Analize

Presa rusă independentă, despre haosul din armata lui Putin și armele acesteia „din vremea bunicului”

Vehicule blindate rusești distruse în orașul Lîman, zona Donețk, Ucraina, 11 octombrie 2022
© EPA-EFE/ATEF SAFADI   |   Vehicule blindate rusești distruse în orașul Lîman, zona Donețk, Ucraina, 11 octombrie 2022

Susține jurnalismul independent

Schimbările frecvente ale conducerii forțelor ruse din Ucraina și scandalurile cu Evgheni Prigojin sunt legate de înfrângerile de pe front și jocurile politice ale lui Putin, scrie presa independentă rusă. Tot aceasta notează că armata a început să folosească obuziere din epoca lui Stalin și observă cât de săracă a fost parada militară din Piața Roșie.

RE:RUSSIA: Rotația insuccesului. Ce se află în spatele scandalului cu Prigojin și a haosului din conducerea militară rusă

Noul demers scandalos al patronului grupului Wagner, Evghenii Prigojin, relevă conflictul îndelungat din interiorul cercurilor conducătoare ruse, criza structurilor militare și procesele erodării mașinăriei de stat. Cearta dintre Prigojin și conducerea Ministerului Apărării reprezintă doar vitrina unor procese mult mai ample ce reflectă „dinamica politică” a războiului. Timp de aproape 15 luni, Kremlinul nu a elaborat o structură clară de conducere a „operațiunii speciale”, dimpotrivă, menține tensiunea între structurile militare și facțiunile concurente. Din cauza insucceselor militare consecutive, responsabili de la diferite niveluri de luare a deciziilor, departamente și grupări din conducerea militară, pasează responsabilitatea unii altora, fapt ce provoacă conflicte complexe. La etapa actuală, Kremlinul consideră că aceste conflicte ce implică conducerea armată și structurile militare concurente sunt utile și gestionabile. Această strategie, însă, va avea consecințe sistemice grave, iar în cazul continuării deteriorării situației pe front sau în interiorul Rusiei, ar putea ieși cu totul de sub control.

În înregistrările video publicate la sfârșitul săptămânii trecute, patronul grupului Wagner, Evghenii Prigojin, a depășit orice limită. Pe fundalul cadavrelor unor mercenari, el a lansat invective la adresa conducerii militare  și a declarat că va retrage trupele sale de pe pozițiile de luptă. Astfel, el practic a declarat că nu se supune comandamentului unic al grupării ruse în Ucraina, în fruntea căruia Putin l-a numit pe șeful statului major, Valerii Gherasimov.

Un alt episod al conflictului dintre Prigojin și conducerea militară a avut loc la sfârșitul lunii decembrie. Atunci însă injuriile la adresa conducerii veneau din partea mercenarilor Wagner, în timp ce Prigojin doar s-a alăturat mesajului. […]

În ambele cazuri, Evghenii Prigojin a avut nevoie de un conflict public pentru a justifica faptul că grupul Wagner, care în opinia publică este mai eficient decât unitățile regulate ale Ministerului Apărării, nu a reușit să ocupe orașul Bahmut, asediat încă din luna august 2022. Acest conflict reprezintă doar vârful aisbergului – reflectă atmosfera de instabilitate, de conflict și chiar de haos în gestionarea întregii „operațiuni” pe parcursul celor 14 luni și jumătate. […]

Chiar și după eșecul blitzkriegului nu a fost numit un comandant unic al grupului de armate. Experții ISW consideră că reticența lui Putin de a numi un comandant este legată de temeri cu caracter politic. […] scurgerile de informații denotă cauze mai profunde: șeful statului major Gherasimov ar fi fost împotriva unei invazii de amploare cu scopul ocupării părții de est a Ucrainei și a Kievului. Cel mai probabil că, în această situație, Putin nu l-a perceput drept un aliat de încredere pentru conducerea „operațiunii”, după eșecul planului inițial.

