Protestele antiguvernamentale organizate zilnic, începând cu 18 septembrie, de Partidul Șor la Chișinău, au dat tot mai multe semne de oboseală pe parcursul lunii octombrie, fiind sistate cu puțin timp în urmă. Acum, Moscova încearcă să-și extindă „cooperarea” și cu alte forțe poltice proruse decât acest partid pe care pare să fi pariat la început de toamnă.
Protestele organizate de Partidul Șor ar fi trebuit să ducă, în final, la alegeri anticipate...
Partidul Șor declanșase la 18 septembrie o acțiune de protest împotriva președintelui Maia Sandu și a Partidului Acțiune și Solidaritate, care deține majoritatea în Legislativ, cerând demisia șefei statului, dizolvarea Parlamentului și convocarea de alegeri anticipate. Potrivit organizatorilor, protestul urma să devină „unul permanent” și să crească în amploare de la o zi la alta.
Cu puțin timp înainte de a începe această acțiune contra puterii proeuropene de la Chișinău, liderul Partidului Șor, Ilan Șor, declara că protestul va atinge un nivel national și că „poporul Republicii Moldova va cere alegeri anticipate”. „Vom sta în stradă până când vom obține victoria. Maia Sandu nu mai reprezintă poporul și trebuie să plece, imediat”, susținea Ilan Șor într-o intervenție online la mitingul respectiv.
Ilan Șor intervine la mitingurile pe care le organizează exclusiv online, întrucât a părăsit Republica Moldova încă din vara anului 2019, odată cu prăbușirea regimului politic controlat de un alt oligarh Vladimir Plahotniuc. De atunci se află în Israel de unde conduce de la distanță partidul care îi poartă numele și care deține în Parlamentul de la Chișinău șase locuri din 101.
Într-un apel adresat cetățenilor moldoveni să iasă la protestul non-stop care urma să înceapă la 18 septembrie, Ilan Șor afirma că „Republica Moldova are nevoie de o guvernare capabilă să negocieze și să rezolve cea mai importantă problemă a momentului - asigurarea țării cu gaze naturale”.
„Mulți se întreabă de ce ar trebui să iasă la protestul din 18 septembrie. Acest protest are scopul de a declanșa alegeri anticipate, ca la putere să vină o nouă guvernare capabilă să se înțeleagă cu Moscova, în legătură cu livrarea gazelor, dar și ca acestea să aibă prețuri rezonabile. Această problemă este vitală, deoarece prețul gazului influențează direct și prețurile produselor alimentare. La protestul din 18 septembrie noi mergem nu împotriva cuiva, ci pentru o viață nouă, pentru noi să putem cumpăra gaz la prețuri accesibile”, afirma Ilan Șor.
El a chemat toate forțele politice din Republica Moldova să facă front comun împotriva actualei puteri.
... dar nu au fost susținute nici măcar de toate partidele proruse
Partidele de opoziție, chiar și cele proruse cum ar fi Partidul Socialiștilor, nu s-au grăbit să răspundă apelului său de a se alătura protestelor. Doar comuniștii, care în Parlament fac alianță cu socialiștii, și reprezentanți ai altor două partide, cvasi-inexistente, s-au alăturat protestatarilor.
Începând cu 18 septembrie au avut loc o serie de manifestații, mai ales în zilele de duminică. Protestatarii au instalat și corturi în fața Parlamentului, în care se aflau permanent de la câteva zeci la câteva sute de oameni. Acest fapt urma, probabil, să confere acțiunii un caracter non-stop.
În pofida intenției de a transforma aceste proteste într-o mare adunare națională, organizatorii nu au reușit să adune la vreun miting mai mult de aproximativ 6,5 mii de manifestanți, potrivit poliției. Au încercat de câteva ori să forțeze nota și să blocheze circulația pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, pricipala arteră a Chișinăului, dar au fost împiedicați de forțele de ordine.
În general, protestele au fost caracterizate print-o serie întreagă de conflicte între poliție și manifestanți. Câțiva dintre ei s-au ales cu dosare penale pentru ultraj și încălcarea ordinii publice.
Ultima încercare a simpatizanților Partidului Șor de a bloca bulevardul Ștefan cel Mare și de a instala corturi pe carosabil a avut loc pe 16 octombrie. Poliția i-a împiedicat însă să facă acest lucru, acuzându-i de încălcarea legislației în vigoare cu privire la proteste și sechestrându-le corturile și lucrurile personale care se aflau în ele.
Ulterior, forțele de ordine au anunțat că au găsit printre lucrurile sechestrate arme de foc și arme albe, răngi de metal, petarde și fumigene. Ei au acuzat protestatarii că ar fi pregătit provocări pentru a destabiliza situația din Republica Moldova.
La rândul lor, protestatarii au acuzat autoritățile că le încălca dreptul constitutional la protest și libera exprimare.
Protestele au fost sistate, iar Partidul Șor nu a anunțat dacă le va relua sau nu.
Maia Sandu rămâne cel mai popular politician din Republica Moldova
Încercarea Partidului Șor de a declanșa manifestații antiguvernamentale de amploare care să ducă la răsturnarea actualei puteri proeuropene pare să fie eșuat.
Pot fi invocate mai multe cauze ale eșecului – de la schimbarea situației geopolitice până la popularitatea redusă a lui Ilan Șor.
Întâi de toate, în timpul acestor proteste liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a anunțat mobilizarea parțială, o măsură aparent nepopulară nu doar în Rusia, ci chiar și printre mulți cetățeni din statele ex-sovietice, inclusiv din Republica Moldova, nostalgici după URSS. Există și un număr suficient de mare de cetățeni moldoveni care au rude stabilite în Rusia. Aceste rude riscă acum să fie trimise sau deja au fost trimise să lupte pe frontul din Ucraina. Mobilizarea anunțată de Putin i-a făcut, probabil, pe mulți dintre cei care până acum simpatizau cu Rusia, dacă nu să-și revizuiască punctele de vedere, cel puțin să-și pună anumite întrebări cu privire la războiul început de Moscova și să caute răspunsuri la ele.
