Impactul bombelor care au lovit aeroportul Antonov, situat la 10 kilometri în afara Kievului, poate fi văzut chiar și din satelit. Printre cratere, se văd avioanele distruse si mormane de vehicule arse. Accesul public este interzis pe aeroportul Antonov, însă cu permisiune specială și escortați de armată, ni s-a permis accesul pentru a vedea ce mai rămâne din aeroportul ocupat de ruși la începutul razboiului.
Armata ucraineană a reușit să surprindă întreaga lume – inamici ruși, parteneri occidentali și propria populație – pe 6 august, când a lansat o incursiune-surpriză în regiunea rusă Kursk. Forțele ucrainene au capturat rapid circa 100 de localități și peste 1300 de kilometri pătrați. La o lună de la declanșarea operațiunii, rușii par a fi capabili să organizeze un contra-atac prin care să își recupereze teritoriile pierdute.
Într-un reportaj exclusiv Veridica plecăm pe urmele atacurilor asupra Ucrainei, în săptămâna care va intra în istoria acestui război ca fiind una dintre cele mai devastatoare.
Democrația Bulgariei dă noi semne de regres după ce Parlamentul a adoptat pe 7 august o lege care interzice „propaganda” în școli privind „ideile și opiniile legate de orientarea sexuală netradițională sau de identificarea de gen, alta decât cea biologică”. În urma acestei decizii, mai multe partide au solicitat implementarea unei legi a „agenților străini” care să restricționeze și mai mult vocile liberale și critice.
„După declanșarea operațiunii militare speciale, armele și mostrele biologice din Ucraina sunt transportate în SUA prin România și Republica Moldova”,...
Belarus a concentrat o mare parte din trupele sale la granița cu Ucraina, forțându-i pe ucraineni să își mute, la...
Tentativa de asasinat ar fi fost pusă în aplicare de voluntari georgieni care luptă pe front de partea Ucrainei, vizați de guvernul de la Tbilisi încă de la începutul războiului.
În Zaporizhzhia, atacurile au fost devastatoare, în timp ce amenințările din Nord pun sub semnul întrebării siguranța în Ucraina, Belarus concentrând o mare parte din trupele sale la granița cu Ucraina
Oriunde te-ai afla în România, nu ai cum să fii la mai mult de 450 kilomteri distanță de Ucraina. Noi avem cea mai lungă graniță cu Ucraina. 650 km în total, din care 273 km e doar granița terestră, adică nu ne desparte de Ucraina niciun fluviu, nici o apă, ci doar un gard din sârmă ghimpată.
Închiderea JO de la Paris a anunțat venirea AntiHristului și subjugarea Creștinismului și a Pământului, potrivit conspiraționiștilor români.
Dmitri Medvedev dă vina pe România pentru foametea provocată în Moldova sovietică în anii 1946-1947
În spatele armatei, civilii din Ucraina care nu luptă pe front fac tot ce le stă în putință pentru a-și ajuta țara invadată.
Preluarea de către serviciile sociale britanice a copiilor unei familii de români a provocat lansarea mai multor naraţiuni false de către eurodeputata filorusă Diana Şoşoacă.
Uciderea a trei fete cu vârste între șase și nouă ani in Southport a generat un val de proteste violente...
Boții afiliați Kremlinului au început să convingă populația că e mai bine fără YouTube, observă presa rusă independentă, în contextul în care autoritățile au lansat recent ideea blocării YouTube în Rusia.
2 ani de război în Ucraina, rezumați în 6 minute. Pe 24 februarie 2022, Rusia a invadat Ucraina pe mai...
Povestea săptămânii, cu Marian Voicu: Încălzirea globală a început mai devreme. Ce ne așteaptă? Ultimele 10 luni au înregistrat recorduri...
Jurnaliștii pierd teren în fața influencerilor și a celebrităților iar publicul se informează mai mult de pe rețelele sociale decât direct din presă. Cu toate acestea, majoritatea se declară îngrijorată de pericolul dezinformării, mai ales în an electoral.
Deși partidele de centru au obținut majoritatea mandatelor la recentele alegeri europarlamentare, partidele de extremă dreapta au înregistrat cel mai bun scor din toate timpurile, ocupând peste un sfert din cele 720 de locuri, dominând alegerile în Franța, Austria și Italia și plasându-se pe locul doi în Germania și Țările de Jos. În Franța, președintele Macron a dizolvat parlamentul și a convocat alegeri anticipate avertizând că „ascensiunea naționaliștilor și demagogilor este un pericol pentru națiunea franceză și pentru Europa”.