Prima încercare de a reconfigura conducerea armatei a fost numirea neanunțată public în poziția de comandat al grupului a generalului Alexandr Dvornikov, în aprilie 2022. Această numire, însă, nu a putut schimba cursul campaniei militare nepregătite și satisface așteptările nerealiste ale lui Putin, care spera să ia sub control până la 9 mai anul trecut regiunile Donețk și Luhansk. Astfel, la sfârșitul lunii mai, Dvornikov a fost înlocuit cu generalul Ghenadii Jidko.

Următoarea etapă a reformării sistemului de conducere a avut loc în iunie 2022, când Jidko a constituit grupurile operative Sud, Vest, Centru și Est și le-a desemnat comandanții. Delimitarea zonelor de responsabilitate a acestora nu a fost făcută publică, ceea ce a provocat confuzie pentru opinia publică și a îngreunat dirijarea trupelor. În iulie-august, pe fundalul stagnării ofensivei ruse, au fost substituiți practic toți comandanții grupurilor. […]

Tot atunci, la începutul verii, pe fundalul nemulțumirii lui Putin față de militari, a răsărit steaua lui Evghenii Prigojin, care a obținut permisiunea de a înrola deținuți în cadrul grupului Wagner. […]

În octombrie, Prigojin și Kadîrov au salutat cu entuziasm numirea generalului Surovikin, a treia în decurs de cinci luni, în calitate de comandant al teatrului de operațiuni militare. Aceasta a întărit pozițiile grupului Wagner care, asumându-și ofensiva în vederea cuceririi orașului Bahmut, a început să primească livrări semnificative de armament și muniție din partea forțelor armate ruse, informează ISW. Potrivit serviciilor britanice, grupul Wagner a numărat la un moment dat aproximativ 50 de mii de persoane, ceea ce reprezenta aproximativ un sfert din totalul forțelor militare ruse concentrate la frontieră cu Ucraina în ajunul invaziei în februarie 2022. Potrivit estimărilor americane, până în luna februarie 2023, grupul Wagner a pierdut până la 30 de mii de persoane, folosind condamnații în calitate de carne de tun.

Oricum, orașul Bahmut nu a fost cucerit în timpul toamnei, fapt ce a condus la o nouă schimbare de atitudine a Kremlinului. Astfel, în perioada noiembrie 2022 – ianuarie 2023 au fost înlocuiți doi din patru comandați de grupări (sau districte militare), adjunctul ministrului Apărării și comandantul forțelor aeropurtate. Comandant al grupului de armate a fost numit șeful Statului major, Gherasimov, în pofida criticii acerbe din partea grupului Wagner și a bloggerilor la adresa acestuia. Prigojin, dimpotrivă, a rămas fără posibilitatea de a racola deținuți, adică de a-și reface armata sa.

Așteptata ofensivă de iarnă a trupelor ruse nu a avut loc, sau nu a fost eficientă. Pe acest fundal a urmat o nouă serie de rocade la conducerea operațiunii ruse și la Ministerul Apărării. Eșecul l-a făcut pe Putin să împartă responsabilitatea pentru „operațiunea” din Ucraina între fracțiunile militare concurente, consideră analiștii ISW. În aprilie 2023, în timpul vizitei sale în teritoriile ocupate, conform relatărilor presei, Putin s-a întâlnit cu generalul Teplinskii, numit recent comandant al forțelor aeropurtate, și generalul Lapin, înlăturat anterior din funcția de conducător al districtului militar Centru. El nu a fost însoțit în acea vizită nici de Șoigu, nici de Gherasimov, ceea ce denotă că aceștia au căzut din nou în dizgrație.

Eșecurile armatei ruse în Ucraina sunt o consecință a politicii de personal dezorganizate, în urma căreia structurile de comandă ale armatei ruse devin tot mai divizate. În același timp, deciziile lui Putin în privința armatei urmăresc aceeași logică ca și în politica internă: președintele preferă rotația și nu demiterea directă a funcționarilor pentru a-și păstra posibilitatea de a miza pe fracțiunile concurente, de a le confrunta între ele ca să se prezinte ca un arbitru în aceste confruntări.

