Facebook Twitter Instagram Youtube

Analize

Antivax.bg: Cum a crescut neîncrederea bulgarilor în vaccin

Antivax

„De ce minți?”, „Toți mint, toți sunt la fel”, „Cum poate exista un vaccin când virusul nu a fost izolat?”, „De ce crede tipul ăsta că știe cum e cu vaccinurile?”, „Complet lipsit de educație”, „Ăsta nu minte doar atunci când doarme”. Acestea sunt doar câteva dintre numeroasele comentarii la o lectură ținută live pe Facebook, pe 22 ianuarie, de Todor Kantardzhiev, director al Centrului Național pentru Boli Infecțioase și Parazitare și unul dintre specialiștii cei mai vizibili de când a debutat pandemia de Covid-19.

Astfel de comentarii conțin de obicei greșeli de ortografie, sunt scrise cu majuscule și marcate cu numeroase semne de întrebare și exclamare. Furia evidentă care se ascunde în spatele lor este un indiciu al scepticismului în creștere față de vaccinuri al unor oameni care, uneori, alunecă spre o zonă în care suspectează conspirații cu privire la tot ceea ce se întâmplă pe scena politică. O astfel de optică a existat, într-o anumită măsură, întotdeauna, însă după câțiva ani marcați de valuri de știri false fenomenul pare să ia avânt.

Lipsa de încredere în orice fel de autorități, inclusiv în cele occidentale și ale UE, la care se adaugă cele medicale și științifice, a început să crească. Scenariul și punctele-cheie ale acestuia se regăsesc și în alte părți, nu sunt specifice Bulgariei, dar aici s-ar putea să aibă un efect în curând, în condițiile în care pe 4 aprilie sunt programate alegeri parlamentare.  

Avântul conspirațiilor

La fel ca și în alte țări, în special cele din regiunea Balcanilor, anti-vaccinsmul este răspândit în Bulgaria în principal prin grupuri de Facebook, atât deschise cât și secrete, care deseori sunt asociate cu alte teorii ale conspirației sau cu cicluri de fake-news; retorica anti-vaccin e însoțită, de pildă, de ura față de „propaganda” LGBT, teama că identitatea națională va fi distrusă (valorile occidentale sunt văzute drept un pericol la adresa sentimentului de apartenență la propria cultură), afirmații prin care este exagerată influența unor personalități ca George Soros, Bill Gates și, într-o măsură mai mică, Angela Merkel, informații false despre străini care inițiază răpiri pentru a adopta copii bulgari (o teorie a conspirației care a prins în special în 2018 – 2019).

Mulți dintre membrii acestor grupuri au vederi de extremă dreapta sau conservator/tradiționaliste despre un Occident decadent și o Rusie care este un aliat adevărat. Câteva grupuri Facebook de antivaxxeri bulgari au între 900 și 2000 de membri, dar nivelul lor de implicare este unul ridicat – „Bulgari împotriva vaccinului”, de pildă, are în jur de 2500 de membri și 140 de postări pe zi. Multe dintre acestea au prezentat primele vaccinări din Sofia drept un spectacol pentru mass-media, iar în unele se scria despre oameni care ar fi murit după inoculare, totul pe un ton extrem de suspicios. O altă narațiune care ia contur e aceea că dacă ești pro-vaccinare nu ești un bulgar „adevărat” și „puternic”. Multe dintre postări reflectă, de asemenea, poziții pro-rusești. Mai există și grupuri „fantomatice” cum ar fi „Complicații și moarte după vaccinare” care are 1700 de membri dar nicio postare și o pagină de internet la domeniul .eu care nu funcționează.

De-a lungul ultimelor luni, conspirațiile QAnon, necunoscute până de curând publicului mare, au început să prindă, la rândul lor, rădăcini în Bulgaria. Primul caz legat de QAnon care a fost puternic mediatizat în Bulgaria l-a avut în centru pe Mihail Mirchev, lector universitar și fost membru al Partidului Socialist Bulgar (PSB). Studenți de-ai săi au făcut publice înregistrări în care Mirchev făcea, la cursuri, afirmații rasiste, xenofobe și cu privire la existența unor conspirații (ar fi de notat că afilierea sa la Partidul Socialist nu e deloc surprinzătoare în contextul local, dat fiind că PSB este descendent al fostului Partid Comunist și că a păstrat o parte din valorile conservator-tradiționaliste ale acestuia, care în ziua de astăzi țin mai degrabă de extrema dreaptă decât de orientarea oficială, de stânga, a partidului. PSB-ul este principala formațiune de opoziție în Parlamentul de la Sofia). Contractul lui Mirchev a fost reziliat de Universitatea din Sofia pe 17 decembrie. În ceea ce privește ideile promovate de el, atât în timpul cursurilor cât și online, acestea au inclus unele specifice curentului anti-vaccin și teoriilor conspirației 5G.

