Un procuror care a instrumentat numeroase cazuri de corupție mare în Statele Unite a fost numit în funcția de șef al Procuraturii Anticorupție din Republica Moldova, instituție similară cu DNA-ul românesc. Numirea noului procuror este importantă atât pentru reformarea justiței și apropierea Republicii Moldova de UE, cât și pentru asanarea clasei politice de la Chișinău, în special a opoziției din Parlament, întrucât liderii acestei opoziții, orientate spre Rusia, par să aibă, cu toții, probleme de integritate.
Cine este noul șef al Procuraturii Anticorupție?
Noul șef al Procuraturii Anticorupție este Veronica Drăgălin, care își va prelua funcția în august. Până acum ea a fost procuror adjunct în Statelor Unite, în secția de corupție publică și drepturi civile din biroul procurorului american din districtul central al Californiei.
Veronica Drăgălin are o istorie comună foarte multor basarabeni din generația sa. S-a născut în Republica Moldova. La numai opt ani a emigrat cu familia în Italia. Clasa întâi a făcut-o în Republica Moldova, clasa a doua în Italia, clasele a treia și a patra în Germania. La 11 ani ajunge în Statele Unite, unde își continuă studiile și absolvește și facultatea de drept.
Veronica Drăgălin a fost în 2019 câștigătoarea Premiului „Cazul Anului” din partea Biroului Alcool, Tutun, Arme și Explozibili (ATF) din SUA, iar în anul 2020, a obținut Premiul Directorului FBI.
În cadrul interviului pentru funcția de șef al Procuraturii Anticorupție pe care l-a avut la Chișinău, Veronica Drăgălin, care are o carieră de 11 ani în justiția americană, a declarat că Procuratura Anticorupție din Republica Moldova trebuie să recâștige încrederea cetățenilor.
Ea a subliniat că procurii trebuie să acționeze fără să ia în considerare apartenența politică a celor aflați în conflict cu legea.
„Procuratura Anticorupție are mandatul și obligația de a acționa și a trage la răspundere infractorii, de a returna poporului banii și bunurile furate și de a genera respect pentru lege. Procurorii au, de asemenea, responsabilitatea de a aplica legea în mod egal, indiferent de apartenență politică și avere”, a spus Veronica Drăgălin. Ea a menționat că vine din afara sistemului, astfel încât nu va putea fi influențată nici din interior, nici din exterior.
S-ar putea, însă, ca tocmai aici să înceapă problemele Veronică Drăgălin.
Veronica Drăgălin va avea de înfruntat o rezistență puternică din partea sistemului
Mai mulți experți consideră că ea va avea de înfruntat o rezistență puternică din partea sistemului în încercarea sa de a reforma Procuratura Anticorupție din temelii.
Și în trecut au existat tentative de a reforma procuratura care, însă, au eșuat. „Cred că-i va fi foarte [greu] deoarece, în mare parte, în cadrul instituției sunt procurori care au activat cu 5-10 ani în urmă, când aceeași procuratură comitea abuzuri. Acum activează aceiași procurori din sistem care nu cred să se lase foarte repede reformat în sensul obiectivelor pe care le are doamna Drăgălin. [...] Eu cred că este o misiune foarte complicată, dar rămâne de văzut dacă este sau nu realizabilă”, spune expertul Vadim Vieru de la Asociația Promo-LEX, specializată pe respectarea drepturilor omului în Republica Moldova.
La rândul său, analistul politic Ion Tăbârță este de părere că purificarea procuraturii, împânzite de persoane corupte, trebuie să fie realizată fără abuzuri, chiar dacă rezistența sistemului va fi ieșită din comun:
„Una dintre misiunile ei va fi să aducă oameni noi în sistem, oameni care nu au probleme la capitolul integritate și oameni care vor să schimbe într-adevăr lucrurile spre bine în Republica Moldova”, consideră Ion Tăbârță.
Liderii opoziției din Parlamentul Republicii Moldova au grave probleme de integritate
Deși Veronica Drăgălin afirma la interviul pe care l-a avut la Consiliul Superior al Procurorilor că procurii trebuie să acționeze fără a ține cont de apartenența politică a persoanelor corupte, s-ar putea ca dosarele pe care le-ar instrumenta să aibă oricum o largă rezonanță politică, lucru de care nu se poate să nu să se țină cont.
De ce? Pentru că toți fruntașii celor trei partide de opoziție reprezentate în Parlament – Partidul Socialiștilor, Partidul Comuniștilor și Partidul Șor – au probleme de integritate, unii chiar foarte grave.
Președintele de onoare al Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, bunăoară, este cercetat penal pentru mai multe capete de acuzare, inclusiv pentru luare de mită și trădare de patrie. Una din probele invocate în acest dosar este deja emblematica înregistrare video în care Igor Dodon apare luând o lungă în care se presupune că erau bani de la fostul lider al Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc; în discuția cu oligarhul, Dodon recunoștea că îi raportează săptămânal liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, despre situația din Republica Moldova.
