Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn Telegram

Analize

PROEKT.MEDIA: Cum minte Ministerul Apărării rus despre victoriile din Ucraina

Reprezentantul oficial al Ministerului rus al Apărării, generalul Igor Konașenkov, vorbește cu presa în timpul unui briefing despre lupta împotriva terorismului în Siria, la Centrul de management al apărării naționale al Rusiei din Moscova, Rusia, 04 mai 2018.
©EPA-EFE/MAXIM SHIPENKOV  |   Reprezentantul oficial al Ministerului rus al Apărării, generalul Igor Konașenkov, vorbește cu presa în timpul unui briefing despre lupta împotriva terorismului în Siria, la Centrul de management al apărării naționale al Rusiei din Moscova, Rusia, 04 mai 2018.

În fiecare zi, cetățenii ruși află din știri despre reușitele armatei pe frontul din Ucraina. Chiar și atunci când trupele se retrag, sau cuceresc câteva sate mici cu prețul unor pierderi mari, reprezentantul Ministerului Apărării, Igor Konașenkov, vorbește despre reușite importante. Investigația PROEKT.MEDIA  relevă că multe victorii sunt falsuri aritmetice și geografice.

Vladimir Putin a anunțat începutul „operațiunii militare speciale” în Ucraina, dimineața devreme, pe 24 februarie, iar în cursul zilei, secretarul de presă al Ministerului Apărării Igor Kanașenkov deja raporta că: „În urma loviturilor forțelor ruse au fost distruse 74 de obiective de infrastructură militară ale Ucrainei”.

Această cifră ar suna impunător, dacă nu am fi atenți la aritmetica prezentată în continuare de reprezentantul departamentului militar. În lista obiectivelor se regăsesc 11 aeroporturi, patru drone Bayraktar, 18 stații de radiolocație, trei puncte de comandă, o bază militară maritimă și un elicopter –  în sumă, de două ori mai puțin decât cifra anunțată de Konașenkov.

Să verificăm: 11+4+18+3+1=37

Astfel, din prima zi a războiului, a început o epocă a falsurilor neîntrerupte privind reușitele militare ale Rusiei. Dacă prima neconcordanță poate fi explicată prin tăinuirea unor detalii, gafele ulterioarele nu mai pot fi justificate. Proekt a urmărit toate briefingurile lui Konașenkov de la începutul războiului și a ajuns la concluzia că datele Ministerului Apărării conțin o mulțime de erori, nu respectă regulile aritmeticii, contrazic geografia și bunul simț. De dragul iluziei succesului, subalternii lui Șoigu au elaborat chiar o limbă rusă a lor, cu totul deosebită. Fără cunoașterea acestui limbaj este imposibil să înțelegi declarațiile militarilor.

Dicționarul lui Konașenkov

„În general, opun rezistență detașamentele înarmate ale naționaliștilor. Militarii forțelor armate ale Ucrainei încercă să se eschiveze de la acțiunile de luptă”, este modul în care, din prima zi de război, Konașenkov a început să manipuleze în limba rusă.

Secretarul de presă al Ministerului Apărării făcea astfel deosebirea dintre cei care ca s-ar fi retras sau predat, pe care îi numea respectuos militari ucraineni, și cei cei care opun rezistență, pe care îi numea „naționaliști”. De fapt, mitul unei victorii rapide a Rusiei și a refuzului armatei ucrainene de a opune rezistență a încetat să mai fie actual peste numai o săptămână. La începutul lunii martie a devenit clar că blitzkriegul nu a reușit și Konașenkov a schimbat rapid retorica, abandonând împărțirea în naționaliști răi și militari buni. Acum cuvintele „naționaliști” și „naziști” reprezintă definiția generală a dușmanului. „Forțele armate ale Ucrainei” sunt menționate doar în contextul infrastructurii militare.

[...]