Aceasta denotă că preocupările prioritare ale lui Putin sunt de ordin politic, în pofida faptului că ele afectează calitatea conducerii „operațiunii” și a controlului armatei.

[…]

THE INSIDER: Armata rusă repune în uz tehnica de pe vremea lui Stalin și Brejnev

Forțele armate ruse au pierdut în Ucraina cel puțin 1905 tancuri, 2316 de mașini de luptă pentru infanterie și 586 de piese de artilerie autopropulsate și remorcate. Industria rusească încearcă să livreze cât mai rapid pe front noi modele de mașini în locul celor pierdute, dar acestea sunt evident insuficiente. Situația este agravată și de faptul că în jumătate de an de la începutul mobilizării au fost formate noi unități care de asemenea au nevoie de dotare tehnică. Astfel, completările vin din depozitele de armament și muniție moștenite din perioada sovietică. The Insider constată că în multe cazuri tehnica militară are cu mult mai mulți ani de la data fabricației decât vârsta soldaților care o utilizează.

„Revenirea triumfală”

T-62 cu toate modificările sale este cel mai popular model de tancuri din perioada Războiului Rece. Acesta s-a produs din 1962 și a fost „botezat în luptă” în 1968, în timpul ocupării Cehoslovaciei. Tancul s-a „remarcat” în mai multe conflicte din Orientul Mijlociu și Africa, în timpul războiului sovieto-afgan și în cele două războaie din Cecenia. Ultima dată înainte de fi scos din dotarea armatei ruse, T-62 a fost utilizat în timpul războiului cu Georgia în 2008.

Rusia a redeschis depozitele cu T-62 în 2017, atunci când aceste tancuri au ajuns în Siria, la dispoziția forțelor dictatorului Bashar al-Assad. […] Potrivit însemnelor „DSB”, tancurile au ajuns în dotarea „batalioanelor voluntare de asalt” ale grupului Wagner, în perioada când Prigojin deja nu mai era în relații bune cu Ministerul rus al Apărării, în consecință fiindu-i mai dificil să primească tehnică modernă.

Totodată, „conservele” T-62 sunt utilizate în timpul antrenării persoanelor mobilizate. E posibil că din această cauză tancurile au fost trimise pe front destul de repede: primul eșalon a ajuns la Melitopol la sfârșitul lunii mai 2022. Ulterior, cea mai mare parte dintre acestea au ajuns în Donbas și pe malul drept al râului Nipru.

Istoricul militar Bernhardt Kast susține că T-62 nu se deosebesc foarte tare de modelele timpurii ale T-72, care de asemenea sunt folosite în conflict. În lupte, însă, multe din aceste tancuri au fost fie distruse, fie capturate, în special în timpul contraofensivei ucrainene în direcția Herson. În prezent, ucrainenii utilizează tancurile capturate în special pentru instruire sau ca mașini de evacuare și reparare. […]

Obuzier D-1 de „calitate stalinistă”

Obuzierele de 152 mm D-1 modelul anului 1943 reprezintă cel mai elocvent exemplu de tehnică „de pe vremea bunicului” din dotarea rusă în războiul din Ucraina. Obuzierele au fost folosite în ultima etapă a celui de-Al Doilea Război Mondial și utilizate de armata sovietică până în anii 1980. În 2021, Rusia avea în depozitele sale aproximativ 700 de astfel de tunuri.