Împotriva vaccinului = împotriva guvernului  

Până acum nu a fost notat un discurs anti-vaccin printre oficialii guvernamentali și, în mod paradoxal, acest lucru afectează combaterea coronavirusului. Pe măsură ce mișcarea de protest din vara lui 2020 a început să slăbească (motivele sunt multiple – revendicările nu au avut câștig de cauză, brutalitatea poliției nu a fost sancționată, a scăzut încrederea protestatarilor în vocile reprezentative ale mișcării, a crescut numărul de cazuri de Covid-19) celor rămași în stradă li s-au alăturat adepți ai teoriilor conspirației. Pe la proteste a început să se audă „Măștile sunt ca să ne închidă gura” și au avut loc chiar și arderi ale măștilor.

Guvernul lui Boiko Borisov, chit că e controversat și criticat constant, a arătat cel puțin fermitate în a insista să se lanseze cât mai repede posibil procesul de vaccinare. Premierul Borisov a declarat în numeroase intervenții că vaccinarea va fi atât gratuită cât și opțională. Campania a început pe 27 decembrie iar primul care s-a vaccinat a fost ministrul sănătății Konstadin Angelov.

Apoi, pe 6 ianuarie, popularul cântăreț Slavi Trifonov, care a fondat un partid ce va participa la alegerile legislative din martie, a afirmat într-o înregistrare video postată pe Facebook că măsurile de protecție împotriva pandemiei limitează libertatea oamenilor. Trifonov, care până atunci se ferise de luări de poziții radicale, a spus că pandemia este la fel ca și robia sub otomani – un alt obstacol pe care poporul bulgar trebuie să îl depășească. „Încet, încet, ne iau ceea ce este mai important – libertatea”, a spus Trifonov, fără să menționeze cine sunt acei „ei”.

Narațiunile anti-vaccin și anti-restricții creează un precedent periculos prin asocierea cu discursul de revoltă, împotriva statu-quoului și cu rolul pe care forțele de opoziție trebuie să și-l asume în lupta cu partidele mari. Formațiunea extra-parlamentară Vazrajdane, pro-rusă și de extrema dreaptă, a organizat timp de mai multe zile proteste în ianuarie, cerând mai multă transparență în ceea ce privește procesul de vaccinare și pretinzând că există numeroase cazuri de efecte adverse severe și chiar și deces în urma inoculării.

Aceasta este, însă, o groapă pe care politicienii de la putere și-au săpat-o singuri. Inițial a existat un nivel ridicat de încredere în autorități atunci când acestea au anunțat, pe 13 martie anul trecut, starea de urgență. Guvernul a risipit această încredere prin numeroase legi restrictive adoptate și apoi anulate (uneori în intervale de 48 – 72 de ore), cheltuieli haotice, directive vagi privind modul în care se poate obține ajutorul de stat, ceea ce a dus, de altfel, la proteste din partea unor categorii afectate ca HORECA și industria de entertainment. Iar toate acestea se întâmplă în timp ce se discută tot mai mult despre legăturile dintre guvern și oligarhii care sunt responsabili pentru reducerea libertății mass-media și instabilitatea financiară a Bulgariei.  

Statistici recente arată, de asemenea, că oamenii își pierd răbdarea cu restricțiile. Un studiu Gallup publicat pe 22 ianuarie arată că, dacă în martie și aprilie, 2020, 83% din bulgari erau dispuși să renunțe la unele drepturi ca să fie protejați de coronavirus, acel procent scăzuse la 56% la începutul lui 2021.

Ceea ce este neobișnuit în cazul Bulgariei e interesul scăzut pentru vaccin al categoriilor care au prioritate la vaccinare. Câteva studii sociologice făcute în luna decembrie arată că bulgarii sunt împărțiți aproximativ egal în ceea ce privește vaccinul, cu aproximativ 45 – 50% pentru. La profesori, însă, a doua categorie care are prioritate la vaccin, după medici, doar 21% se înscriseseră în decembrie, după cum a declarat, la începutul lui ianuarie, ministrul sănătății Kostadin Angelov (între timp acel procent a ajuns la 38%). Tot Angelov a atras atenția, în alte intervenții, că există diferențe semnificative și în ceea ce îi privește pe medici – în unele orașe 33% s-au înscris pentru vaccin, în altele 48%.