Pentru ca războiul din Ucraina să reprezinte pentru spectatorii ruși o acțiune corectă din punct de vedere ideologic și una de succes, Ministerul Apărării utilizează o mulțime de expresii cu sens ambiguu. Pe 25 februarie Konașenkov a anunțat în mod solemn: „A fost încheiată blocarea orașului Cernigov”. Fraza suna ca o reușită, în realitate, însă, luptele se dădeau în acel moment în preajma orașului, iar orașul nu a fost până la urmă acaparat. De altfel, cuvântul „acaparat” nu este folosit niciodată de Ministerul Apărării, armata rusă „ia sub control” orașele și satele din Ucraina. […]

Bineînțeles, Konașenkov relatează foarte rar despre victimele în rândul civililor și mereu îi acuză pe ucraineni de uciderea lor. […]

Desigur, Konașenkov nu s-a referit niciodată la retragerile armatei ruse. Plecarea de lângă Kiev și Cernigov la sfârșitul lunii martie a fost numită „regruparea planificată a trupelor”.

Naționaliști, luptători, naziști – militarii ucraineni

A lua sub control – a acapara un oraș sau o localitate din Ucraina

A bloca – armata rusă luptă în împrejurimile unui oraș dar nu îl poate cuceri

Curățare – lupte stradale

Regruparea planificată a trupelor – retragerea armatei ruse

Operațiune militară specială – război

Se pare că astfel de „regrupări planificate”, adică retrageri, au fost foarte multe, astfel încât Konașenkov a fost nevoit să jongleze nu doar cu limba rusă, dar și la capitolul geografie.

A fost obținut controlul localităților Krasnîi Liman, Torskoe, Kremennaia”, a raportat el pe 2 martie despre succesul armatei în regiunea Luhansk.

În primele zile de război, Konașenkov a creat iluzia succesului enumerând o mulțime de localități mici pe care armata rusă le-a luat „sub control”, în medie câte opt localități pe zi. În cazul în care nu erau suficiente reușitele reale, erau repetate cele mai vechi – oricum spectatorul nu reținea denumirile necunoscute și era dispus să creadă relatărilor despre noile succese. Îndeosebi, secretarul de presă a evidențiat orășelul Kremennaia, situat la 95km nord-vest de Luhansk.

Pe 7 martie, la doar cinci zile după prima cucerire, Konașenkov a raportat luarea sub control a orașelor  „Smoleaninovo, Voievodsk și Kremennaia”. Pe 8 martie, din nou, trupele republicii populare Luhansk au înaintat nouă kilometri și au luat sub control „Borsonino și Kremennaia”, pentru a treia oară. Cel mai probabil, în realitate, în martie, orașul nu a fost cucerit [...]

Mai mult, pe 31 martie, Konașenkov a revenit la orașul „preluat” de trei săptămâni, anunțând că trupele LNR au purtat lupte cu naționaliștii la marginea localității Kremennaia. Potrivit acestuia, pe 1 aprilie au fost blocate împrejurimile nordice, iar pe 21 aprilie, peste o lună și jumătate de la primul raport, el a povestit pentru a patra oară despre cucerirea orașului „fără distrugeri importante ale obiectivelor de infrastructură orășenească și locuințe”.

Aceeași situație se atestă și în cazul orașului Krasnîi Liman: pentru prima dată a fost luat în stăpânire pe 2 martie. În următoarele luni, însă, în localitatea care ar fi trebuit să se afle sub controlul armatei ruse, în mod magic apăreau ba depozite de armament, ba „forțe ale armatei ucrainene pe poziții de foc”, care erau anihilate imediat. Peste aproape trei luni, pe 28 mai, Konașenkov a anunțat din nou cucerirea Kransnîi Liman.

Aceste cazuri nu sunt excepții, ci regulă. Cercetând briefingurile lui Konașenkov, Proekt a depistat că cel puțin 25 de localități au fost cucerite de mai multe ori.

