Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn Telegram

Analize

Război în Ucraina: Cum folosește Kievul mesajele și simbolurile propagandei rusești împotriva Moscovei. De unde se informează ucrainenii

Un membru al Forțelor Teritoriale de Apărare ale Ucrainei stă în clădirea avariată a administrației regionale Harkiv, în urma unui bombardament în centrul orașului Harkiv, Ucraina, 1 martie 2022.
©EPA-EFE/SERGEY KOZLOV  |   Un membru al Forțelor Teritoriale de Apărare ale Ucrainei stă în clădirea avariată a administrației regionale Harkiv, în urma unui bombardament în centrul orașului Harkiv, Ucraina, 1 martie 2022.

Presa și utilizatorii rețelelor de socializare din Ucraina s-au mobilizat pentru a încuraja populația să reziste și pentru a răspândi cât mai mult – inclusiv în Rusia – informații despre război, din perspectiva Kievului. Un fenomen interesant este deturnarea de către ucraineni a unor mesaje și simboluri ale propagandei rusești, pe care Kremlinul le-a folosit inclusiv în războiul informațional împotriva Ucrainei.

Marele Război pentru Apărarea Patriei v.2

Unele agenții de presă din Kiev au început să numească luptele de apărare ale Ucrainei Marele Război pentru Apărarea Patriei. Narațiunea pare a fi mai mult o inițiativă a presei și nu este întâlnită, deocamdată, la nivelul discursului oficial. Agenția „Obozrevatel” de la Kiev analizează zilnic pierderile Rusiei în Marele Război pentru Apărarea Patriei din Ucraina împotriva Federației Ruse. Publicația substituie în mentalul colectiv ucrainean sensul sovietic al noțiunii de „Război pentru Apărarea Patriei” (frontul de Răsărit al celui de al Doilea Război Mondial, începând cu iunie 1941 până în mai 1945) cu un alt sens – cel al rezistenței ucrainenilor față de agresiunea Rusiei. De fapt, Kievul a renunțat de câțiva ani la catalogarea celui de al Doilea Război Mondial ca fiind unul de apărare a patriei, fapt care a iritat Rusia. Moscova a acuzat în repetate rânduri Ucraina că ar fi preluat narațiuni „naziste”.

O parte din populația ucraineană, mai ales în estul și sudul țării, încă este atașată emoțional de narativul legat de războiul anti-nazist al URSS. Unele organe de presă din Ucraina au încercat să canalizeze într-o direcție politică corectă pentru Kiev aceste sentimente istorice, transformându-le în elemente simbolice de rezistență a Patriei (Ucraina, și nu URSS) împotriva inamicului (Rusia, și nu Germania nazistă).

Marele Război pentru Apărarea Patriei a jucat un rol extrem de important în istoriografia și mentalul colectiv sovietic. Rusia lui Putin îi acordă, de asemenea, un rol extrem de important și îl folosește și în contextul eforturilor sale de cosmetizare a istoriei – care includ, printre altele, negarea rolului de agresor avut de URSS în timpul Celui de-al Doilea Război Mondial, când a invadat împreună cu Germania nazistă Polonia, a anexat teritorii românești și statele baltice și a atacat Finlanda. Toate acestea au avut loc înainte ca Hitler să încalce pactul Ribbentrop–Molotov și să invadeze URSS, moment care marchează debutul Marelui Război de Apărare a Patriei, și acela mitologizat.