Bloggerul rus Andrei Morozov, militar LNR, scria pe canalul său de Telegram că D-1 au început să fie aduse în unități în august 2022, inclusiv pentru a fi folosită muniția veche de calibrul 152 mm. Însă primele obuziere de acest fel au apărut în Donbas în octombrie. Ulterior, Morozov a publicat cadre cu utilizarea D-1 în lupte, cel mai probabil din vara anului trecut. […]

Primele fotografii cu BTR-50 (introdusă în dotarea armatei sovietice în 1954) în „zona operațiunii speciale” au fost publicate de bloggerul prorus Kirill Fedorov. Ulterior, cadre cu blindata au fost publicate de Ukraine Weapons Tracker. Experții au observă că este vorba de modelul BTR-50PU. Analiștii cred că apariția BTR-50 în Ucraina este legată de deficitul de blindate, inclusiv de blindate ușoare. […]

Tunul MT-12 (în dotarea armatei din 1955) a fost văzut nu demult de locuitorii din Eupatoria din Crimeea ocupată. O fotografie cu T-12 a fost publicată de organizația Conflict Intelligence Team, care urmărește acțiunile militarilor ruși inclusiv din surse deschise. Având în vedere că T-12 este remorcat de un camion militar, tunul nu mai pare să fie o piesă de muzeu sau paradă și cel mai probabil este transportat pe una din liniile de apărare din Crimeea.

Deocamdată nu se știe nimic despre utilizarea T-12 în luptele din Ucraina, însă modelul modernizat din 1970 al MT-12 „Rapira” este folosit de ambele părți ca o armă de artilerie obișnuită. Armata ucraineană folosește aceste modele improvizând un sistem de artilerie autopropulsată, instalate pe transportatorul MT-LB. Este cunoscut un caz în care trupele ucrainene au distrus tehnică rusească direct dintr-un MT-12. […]

T-54 și T-55 sunt tancuri care au devenit simboluri ale Războiului Rece. Primele modele au fost folosite încă din 1945, iar prima acțiune de luptă, ca și în cazul T-62, a fost în timpul reprimării unei revoluții anticomuniste, a celei  din Ungaria din 1956. De atunci și până în prezent, acest model de tanc este folosit practic în toate conflictele militare. De exemplu, în Sudan.

Curios e faptul că în timpul invaziei în Ucraina, forțele ucrainene au folosit primele T-55. Este vorba de M-55S, modernizat de sloveni, cu tun de calibrul 105 mm (standard NATO) și sistem computerizat de tragere. Potrivit surselor The Insider, cu astfel de tancuri și cu mașini de luptă americane M2 Bradley, este echipată una din brigăzile pregătite pentru contraofensiva ucraineană.

Oficial, T-55 sunt scoase din dotarea armatei rusești din 2010, dar un număr de unități au rămas în depozite. Despre o posibilă repunere a T-54/55 la dispoziția forțelor ruse a anunțat CIT, care deține fotografii cu un eșalon de astfel de tancuri în Orientul Îndepărtat. În scurt timp au apărut și fotografii cu un astfel de tanc pe linia frontului din regiunea Zaporojie. Se pare că rușii le folosesc fără nicio modernizare. […]

Orice apariție în cadrul armatei ruse a vreunui „nou” model de tehnică învechită stârnește un val de glume pe rețelele sociale. Utilizatorii Twitter scriu că în curând Rusia va recurge la celebrele T-34, care până în prezent pot fi văzute la parade și pe postamentele din întreaga țară.

 […]

AGENTS.MEDIA: Parada militară de ziua Victoriei a arătat epuizarea capacităților armatei ruse în al doilea an de război în Ucraina

La parada de 9 mai au luat parte doar aproximativ 8 mii de militari. Este cel mai mic număr de participanți din 2008 încoace. La aceasta paradă, de asemenea, n-au venit mai multe unități ale forțelor armate prezente anul trecut. În ceea ce privește defilarea tehnicii militare, în Piața Roșie nu și-au făcut apariția tancurile moderne, transportoarele blindate și alte echipamente implicate în războiul din Ucraina.

Inițial, Ministerul Apărării anunțase că la paradă vor participa aproximativ 10 mii de militari, în realitate însă au fost mai puțini. În timpul transmisiunii, prezentatorul a anunțat participarea a 8 mii de militari.