[…]

Erorile de calcul au apărut chiar în primele zile ale „operațiunii speciale”, declarațiile făcute într-o singură zi se contraziceau. Pe 28 februarie, secretarul de presă a raportat dimineața - 314 tancuri distruse de la începutul operațiunii, iar seara - 311. La fel și în privința altor echipamente. […]

Un adevărat flux de anunțuri privind pierderile ucrainene a început de la 13 aprilie, deși cu doar două săptămâni mai devreme (30 martie) a fost anunțată o „regrupare planificată a trupelor”, adică retragerea de lângă Kiev și de atunci pe front nu au avut loc schimbări esențiale. Konașenkov, însă, a raportat distrugerea nu a zeci, ci a sute de obiective de infrastructură militară ucrainene.

[…]

Lupta cu fantomele

Aviația de luptă a regimului de la Kiev a fost distrusă aproape în totalitate”, a anunțat Konașenkov pe 6 martie, adică la o săptămână și jumătate de la începutul războiului.

Potrivit declarațiilor lui, la acea vreme, Rusia a distrus în aer și la sol 93 de avioane. Aceasta într-adevăr ar însemna cea mai mare parte a aviației Ucrainei, care până la război avea 98 de avioane militare, iar cu cele 35 de transportare și 5 speciale – maximum 138 de unități. Teoretic, rușii ar fi putut distruge și avioanele de antrenament: armata ucraineană deținea 61 de unități, însă, împreună cu acestea, totalul nu ajunge la 200. Pe de altă parte,  chiar Ministerul rus al Apărării declarase că până la război Ucraina deținea 152 de avioane.

Oricare din aceste cifre ar fi fost corectă, Konașenkov oricum a depășit limita. La 26 iunie, el a raportat în total 215 unități distruse.

Presa de propagandă susține că cifrele pierderilor ucrainene cresc din cauză că armata rusă distruge tehnica militară acordată Ucrainei de Europa și SUA. Potrivit surselor deschise, țările occidentale ar fi putut transmite Ucrainei avioane militare, însă niciun stat nu a anunțat oficial acest lucru. La sfârșitul lunii mai, mass-media ucraineană a scris doar că au fost aduse avioane de vânătoare Su-25 dezasamblate.

[…]

Pe 26 iunie, Konașenkov anunțase distrugerea a peste 3800 de mașini blindate și tancuri. Însă chiar Ministerul Apărării rus estima că Ucraina ar fi dispus de 2416 unități blindate. Alte 700 de vehicule blindate au fost livrate de aliați. Cum reușește să lupte Ucraina în continuare dacă a rămas fără tehnică – rămâne un mister.

[…]

Tags: Rusia , Război în Ucraina , Revista presei , Presă rusă independentă
Propaganda de Razboi - Razboi in UCRAINA
Alte articole
Cum este folosită limba română ca instrument al războiului hibrid dus de Moscova în Republica Moldova

Cum este folosită limba română ca instrument al războiului hibrid dus de Moscova în Republica Moldova

În cei 30 de ani de independență pentru Republica Moldova limba vorbită în acest teritoriu a fost folosită abil nu numai în disputele identitare interne, dar și ca instrument al războiului hibrid dus de Rusia pe teritoriul Republicii Moldova și dincolo de acesta.

Polonia: decăderea presei libere, mărirea „Părintelui Director”

Polonia: decăderea presei libere, mărirea „Părintelui Director”

Polonia urmează calea bătută de Ungaria și prim-ministrul acesteia. După ce și-a adus sub control Tribunalul Constituțional și Curtea Supremă, guvernul naționalist al partidului Lege și Justiție a început să sufoce fără milă organizațiile de presă independente și să restricționeze libertatea de exprimare. În curând, magnatul media Tadeusz Rydzyk ar putea să devină cea mai importantă persoană fără funcție publică din Polonia și cel mai puternic jucător de pe piața media, în afară de radiodifuzorul public. Este preot, om de afaceri și prieten apropiat al multor politicieni de dreapta.