O altă explicație a faptului că protestele nu au luat amploare, poate cea mai importantă, este că Maia Sandu rămâne în continuare cel mai popular om politic din Republica Moldova, în pofida crizelor multimple și a scumpirilor în lanț din ultimul an.
Un sondaj realizat de CBS Research, în colaborare cu ISPRI „Ion Brătianu” și Fundația pentru Libertate Friedrich Naumann for Freedom, făcut public pe 9 octombrie, arată că, în cazul unor alegeri prezidențiale, pentru Maia Sandu ar vota peste 34% din respondenți. Ea este urmată de președintele de onoare al Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, cu aproximativ 19%, și de primarul Chișinăului, Ion Ceban, cu 7%. Ilan Șor se află abia pe locul patru, cu puțin peste 6%.
Aici ar trebui amintit că Ilan Șor este și principalul suspect în cazul furtului a cel puțin 1,5 miliarde de dolari din sistemul bancar moldovenesc, în 2014. El a fost condamnat în primă instanță la șapte ani și șase luni de închisoare, dar nu a ajuns în detenție, întrucât dosarul său este examinat de mai bine de șase ani în apel. Analiștii politici remarcă că Ilan Șor a fost folosit anterior ca instrument de influență politică de către Vladimir Plahotniuc – care în prezent este și el fugar – pe vremea când acesta controla Republica Moldova.
Revin Socialiștii în grațiile Moscovei?
Cu doar o săptămână înainte de a începe protestele din septembrie, o delegație mixtă formată din deputați ai Partidului Șor și Partidului Comuniștilor s-a aflat la Moscova, unde s-au întâlnit cu președintele Comitetului pentru relații internaționale din cadrul Dumei de Stat a Rusiei, Leonid Sluțki. Ulterior acesta a avut o întrevedere, online desigur, cu Ilan Șor și i-a declarat că, în ultima perioadă, Rusia nu a avut parteneri de încredere în Republica Moldova, subliniind că un astfel de partener ar putea deveni Ilan Șor și partidul său.
Este greu de spus dacă această ofertă a Moscovei mai rămâne valabilă după eșecul protestelor lansate de Ilan Șor. Cert este însă că, între 17 și 19 octombrie, la Moscova s-a aflat delegația unui alt partid, cel al Socialiștilor, care s-a întâlnit cu reprezentanții partidelor puterii din Duma de Stat de la Moscova – Rusia Unită și Rusia Dreaptă.
Secretarul executiv al Partidului Socialiștilor, Vlad Bătrîncea, parte a delegației, la fel ca reprezentanții Partidului Șor acum câteva săptămâni, le-a solicitat autorităților Federației Ruse să revizuiască prețul gazului livrat Republicii Moldova. De asemenea, și reprezentanții socialiștilor, și cei ai Dumei de Stat au subliniat importanța respectării statutului constituțional de neutralitate al Republicii Moldova de către actuala putere, un refren mai vechi prin care Moscova pare să încerce de fapt să blocheze modernizarea armatei și consolidarea securității Republicii Moldova.
Putem presupune că această vizită a socialiștilor la Moscova reprezintă încă o încercare a Rusiei de a-și extinde numărul „partenerilor de încredere” la Chișinău. Socialiștii s-au aflat și altădată în grațiile Moscovei, în special în perioada în care președinte al Republicii Moldova era Igor Dodon, dar Rusia pare să fi rămas decepționată de prestația lor, după ce au pierdut puterea, lăsând forțele proeuropene în frunte cu Maia Sandu să preia conducerea statului.
Sigur, și socialiștii, ca de altfel și Ilan Șor, și comuniștii, vor cu orice preț să ajungă iarăși la putere, deoarece fruntașii acestor trei partide au grave probleme de integritate și sunt urmăriți penal pentru mai multe capete de acuzare – de la delapidarea fondurilor publice până la trădare de patrie. Ei speră, probabil, că o revenire la putere le-ar permite să influențeze justiția și să scape de detenție. Și cine altcineva i-ar putea ajuta să revină decât Rusia?
Gazele rămân arma cea mai puternică a Moscovei în Republica Moldova
Așadar, ceea ce Partidul Șor și-a dorit a fi o acțiune de protest non-stop de mare anvergură s-a dovedit a fi, în final, un fiasco. Sigur, vom mai avea parte de manifestații antiguvermanetale ale opoziției proruse la Chișinău, dar acestea vor avea, mai degrabă, un caracter sporadic. Rusia va încerca, probabil, să-și extindă influența în Republica Moldova și prin intermediul acestor partide, pentru a pune presiune pe actuala putere proeuropeană. Totuși, instrumentul cel mai eficient al Moscovei – și la care aceasta pare gata să recurgă – o reprezintă arma energetică. Autoritățile de la Chișinău și-au exprimat deja temerea că Moscova ar putea înceta să mai livreze gaze Republicii Moldova, lăsând-o fără resurse energetice în prag de iarnă, întrucât și curentul electric este produs cu ajutorul gazelor. Guvernul moldovean deja cumpără o parte din curent din România și ar putea procura și gaze.
În aceste condiții autoritățile din Republica Moldova au pregătit un important sistem de compensații la gaze și curent pe care le vor primi în sezonul rece cetățenii moldoveni, mai ales cei cu venituri mici, categoria socială din care, de altfel, provin cei mai mulți dintre votanții Partidului Șor, ai socialiștilor și ai comuniștilor.