  • 8 mii de militari au ieșit ultima oară la paradă în anul 2008. În 2022 au fost 11 mii, iar în 2020 la parada amânată din cauza restricțiilor pandemice au participat 14 mii de militari.
  • De data aceasta, comparativ cu anii precedenți, și tehnică militară a fost mult mai puțină. Prin Piața Roșie au trecut vehiculele blindate „Tigr”, „Ural”, „KamAz”, sistemele de rachete „Iskander”, „S-400”, „Iars”, transportorul „Bumerang”. Dintre tancuri a fost prezent doar „T-34”.
  • Pentru comparație, anul trecut la paradă au defilat 10 tancuri „T-72”, șapte „T-90”, trei transportoare „Kurganeț”, trei „BMP-3”, patru „BMP-2”, cinci blindate „BRR-82A”, zece „BTR-MDM”, zece „BMD-4M”, trei „Bumerang”. Pe lângă acestea au luat parte la festivitate șase sisteme „Iskander”, patru sisteme „Buc-M3”, patru „Tor-M2”, opt „S-400”, opt obuziere „Msta-S”, trei „Iars”, șapte vehicule „Tornado-G”, șapte „Taifun-K”, trei „Taifun-VDV” etc.
  • În cadrul discursului său festiv Vladimir Putin și-a reiterat tezele despre „noua campanie” a Occidentului împotriva Rusiei cu implicarea „forțelor neonaziste din lumea întreagă”, a ideologiei de superioritate a „elitelor occidentale globaliste” și a promis că va învinge în acest conflict.

[…]

Mariana Vasilache




Mariana Vasilache

Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 12 min
Presa rusă independentă, despre moartea lui Navalnîi: suspiciuni și propagandă pro-Kremlin
Presa rusă independentă, despre moartea lui Navalnîi: suspiciuni și propagandă pro-Kremlin

Propaganda pro-Kremlin a lansat deja narațiuni despre moartea lui Navalnîi, scrie presa rusă independentă. Aceasta amintește și de curajul lui Navalnîi și notează suspiciunile legate de moartea lui.

Mariana Vasilache
Mariana Vasilache
18 Feb 2024
Presa de propagandă vs. presa rusă independentă: povești cu Putin și medicamente experimentale
Presa de propagandă vs. presa rusă independentă: povești cu Putin și medicamente experimentale

Experimente medicale pe ucraineni și naziștii de la Kiev sunt teme exploatate în continuare de presa de propagandă rusă, dar demontată de jurnaliștii ruși independenți. Publicații monitorizate de Veridica au mai scris și că vinovat de războiul din Ucraina e filozoful german Immanuel Kant (din secolul XVIII) și au „explicat” cum a devenit Moldova un „cap de pod antirusesc”.

Mariana Vasilache
Mariana Vasilache
17 Feb 2024
Presa rusă independentă: Putin seamănă cu Ceaușescu și mai are un an la putere
Presa rusă independentă: Putin seamănă cu Ceaușescu și mai are un an la putere

Vladimir Putin are multe în comun cu Ceaușescu, de la modul de a face politică până la fobii, scrie presa rusă independentă. Veridica a selectat și articole despre cum au trișat rușii la Olimpiadă, bombardarea rafinăriilor de către ucraineni și alegerile prezidențiale din Rusia.

Mariana Vasilache
Mariana Vasilache
08 Feb 2024
SCIENCE+: Dezinformări anti-ucrainene în Europa Centrală și de Est
SCIENCE+: Dezinformări anti-ucrainene în Europa Centrală și de Est

Protestele fermierilor și transportatorilor sunt folosite pentru răspândirea propagandei anti-ucrainene, notează SCIENCE+ și Free Press Eastern Europe. MAKSYM ERISTAVI, PETER GEORGIEV, MARIUS DAEA și KATERYNA SAVRANSKA au selectat și materiale în care sunt demontate narațiuni false cu privire la refugiați și propaganda rusă de război.

Veridica
Veridica
04 Feb 2024