Mai mulți profesori și medici au declarat pentru Veridica off the record că o lipsa de certitudine cu privire la vaccinurile existente la ora actuală îi determină pe colegii lor, chiar și cei care nu sunt anti-vaxxeri, să ezite și să prefere să aștepte până văd cum merge primul val de vaccinare înainte de a se înscrie la rândul lor. O posibilă explicație este dată de faptul că mulți profesori și medici au avut deja COVID-19, așa că nu simt nevoia să se vaccineze imediat. În domeniul sănătății, atunci când s-au făcut primele liste de așteptare pentru vaccin, medicii au avut doar 3 zile la dispoziție pentru a se înscrie, insuficient pentru cei care erau bolnavi, de gardă sau în concediu.

Ezitarea ar putea să fie cauzată de lipsa de încredere în sistem – anti-vaxxerii cred că guvernul îi va vinde unor forțe și interese străine, iar cei care așteaptă mai multe opțiuni și informații, că și dacă vaccinurile funcționează, guvernul va reuși să compromită procesul de vaccinare.

Primăvara speranței

Potrivit bazei de date oficiale cu privire la coronavirus, până pe 22 ianuarie fuseseră vaccinați peste 25 de mii de bulgari, majoritatea angajați în domeniul Sănătății. S-a folosit în principal vaccinul Pfizer-BioNTech și, într-o măsură mai mică, Moderna. Bulgaria așteaptă noi livrări ale ambelor și a comandat o cantitate semnificativ mai mare de AstraZeneca, care până acum nu a fost aprobat de UE.

Procesul de vaccinare a fost criticat pentru lentoare și lipsa de organizare (în unele localități au fost vaccinați și medicii de familie, în altele nu). Campania pentru a doua categorie care are prioritate, profesorii, a fost amânată de câteva ori din cauza numărului insuficient de doze, dar se speră că va începe, în sfârșit, la începutul lunii.

Potrivit șefului Direcției de Sănătate Publică, Angel Kunchev, vaccinarea în masă va începe în aprilie. El a făcut o prognoză îndrăzneață pe 22 ianuarie: că aproape 2 milioane de bulgari ar putea fi vaccinați până la sfârșitul verii.

Primul comentariu postat la un articol despre această știre? „N-ai idee ce țară slujești, ești de râsul lumii și nimeni nu-ți mai crede minciunile”. Cel care a făcut comentariul e un bărbat de vârsta a doua, care are stickere anti-vaccin la fotografia sa de profil, imagini creștin-ortodoxe la fotografia de copertă și mențiunea că este „fără ocupație”

 

 

Alte articole
Bulgaria și campania de vaccinare: o poveste despre haos, panică și dezinformare

Bulgaria și campania de vaccinare: o poveste despre haos, panică și dezinformare

Guvernul a eșuat în gestionarea pandemiei de COVID-19 la mai multe niveluri și pare că nimeni nu a învățat nimic din ceea ce s-a întâmplat în ultimul an. Și toate astea chiar înainte de alegerile parlamentare.

Războiul de propagandă – Rusia vs. Polonia (și restul UE)

Războiul de propagandă – Rusia vs. Polonia (și restul UE)

În ultimii ani, relațiile dintre Polonia și Rusia au fost marcate de tensiuni izvorâte din felul în care fiecare parte a ales să interpreteze istoria secolului al XX-lea. Neavând o imagine clară și roz a viitorului, Rusia manipulează din ce în ce mai agresiv trecutul. Dar și guvernul polonez folosește la rândul său metode radicale pentru a-și impune propria viziune asupra istoriei. Care sunt avantajele și dezavantajele acestor politici agresive de rescriere a istoriei?

Vizita la Moscova care n-a mai fost să fie și întrebările rămase în urma ei

Vizita la Moscova care n-a mai fost să fie și întrebările rămase în urma ei

Cazul Vrbětice – dezvăluirile despre explozia din 2014 de la un depozit de muniții care a fost în aparență cauzată de agenți ai serviciului rus de informații militare GRU – a zguduit serios relațiile dintre Praga și Moscova în luna aprilie. Apoi a venit cutremurul din mai de pe scena politică internă.

