Moldova a găzduit la 1 iunie cel de-al doilea summit al Comunității Politice Europene, considerat un succes important al diplomației de la Chișinău și un câștig pentru imaginea Republicii Moldova în UE, iar atunci Bruxellesul a afirmat în premieră în mod oficial, prin vocea Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell că Republica Moldova s-ar putea integra în UE fără regiunea separatistă transnistreană, controlată de un regim filorus, după modelul Ciprului. Existența acestei enclave unde staționează muniție și militari ruși era considerată unul din principalele impedimente în calea aderării la UE.
Totuși, în Republica Moldova continuă să se confrunte cu o societate scindată, unde adepții integrării sunt în jur de 60%, dar există și un număr mare de susținători ai vectorului estic, concentrați în regiuni locuite compact de minorități vorbitoare de rusă. După victoria clară a forțelor pro-europene în 2020 și 2021, popularitatea acestora a scăzut din cauza crizei economice provocate de evoluțiile post-pandemice și, în special, de războiul din Ucraina, iar reformele, în special din domeniul justiției, se mișcă greu.
OBIECTIV: Să inoculeze ideea că aderarea la Uniunea Europeană este un deziderat irealizabil și astfel să reducă sprijinul populației pentru acest obiectiv.
DE CE ESTE FALSĂ NARAȚIUNEA: Concluzia publicației ruse se bazează în special pe declarațiile recente ale președintelui Consiliului European, Charles Michel și ale președintelui francez Emmanuel Macron, însă acestea sunt scoase din context.
De fapt, Charles Michel a vorbit despre necesitatea acordării unor perspective clare de aderare țărilor candidate. „Pentru a fi mai puternică și mai sigură, UE trebuie să ne consolideze legăturile și să devină mai puternică. De aceea, acum este timpul să abordăm provocarea extinderii. Atât pentru noi în UE, cât și pentru viitoarele noastre state membre. Da, cred că așa ar trebui să numim acum țările cu perspectiva UE confirmată, viitoare state membre.
[...]în iunie anul trecut, am acordat statutul de candidat Ucrainei și Moldovei. Și același statut îl așteaptă și Georgia atunci când va parcurge pașii necesari. Așa că acum extinderea nu mai este un vis. Este timpul să mergem înainte.
[...] Fereastra oportunității este deschisă. Trebuie să acționăm în acest sens. De aceea, liderii UE vor discuta despre extindere la următoarele reuniuni ale Consiliului European. Vom lua atitudine cu privire la deschiderea negocierilor cu Ucraina și Moldova. Și mă aștept, de asemenea, ca Bosnia și Herțegovina și Georgia să revină la masă.”
În acest context, Michel a propus ca termen pentru viitoarea extindere anul 2030.
Nici președintele francez Macron nu a negat posibilitatea extinderii UE. Din contra, potrivit Politico, acesta a menționat într-o alocuțiune că aderarea Republicii Moldova, Ucrainei și a țărilor din Balcanii de Vest este luată în calcul, dar este necesară o reformă în interiorul UE până atunci.
Subiectul extinderii Uniunii Europene a fost pe plan secund timp de mai mulți ani, dar a revenit în atenția liderilor europeni din cauza războiului din Ucraina, potrivit unei analize realizate de Euronews, care notează rolul tot mai important jucat de Parlamentul European în procesul de extindere. Președintele Comisiei pentru Afaceri Externe al acestui for, David McAllister a declarat, de altfel, că atât Consiliul și Comisia Europeană, dar și Parlamentul sunt în favoarea aderării altor state la UE, dar trebuie să respecte condițiile. „O țară care va fi pregătită să adere la UE va fi binevenită în familia noastră”, potrivit lui McAllister.
Și Politico notează într-o analiză că războiul lui Putin în Ucraina i-a făcut pe unii lideri europeni să-și facă planuri pentru extindere, fiind vorba de până la opt state. „În ciuda complexităților dureroase ale oricărui proces de extindere, agresiunea Rusiei a convins unele guverne ale UE că nu își permit să aștepte”, constată publicația.
SÂMBURE DE ADEVĂR: UE nu vorbește despre o extindere imediată. Atât Bruxellesul, cât și Chișinăul menționează necesitatea realizării reformelor necesare. Maia Sandu a declarat proiect de țară aderarea Republicii Moldova la UE până în 2030, același an fiind propus recent și de președintele Consiliului, Charles Michel.
Donează
---copie-thumb.webp){kind=small}