Comparații istorice Rusia-Germania, Kiev-Londra

În ziua lansării invaziei asupra Ucrainei, președintele Volodimir Zelenski a comparat Federația Rusă cu Germania nazistă, iar agresiunea Moscovei asupra Ucrainei a fost comparată cu agresiunea Berlinului asupra Poloniei din 1939. Zelenski a spus că „Rusia ne-a atacat în mod brutal și sinucigaș dis-de-dimineață, tot așa cum a procedat Germania fascistă în anii celui de al Doilea Război Mondial”. Narațiunea oficială a fost „împrumutată” de o serie agenții de presă și posturi de televiziune din Ucraina, inclusiv ziare locale, fiind reprezentative diferite titluri de genul: „Rusia fascistă a declarat că va ataca obiectivele tehnologice SBU”. Prin astfel de narațiuni, Kievul încearcă să redirecționeze spre Rusia actuală ura ucrainenilor rusofoni din estul și sudul țării față de Germania nazistă. Mai mult decât atât, presa ucraineană compară apărarea Kievului cu apărarea Londrei din perioada celui de al Doilea Război Mondial. Kievul este comparat cu o cetate asediată tot așa cum era asediată și atacată pe cale aeriană Londra în anii celui de al Doilea Război Mondial. Aceste transformări narative au un scop defensiv, reprezentând o replică puternică la atacul informațional masiv al Rusiei împotriva Ucrainei și la valul de dezinformări privind „neonazismul” din Kiev și necesitatea de „denazificare” a societății ucrainene.  

Peisajul media din Ucraina în perioada războiului

În primele zile ale războiului, ucrainenii erau îndemnați să urmărească paginile oficiale ale autorităților pentru a nu fi dezorientați de propaganda rusă. În momentul invaziei a fost atacat website-ul agenției naționale de presă „Ukrinform”, dar și unele pagini web oficiale. Ucraina a interzis de câțiva ani portalurile de știri guvernamentale ruse și posturile de televiziune de la Moscova. Din acest motiv, spațiul media național a fost securizat din timp, însă în perioada războiului a devenit problematic accesul la informații veridice. Și-au continuat activitatea marile agenții de știri ca „Ukrainska Pravda” (Adevărul ucrainean), „Unian”, „Censor.net” ș.a. Audiovizualul Public (UA:Suspilne) a continuat să informeze cetățenii despre situația din țară, mai ales fiind util radioul care reprezintă un sistem facil de acces la informații. Nu degeaba, Rusia a bombardat un turn radio și TV din Kiev pentru a lăsa ucrainenii fără acces la informații oficiale. Un pas în întâmpinarea Ucrainei, pentru a extinde eforturile de informare  a populației, a fost făcut de București care a lansat prin Radio România o transmisie în direct a Radioului Ucrainean cu scopul de a informa ucrainenii plecați despre agresiunea rusă, precum și pentru a transmite informații vorbitorilor de limbă ucraineană care se află pe teritoriul României.

Rețelele de socializare, folosite pentru a sparge blocada informațională din Rusia

O sursă importantă de informare este contul de Facebook al Președintelui Ucrainei, dar și al Ministerului Apărării de la Kiev. Merită menționat faptul că în Ucraina se bucură de o mare popularitate canalele de Telegram care permit transmiterea de informații către populație prin intermediul dispozitivelor mobile. Unul dintre aceste canale este „Tvoia Bukovyna” (Bucovina ta), coordonat de Administrația Regională de Stat Cernăuți. Circa 40 de mii de urmăritori ai acestui canal de Telegram primesc zilnic informații despre situația din regiune, de pe front, dar și din orașul Cernăuți. Acest canal este folosit și pentru informarea cetățenilor despre atacurile aeriene și necesitatea de retragere în adăposturi. În Ucraina a fost lansată și o aplicație pentru telefoane mobile care anunță când se dă alarma aeriană. Kievul a luat o serie de măsuri pentru a ține legătura cu cetățenii: începând cu radiodifuziunea clasică și terminând cu aplicații pentru dispozitivele mobile.