Președintele Statelor Unite, Joe Biden, a acordat Ucrainei permisiunea de a folosi armele americane pentru a lovi obiective militare din Rusia implicate în ofensiva asupra Harkovului, cel de-al doilea mare oraș al Ucrainei, aflat la 20 de km de graniță. Poziții similare au exprimat Germania, Marea Britanie, Franța, Polonia, Finlanda și țările baltice. Moscova a răspuns amenințând cu folosirea armelor nucleare tactice și iminența celui de-al Treilea Război Mondial.
Moscova a lansat o adevărată campanie împotriva conducerii proeuropene de la ChișInău. Președinta Maia Sandu este acuzată de diplomația rusă de comportament nazist iar autoritățile moldovene de genocid împotriva rusofonilor. România este acuzată că pregătește anexarea Republicii Moldova. Acuzațiile sunt similare cu cele lansate de Moscova împotriva Kievului înainte de invadarea Ucrainei pe scară largă, avertizează experții internaționali.
Persoane, organizații, produse, mărci, opere de artă, cărți și filme sunt excluse din spațiul public, fiind acuzate că ar propaga idei care ofensează. Este vorba despre „Cancel culture” sau „Cultura anulării”. Ceea ce pentru unii este o formă de justiție socială, pentru alții este cenzură.
Cine sunt propagandiștii religioși ai războaielor și de ce vorbesc despre „războaie sfinte”?
Președintele american Joe Biden a semnat o lege prin care aplicația TikTok ar putea fi interzisă în Statele Unite, în cazul în care compania care deține controlul aplicației nu vinde acțiunile. Congresul crede că guvernul comunist de la Beijing controlează această companie și o poate folosi pentru a-i spiona pe americani și pentru a răspândi propagandă și dezinformare. Măsuri similare sunt propuse în alte state occidentale.
Sabotarea transporturilor militare spre Ucraina, infiltrarea spionilor ruși printre refugiați, penetrarea instituțiilor din domeniul apărării și securității, atacuri cibernetice, subminarea prin dezinformare și propagandă a încrederii românilor în Armată și aliați sunt câteva din obiectivele acțiunilor unor „servicii de informații ostile” enumerate de raportul CSAT pe 2023.
Una din cele mai recente teorii ale conspirației este cea a „Marii resetări”, prin care un „guvern mondial” ar urmări să instaureze un regim totalitar la scară globală. Pandemia ar fi fost doar începutul. Presupusa conspirație pare a fi o reinterpretare a profețiilor privind Sfârșitul lumii, dar ce este nou?
Antisemitismul este cea mai importantă teorie a conspirației și reprezintă un pericol pentru stabilitatea oricărui guvern, spune invitata specială a ediției de astăzi. Experiența ei dintr-o instanță londoneză, unde s-a judecat cu un celebru negaționist al Holocaustului, a fost ecranizată la Hollywood. Astăzi este Trimis special al SUA pentru monitorizarea și combaterea antisemitismului.
În 7 aprilie se împlinesc 6 luni de la atacurile grupării teroriste Hamas, soldate cu peste 1.100 de morți și 250 de ostatici. A urmat războiul Israelului împotriva Hamas, care a făcut peste 30.000 de victime și a dus la o catastrofă umanitară.
S-au împlinit 34 de ani de la cel mai tragic conflict interetnic din România postcomunistă – cel dintre români și maghiari, de la Târgu Mureș. A fost premeditat acet conflict? Cine a avut de câștigat de pe urma sa? Cine a lansat știrile false care au alimentat cele două părți? Întrebările sunt mult mai numeroase, iar răspunsurile, ca și în cazul Revoluției și al mineriadelor, încă se lasă așteptate.
După 9 ani de procese, statul român câștigă definitiv împotriva companiei canadiene Gabriel Resources în Instanţa arbitrală internaţională de la Washington. Decizia a surprins opinia publică, pentru că oficialii români vorbeau deja de o înfrângere și de penalități de miliarde de dolari. Atacurile politice s-au reluat, dosarul exploatării de la Roșia Montană a fost dezgropat. Acuzațiile reciproce privind dezinformarea și manipularea opiniei publice au ținut prima pagină a presei românești.