Svetoslav Todorov

25 Jan 2021
Svetoslav Todorov

Timp de citire: 9 min
  • După câteva valuri puternice de fake news în ultimii ani, scepticismul față de vaccinuri este în creștere chiar și în rândul celor care nu cred în teoriile conspirației.
  • La fel ca și în alte țări, în special cele din regiunea Balcanilor, anti-vaccinsmul este răspândit în Bulgaria în principal prin grupuri de Facebook, atât deschise cât și secrete, care deseori sunt asociate cu alte teorii ale conspirației sau cu cicluri de fake-news; retorica anti-vaccin e însoțită, de pildă, de ura față de „propaganda” LGBT, teama că identitatea națională va fi distrusă (valorile occidentale sunt văzute drept un pericol la adresa sentimentului de apartenență la propria cultură), afirmații prin care este exagerată influența unor personalități ca George Soros, Bill Gates și, într-o măsură mai mică, Angela Merkel, informații false despre străini care inițiază răpiri pentru a adopta copii bulgari.
  • Narațiunile anti-vaccin și anti-restricții creează un precedent periculos prin asocierea cu discursul de revoltă, împotriva statu-quoului și cu rolul pe care forțele de opoziție trebuie să și-l asume în lupta cu partidele mari.
În căutarea susținerii populare, Erdoğan insistă pe un nou proiect: soluția a două state cipriote
În căutarea susținerii populare, Erdoğan insistă pe un nou proiect: soluția a două state cipriote

Turcia se pronunță tot mai insistent în favoarea soluției a două state cipriote și face eforturi să convingă și alte state să recunoască Ciprul turcesc. Recep Tayyip Erdoğan pare să își fi asumat cauza cipriotă pentru a atrage de partea sa electoratul naționalist, în perspectiva alegerilor din 2023.

Dragoș Mateescu
Dragoș Mateescu
22 Jul 2021
„Revolverul” hibrid și cele șase gloanțe ale sale
„Revolverul” hibrid și cele șase gloanțe ale sale

Studiul instrumentelor hibride și al tehnologiilor folosite pentru aplicarea lor devine de-acum imperativ pentru majoritatea țărilor europene. Trebuie înțeles ca aplicarea lor durează suficient de mult timp pentru a reprezenta o bază de studiu, iar nevoia de a adopta contramăsuri va rămâne relevantă mulți ani de-acum înainte.

Yevhen Mahda
Yevhen Mahda
14 Jul 2021
Alegerile din 11 iulie în Bulgaria – capăt de drum pentru Borissov
Alegerile din 11 iulie în Bulgaria – capăt de drum pentru Borissov

Duminica aceasta Bulgaria va organiza al doilea scrutin de alegeri, după ce prima rundă de alegeri din aprilie s-a încheiat fără un rezultat clar. Partidul aflat atunci la guvernare, GERB, a înregistrat atunci o scădere, iar opoziția a ajuns să domine Parlamentul. Alegerile au fost convocate după ce partidele nu au ajuns la un consens în vederea  formării unei coaliții de guvernare. Viitorul Parlament pare că va fi la fel de fragmentat ca cel care a dus la alegerile anticipate. Așadar, orice este posibil. Un singur lucru este însă cert: fostul premier Boiko Borissov, care a condus țara o lungă perioadă de timp, nu se va mai întoarce la putere.

Svetoslav Todorov
Svetoslav Todorov
08 Jul 2021
Oile negre ale familiei europene. Cum au găsit succesul – și au subminat UE – Viktor Orban și Boris Johnson, folosind aceleași rețete populiste
Oile negre ale familiei europene. Cum au găsit succesul – și au subminat UE – Viktor Orban și Boris Johnson, folosind aceleași rețete populiste

Boris Johnson și Viktor Orban abordează politica într-un mod similar: amândoi sunt populisti care tânjesc după lumina reflectoarelor, gata să exploateze dezbinarea din societățile lor. Cei doi împărtășesc și o ireverență față de Uniunea Europeană. Johnson a fost unul din exponenții taberei Leave, în timp ce Orban îi dă cu regularitate bătăi de cap Bruxellesului, sfidând valorile și politicile UE. Cei doi par să folosească aceeași rețetă pentru a-și consolida puterea, așa că logica dictează că și cei care li se opun vor ajunge la abordări similare.

Daniel Nolan
Daniel Nolan
25 Jun 2021