Impactul războiului asupra societății ucrainene: explozie de ură față de Rusia și creștere spectaculoasă a popularității lui Zelenski

Impactul războiului asupra societății ucrainene: explozie de ură față de Rusia și creștere spectaculoasă a popularității lui Zelenski

Războiul a avut un impact puternic asupra percepției ucrainenilor, lucru probat de sondajele de opinie apărute după 24 februarie. Din politician aflat în cădere liberă în sondaje, Volodimir Zelenski a ajuns la cote de încredere neverosimil de mari. Rusia a ajuns să fie urâtă de majoritatea ucrainenilor, care acum se desprind și de Patriarhia Moscovei.

Veridica

06 Jul 2022

Actualizat la: 06 Jul 2022 18:17:47
Veridica

Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 7 min
Presa rusă independentă, despre cei care au ucis civili ucraieni la Dnipro și cum se folosește regimul Putin de frică
Presa rusă independentă, despre cei care au ucis civili ucraieni la Dnipro și cum se folosește regimul Putin de frică

„În Rusia, jurnaliștii nu pun întrebări” i-a spus unei jurnaliste un ofițer suspectat că ar fi fost implicat în bombardarea unui bloc de locuințe din orașul ucrainean Dnipro. Presa rusă independentă mai scrie și cum eforturile Kremlinului de a mări efectivele armatei par supuse eșecului, dar și despre felul în care regimul Putin încearcă să îi țină sub control pe ruși și să se impună în plan internațional prin frică.

Mariana Vasilache
Mariana Vasilache
23 Jan 2023
Georgia riscă să își compromită relațiile cu Occidentul și să revină în orbita Rusiei dacă fostul președinte, Miheil Saakașvili, moare în detenție
Georgia riscă să își compromită relațiile cu Occidentul și să revină în orbita Rusiei dacă fostul președinte, Miheil Saakașvili, moare în detenție

Pe parcursul ultimului an, starea de sănătate a fostului președinte al Georgiei, Miheil Saakașvili, care execută o sentință de șase ani de închisoare, a fost un subiect important al dezbaterilor politice atât în interiorul, cât și în afara Georgiei. Opoziția și avocații lui Saakașvili spun că acesta ar trebui transferat la o clinică europeană unde să fie tratat pentru afecțiuni psihice, degradarea personalității și depresie profundă. Guvernul susține că fostul președinte ar simula. În sfârșit, dinspre Bruxelles vin semnale că dacă Miheil Saakașvili moare în detenție, viitorul european al Georgiei ar putea fi amenințat.

Diana Şanava
Diana Şanava
20 Jan 2023
Presa rusă independentă despre masacrul de la Makeevka, rusificarea copiilor ucraineni deportați și noua cursă a înarmărilor
Presa rusă independentă despre masacrul de la Makeevka, rusificarea copiilor ucraineni deportați și noua cursă a înarmărilor

Autoritățile ruse au recunoscut pentru prima oară pierderi masive provocate de un atac ucrainean, iar schimbarea tacticii de comunicare pare să fi fost făcută pentru a preveni un scandal, scrie presa rusă independentă. Tot aceasta relatează despre rusificarea copiilor ucraineni deportați în Rusia și despre cursa înarmărilor declanșată de invadarea Ucrainei.

Mariana Vasilache
Mariana Vasilache
13 Jan 2023
Filiera estoniană: în timp ce încearcă să ajungă în Europa, mii de refugiați ucraineni se văd nevoiți să se îndrepte către est, pentru a evita luptele
Filiera estoniană: în timp ce încearcă să ajungă în Europa, mii de refugiați ucraineni se văd nevoiți să se îndrepte către est, pentru a evita luptele

Orașul estonian Narva este legat de Ivangorod în Rusia de Podul Prieteniei, un nume care poate părea ironic acum, când mulți refugiați ucraineni trec podul în drumul lor către Europa. Ei se văd nevoiți să se îndrepte către est, apoi către nord, deoarece luptele din Ucraina le blochează ruta către vest. O rețea de voluntari ruși și estonieni îi ajută pe acești refugiați. În timp ce o parte din ei își continuă drumul către alte țări europene, mulți au ales să rămână în mica țară baltică, unde autoritățile încep să se simtă depășite.

Olesja Lagashina
Olesja Lagashina
12 Jan 2023