Rețelele de socializare din Ucraina sunt pline de mesaje anti-Putin și anti-Rusia. Unul dintre obiectivele care par să fie asumate de numeroși cetățeni, este acela de a răspândi cât mai mult mesajele Ucrainei și informațiile despre război, inclusiv în Rusia, unde accesul la astfel de informații a fost blocat de autorități, care îi servesc publicului o realitate cosmetizată, în care Rusia execută o simplă operațiune specială în Donbass, nu o invazie la scară largă a unei alte țări. Aceste eforturi îi vizează și pe ucrainenii care au notorietate și sunt stabiliți în Rusia – sportivi, artiști, jurnaliști. Urmăritorii lor din Ucraina le cer  să își anunțe fanii și următorii pe Instagram că Putin este autorul unui genocid împotriva poporului ucrainean. Cei care se abțin de la comentarii sunt ținta unor critici virulente și chiar obscene.  

Tags: Ucraina , Rusia , Criza din Ucraina , Război în Ucraina
Propaganda de Razboi - Razboi in UCRAINA
Alte articole
SĂ FIE TOTUL CLAR. Apariția platformelor „liberale” de social media în Polonia și Ungaria

SĂ FIE TOTUL CLAR. Apariția platformelor „liberale” de social media în Polonia și Ungaria

Rețelele de socializare alternative au apărut și în țările-problemă ale UE, Polonia și Ungaria, unde dreapta și extrema-dreaptă sunt în căutarea unor platforme care să nu restricționeze postările cu un conținut radical. Aceste rețele au apărut în condițiile în care atât regimul Kaczyński, cât și cel condus de Viktor Orban, exercită deja un control semnificativ asupra mass-mediei din țările lor.

Mai rămâne România o redută anti-Rusia în regiune?

Mai rămâne România o redută anti-Rusia în regiune?

Alături de Polonia, România a fost dintotdeauna ţara cea mai ruso-sceptică din Europa de Est. Acest lucru nu înseamnă însă că influența rusă nu se simte și în România și nu afectează percepțiile românilor despre Occident.

În vreme ce Republica Cehă se pregătește de alegeri, președintele (pro-rus), premierul și șeful serviciilor de informații sunt angrenați într-un complicat joc pentru putere

În vreme ce Republica Cehă se pregătește de alegeri, președintele (pro-rus), premierul și șeful serviciilor de informații sunt angrenați într-un complicat joc pentru putere

Președintele pro-Rus al Republicii Cehe pare hotărât să scape de șeful serviciilor de informații interne, a cărui treabă este să oprească spionii ruși. A fost o vreme când șeful serviciului de informații s-a bucurat de sprijinul prim-ministrului, dar, având în vedere că alegerile bat la ușă, acesta din urmă are nevoie ca președintele să fie de partea sa.

Marin Gherman

03 Mar 2022
Marin Gherman

Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 5 min
  • Unele agenții de presă din Kiev au început să numească luptele de apărare ale Ucrainei Marele Război pentru Apărarea Patriei. Narațiunea pare a fi mai mult o inițiativă a presei și nu este întâlnită, deocamdată, la nivelul discursului oficial. O parte din populația ucraineană, mai ales în estul și sudul țării, încă este atașată emoțional de narativul legat de războiul anti-nazist al URSS. Unele organe de presă din Ucraina au încercat să canalizeze într-o direcție politică corectă pentru Kiev aceste sentimente istorice, transformându-le în elemente simbolice de rezistență a Patriei (Ucraina, și nu URSS) împotriva inamicului (Rusia, și nu Germania nazistă).
  • În ziua lansării invaziei asupra Ucrainei, președintele Volodimir Zelenski a comparat Federația Rusă cu Germania nazistă, iar agresiunea Moscovei asupra Ucrainei a fost comparată cu agresiunea Berlinului asupra Poloniei din 1939. Presa ucraineană compară apărarea Kievului cu apărarea Londrei din perioada celui de al Doilea Război Mondial.
  • Rețelele de socializare din Ucraina sunt pline de mesaje anti-Putin și anti-Rusia. Unul dintre obiectivele care par să fie asumate de numeroși cetățeni, este acela de a răspândi cât mai mult mesajele Ucrainei și informațiile despre război, inclusiv în Rusia, unde accesul la astfel de informații a fost blocat de autorități, care îi servesc publicului o realitate cosmetizată, în care Rusia execută o simplă operațiune specială în Donbass, nu o invazie la scară largă a unei alte țări. Aceste eforturi îi vizează și pe ucrainenii care au notorietate și sunt stabiliți în Rusia – sportivi, artiști, jurnaliști. Urmăritorii lor din Ucraina le cer să își anunțe fanii și următorii pe Instagram că Putin este autorul unui genocid împotriva poporului ucrainean.
Presa rusă independentă, despre cei care au ucis civili ucraieni la Dnipro și cum se folosește regimul Putin de frică
Presa rusă independentă, despre cei care au ucis civili ucraieni la Dnipro și cum se folosește regimul Putin de frică

