NARAȚIUNI: 1. Chișinăul intenționează să denunțe Acordul de încetare a focului din 1992, ceea ce va duce la un nou conflict militar. 2. Chișinăul vrea să distrugă misiunea de pacificare de pe Nistru.
CONTEXT/ETOS LOCAL: La 2 martie 1992 a izbucnit conflictul armat de pe Nistru între forțele constituționale controlate de Chișinău și forțele separatiste de la Tiraspol, sprijinite de Moscova. În conflict s-au implicat și efective ale Armatei a XIV-a ruse, care staționează în stânga Nistrului din perioada sovietică. Faza armată a conflictului s-a încheiat după semnarea unui acord de pace de către președinții de atunci ai Republicii Moldova și Rusiei, Mircea Snegur și Boris Elțin. Acordul prevedea, printre altele, instituirea unei zone demilitarizate de-a lungul Nistrului, cunoscută ca Zona de Securitate și formarea unei misiuni de pacificatori din militari ruși, ai Republicii Moldova și regiuni separatiste.
Mulți experți și politicieni au criticat ulterior Acordul privind principiile reglementării paşnice a conflictului armat în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, din 21 iulie 1992.
L-au considerat ca pe o capitulare a Chișinăului, inclusiv pentru că Republica Moldova și Transnistria sunt puse pe picior de egalitate ca părți beligerante. În același timp, s-a notat că semnarea documentului de către Rusia este o dovadă a implicării acesteia în războiul de pe Nistru.
Așa-numitul ministru de externe de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, a dat două interviuri ample cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la semnarea Acordului. În cel acordat Sputink Moldova, Ignatiev spune că la un referendum (nerecunoscut de comunitatea internațională) din 2006, majoritatea populației din regiune a optat pentru independență cu posibilitatea ulterioară de aderare la Federația Rusă.
În interviul pentru RIA Novosti, Ignatiev vorbește despre o posibilă denunțare de către Chișinău a Acordului și consecințele unui asemenea act.
În aceeași perioadă, deputatul rus Dmitri Belik a declarat că dorința Transnistriei de a adera la Rusia ar trebui examinată „serios” și că ar trebui privită ca un eveniment „în perspectivă apropiată”.
Tensiunile legate de regiunea separatistă transnistreană, situată între Republica Moldova și Ucraina au crescut odată cu invazia rusă. Nu o dată, oficiali ruși, inclusiv propagandistul Kremlinului, Vladimir Soloviov, au vorbit despre intenția Rusiei de a ajunge la această regiune.
OBIECTIV: Să inoculeze ideea că autoritățile de la Chișinău ar intenționa să denunțe acordul de încetare a focului, justificând astfel o eventuală intervenție militară rusă „pentru a asigura pacea în regiune și a apăra cetățenii ruși din regiune”
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Chișinăul nu și-a manifestat vreodată intenția și nici măcar nu a pus vreodată în discuție posibilitatea denunțării acordului din 1992, chiar dacă unele prevederi ale acestuia, precum asigurarea liberei circulații, nu sunt respectate.
Denunțarea solicitărilor Chișinăului privind evacuarea pacificatorilor ruși a devenit deja parte a propagandei de la Kremlin și Tiraspol. De fapt, Republica Moldova cere evacuarea militarilor ruși și a muniției rămase din perioada sovietică. Este vorba de lucruri diferite. Iar Rusia și-a asumat la summitul OSCE de la Istanbul din 1999 să retragă trupele și muniția miliară până la sfârșitul anului 2001, lucru care nu s-a întâmplat nici până astăzi.
Donează