La rândul său, liderul Partidului Șor, Ilan Șor, dat în prezent în căutare, este principalul suspect în dosarul care ține de „furtul miliardului”. Este vorba de sustragerea, în 2014, a peste 1,5 miliarde de dolari de la trei bănci din Republica Moldova. În 2017, Ilan Șor a fost condamnat în primă instanță la șapte ani și șase luni de închisoare. El nu a ajuns, însă, în detenție, deoarece condamnarea nu este definitivă. Dosarul său este examinat la Curtea de Apel de cinci ani, fără a fi luată până acum o decizie.
Cel de al treilea lider al opoziției parlamentare, președintele Partidului Comuniștilor, Vladimir Voronin, apare, probabil, mai onorabil în comparație cu Igor Dodon și Ilan Șor, dar și el are scheletele sale în dulap, rămase încă din perioada când era șef de stat. Întâi de toate, nici până astăzi nu a fost dus la bun sfârșit dosarul legat de protestele violente din aprilie 2009, când mii pe persoane au manifestat, acuzând fraudarea alegerilor parlamentare pe care le câștigaseră comuniștii. În timpul acestor proteste, câteva persoane și-au pierdut viața în condiții suspecte, deși procuratura a considerat că a fost doar o victimă, un tânăr pe nume Valeriu Boboc ucis de un ofițer de poliție. Există suspiciuni că poliția a intervenit atunci cu brutalitate din ordinal sau cu acordul lui Vladimir Voronin. La fel, în mediile publice de la Chișinău se vorbește insistent despre faptul că Vladimir Voronin a fost cel care a permis spălarea prin bănci din Republica Moldova a primelor tranșe din uriașa sumă de peste 20 de miliarde de dolari proveniți din Rusia. Altfel spus dosarul „Laundromat”, iar principalul suspect în acest dosar este controversatul om de afaceri Veaceslav Platon. Acesta se află astăzi la Londra, unde încearcă să scape de justiția moldovenească. Sunt doar două din suspiciunile care planează asupra lui Vladimir Voronin.
Așa arată liderii celor trei partide de opoziție din Parlamentul Republicii Moldova, partide orientate, într-o măsură mai mare sau mică, spre Rusia.
Una din priorități, lumină în dosarele de rezonanță în care sunt implicați liderii opoziției
Prin urmare, Veronica Drăgălin va avea de luptat și cu opoziția parlamentară, aflată până mai ieri la putere, pentru că aceste dosare trebuie duse la bun sfârșit. Ea va fi acuzată, inevitabil, de reprezentanții opoziției, că face jocul puterii, adică al președintelui Maia Sandu și al Partidului Acțiune și Solidaritate, care deține majoritatea în Legislativ, și că a fost pusă în fruntea Procuraturii Anticorupție ca să distrugă opoziția. Iar într-o societate democratică, persecutarea opoziției este inadmisibilă, nu-i așa?
Totuși, Veronica Drăgălin va trebui să acționeze fără a ține cont de apartenența politică a persoanelor corupte, așa cum s-a angajat să o facă la numirea sa în funcție.
Întâi de toate, pentru a investiga suspiciunile de corupție și delapidări în proporții deosebit de mari care planează asupra liderilor celor trei partide de opoziție și pentru a duce la bun sfârșit dosarele care au fost deschise pe numele lor și care sunt amânate sau purtate prin instanțe de ani de zile, fără să existe vreo finalitate în aceste cazuri.
Doi. Doar făcând lumină în cazurile mari de corupție, în care principalii suspecți sunt fruntași ai unor partide politice, putem vorbi despre o reală reformă în justiția din Republica Moldova, pe care autoritățile de la Chișinău s-au angajat să o realizeze de mai mulți ani, dar care până acum a fost mai degrabă mimată. Așa că finalizarea celor mai importante dosare de corupție ar putea însemna cu adevărat un început de reformă reală în justiție, și un pas în plus, un pas important, de altfel, în apropierea Republicii Moldova de UE.
Trei. Așa cum am arătat mai sus, partidele de opoziție din actualul Parlament, într-un fel sau altul, sunt favorabile Rusiei și au lideri asupra cărora planează suspiciuni de corupție. Moscova nu a fost deranjată vreodată de acest lucru. În același timp, dacă vinovăția acestor lideri ar fi demonstrată în instanță și dacă, cel puțin, unii din ei ar fi condamnați pentru luare de mită, pentru furtul miliardului sau pentru alte infracțiuni, aceste partide ar slăbi mult și ar pierde inevitabil din votanți. Important este ca dovezile în baza cărora ar fi condamnați să fie de necombătut, iar procesele să fie cât se poate de transparente, astfel încât să nu lase loc de interpretări.
Prin urmare, o asanare a justiției ar duce și la purificarea a sistemului politic din Republica Moldova. Iar o purificare a sistemului politic ar putea însemna și o diminuare a popularității celor mai importante partide proruse care s-ar dovedi a fi corupte și implicate în furturi de miliarde. Scăderea popularității acestor partide ar duce inevitabil la consolidarea forțelor proeuropene și la apropierea de UE.
Iată, deci, că numirea unei persoane ca Veronica Drăgălin în fruntea Procuraturii Anticorupție ar putea asigura sau, cel puțin, facilita parcursul european al Republicii Moldova și apropierea acestui stat de lumea liberă.