„În Rusia, jurnaliștii nu pun întrebări” i-a spus unei jurnaliste un ofițer suspectat că ar fi fost implicat în bombardarea unui bloc de locuințe din orașul ucrainean Dnipro. Presa rusă independentă mai scrie și cum eforturile Kremlinului de a mări efectivele armatei par supuse eșecului, dar și despre felul în care regimul Putin încearcă să îi țină sub control pe ruși și să se impună în plan internațional prin frică.

Mariana Vasilache
Mariana Vasilache
23 Jan 2023
Georgia riscă să își compromită relațiile cu Occidentul și să revină în orbita Rusiei dacă fostul președinte, Miheil Saakașvili, moare în detenție
Georgia riscă să își compromită relațiile cu Occidentul și să revină în orbita Rusiei dacă fostul președinte, Miheil Saakașvili, moare în detenție

Pe parcursul ultimului an, starea de sănătate a fostului președinte al Georgiei, Miheil Saakașvili, care execută o sentință de șase ani de închisoare, a fost un subiect important al dezbaterilor politice atât în interiorul, cât și în afara Georgiei. Opoziția și avocații lui Saakașvili spun că acesta ar trebui transferat la o clinică europeană unde să fie tratat pentru afecțiuni psihice, degradarea personalității și depresie profundă. Guvernul susține că fostul președinte ar simula. În sfârșit, dinspre Bruxelles vin semnale că dacă Miheil Saakașvili moare în detenție, viitorul european al Georgiei ar putea fi amenințat.

Diana Şanava
Diana Şanava
20 Jan 2023
Presa rusă independentă despre masacrul de la Makeevka, rusificarea copiilor ucraineni deportați și noua cursă a înarmărilor
Presa rusă independentă despre masacrul de la Makeevka, rusificarea copiilor ucraineni deportați și noua cursă a înarmărilor

Autoritățile ruse au recunoscut pentru prima oară pierderi masive provocate de un atac ucrainean, iar schimbarea tacticii de comunicare pare să fi fost făcută pentru a preveni un scandal, scrie presa rusă independentă. Tot aceasta relatează despre rusificarea copiilor ucraineni deportați în Rusia și despre cursa înarmărilor declanșată de invadarea Ucrainei.

Mariana Vasilache
Mariana Vasilache
13 Jan 2023
Filiera estoniană: în timp ce încearcă să ajungă în Europa, mii de refugiați ucraineni se văd nevoiți să se îndrepte către est, pentru a evita luptele
Filiera estoniană: în timp ce încearcă să ajungă în Europa, mii de refugiați ucraineni se văd nevoiți să se îndrepte către est, pentru a evita luptele

Orașul estonian Narva este legat de Ivangorod în Rusia de Podul Prieteniei, un nume care poate părea ironic acum, când mulți refugiați ucraineni trec podul în drumul lor către Europa. Ei se văd nevoiți să se îndrepte către est, apoi către nord, deoarece luptele din Ucraina le blochează ruta către vest. O rețea de voluntari ruși și estonieni îi ajută pe acești refugiați. În timp ce o parte din ei își continuă drumul către alte țări europene, mulți au ales să rămână în mica țară baltică, unde autoritățile încep să se simtă depășite.

Olesja Lagashina
Olesja Lagashina
12 Jan 2023