UPDATE 13 ianuarie: Mii de morți
Bilanțul violențelor din Iran a ajuns la 2000 de morți, potrivit unui oficial de la Teheran citat de Reuters. O publicație de limbă iraniană, care este finanțată de Arabia Saudită, principalul rival geopolitic al Iranului, afirmă că surse multiple din cadrul regimului au avansat un bilanț de 12 000 de morți.
UPDATE, 12 ianuarie: Iranul cere negocieri cu SUA și afirmă că situația ar fi revenit sub control.
Președintele american, Donald Trump, afirmă că Iranul ar fi cerut să negocieze cu Statale Unite și că au loc discuții legate de organizarea unor convorbiri. Trump a refuzat însă să excludă posibilitatea unor lovituri americane împotriva Iranului. El a avertizat în repetate rânduri în ultima perioadă că ar putea să ordone o operațiune militară în cazul în care se va deschide focul împotriva populației.
Ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, a declarat luni că țara sa este gata să negocieze, dar e gata și pentru război.
Bilanț revizuit: peste 500 de morți. Teheranul afirmă că situația a fost adusă sub control
O organizație iraniană pentru drepturile omului, care anterior vorbise de un bilanț de peste 100 de morți, a afirmat că are informații verificate că 544 de persoane au fost ucise de la debutul violențelor. Alte câteva zeci de cazuri sunt analizate, mai precizează organizația, care adaugă că mai mult de 10 600 de protestatari au fost arestați de autorități.
Pe de altă parte, Abbas Araqchi a spus, tot luni, că situația a fost adusă sub control și că, în curând, în țară va fi restabilit internetul, care este blocat de trei zile.
Criză majoră în Iran, unde continuă protestele anti-guvernamentale. Medici: spitalele sunt copleșite de numărul mare de victime. Regimul spune că se confruntă cu „teroriști” și „vandali”. Trump, informat cu privire la opțiunile militare pe care le are la dispoziție. Poate reveni dinastia Pahlavi la putere?
Forțele de ordine au tras în manifestanți. Se estimează că sute de persoane au fost ucise
Mai multe spitale din Iran au fost copleșite de numărul mare de victime, informează BBC, care precizează că doar la spitalul din Rasht au fost aduși 70 de morți și că, potrivit estimărilor, sute de persoane ar fi fost ucise până acum în întreaga țară. Medicii și martorii au relatat că numeroase victime au fost împușcate în cap sau în piept. O organizație iraniană pentru drepturile omului a documentat moartea a 116 persoane și spune că, în ultimele două săptămâni, au avut loc manifestații în în 185 de orașe din toate cele 31 de provincii ale țării.
ȘTIREA INIȚIALĂ: Protestele din Iran: răspuns dur al regimului. Trump ia în calcul o intervenție militară
Violențele s-au intensificat în ultimele zile, de când autoritățile au blocat internetul și telecomunicațiile în țară. Unii iranieni au reușit însă să ocolească restricțiile și să ia legătura cu exteriorul; de asemenea, pe rețelele de socializare au apărut numeroase înregistrări de la proteste.
Regimul a adoptat o poziție dură. Șeful armatei a acuzat Israelul și „grupări teroriste ostile”că s-ar afla în spatele violențelor, în timp ce alți oficiali i-au catalogat pe protestari drept „vandali”. Liderul suprem religios, ayatollahul Ali Khamenei, afirmase vineri că președintele american Donald Trump are „mâinile pătate de sângele iranienilor” și că iranienii aflați în stradă vor să îi facă pe plac liderului de la Casa Albă.
Donald Trump ia în calcul operațiuni militare împotriva Iranului. Israelul, în alertă
Președintele american, Donald Trump, a fost informat în ultimele zile cu privire la opțiunile militare pe care le are la dispoziție dacă se hotărăște să atace Iranul, însă nu a luat vreo decizie în acest sens. Donald Trump a avertizat în două rânduri în ultimele zile că, în cazul în care se va trage împotriva protestatarilor, Statele Unite ar putea interveni militar. Președintele american a scris sâmbătă pe rețeaua sa de socializare, Truth Social, că „Iranul are perspectiva libertății, poate ca niciodată până acum. Statele Unite sunt pregătite să ajute!”
Dată fiind posibilitatea unei intervenții americane, Israelul a ridicat nivelul de alertă. Președintele parlamentului iranian a avertizat că, în cazul unui atac american, Iranul va lovi Israelul și baze americane din regiune.
Una din cele mai mari crize din istoria Republicii Islamice. Intern: criză economică și politică. Extern: prăbușirea sferei de influență și înfrângeri militare dureroase
Iranul traversează o perioadă de criză profundă. Aventura externă a țării a eșuat odată cu prăbușirea regimului Assad din Siria și înfrângerea categorică a Hezbollahului și Hamasului în războaiele lor cu Israelul. Același Israel, ajutat și de Statele Unite, i-a administrat o înfrângere usturătoare și Iranului însuși în timpul scurtului război din iunie 2025. Mitul Teheranului privind forța sa militară s-a prăbușit, așadar, la fel și influența sa regională. Iar aceste înfrângeri au avut loc în condițiile în care în Iran existau demult nemulțumiri legate de cheltuirea banilor pentru susținerea proxy-urilor și aliaților externi; încă din 2009, la protestele din Iran s-a strigat „Nu Gaza și nici Liban, viața mea pentru Iran”, scandare care s-a auzit și în aceste zile.
Manifestațiile din ultimele săptămâni sunt printre cele mai ample proteste cu care s-a confruntat Iranul de la revoluția din 1979, când a fost răsturnat șahul Mohammad Reza Pahlavi. Au existat comparații cu protestele generate de uciderea Mahsei Amini, în 2022, cu masivele manifestații pro-reformă din 2009, și chiar și cu amplele demonstrații care au marcat revoluția din 1979.
Actualele demonstrații, la fel ca și altele din trecut, au izbucnit din cauza crizei economice prelungite, a inflației ridicate și a devalorizării accentuate a rialului. Este relevant faptul că primul protest a avut loc, pe 28 decembrie, în Marele Bazar din Teheran. Acesta este considerat a fi, dintotdeauna, un bastion al regimului. Clasa negustorilor bazar – așa numiții „bazaari” – a jucat un rol-cheie în revoluția din 1979, susținându-i pe ayatollahii care contestau regimul șahului Mohammad Reza Pahlavi.
Este viabilă revenirea dinastiei Pahlavi?
Protestele care au izbucnit în urmă cu două săptămâni au căpătat, rapid, un caracter politic iar pe străzile orașelor iraniene s-a scandat „moarte dictatorului!” Ali Khamenei, dar și în favoarea unei reveniri a dinastiei Pahlavi.
Reza Pahalvi, fiul șahului care a fugit în 1979 (și care s-a autoproclamat, la rândul său, șah) este una dintre cele mai vizibile figuri ale opoziției iraniene în exil. De altfel Pahlavi, care este stabilit la Washington, a fost deosebit de activ în ultima perioadă, chemându-i public pe iranieni să iasă în stradă.
Nu toți iranienii îl văd însă cu ochi buni pe Reza Pahlavi, iar la protestele din ultimele zile s-au auzit și scandări împotriva unei reveniri a dinastiei. Este adevărat că, în perioada în care aceasta se afla la putere, Iranul era aliat cu lumea occidentală, avea un caracter mai degrabă laic și a cunoscut și o anumită modernizare. Regimul a fost însă cunoscut, în egală măsură, și pentru brutalitatea, corupția și excesele sale. Au existat nenumărate cazuri de opozanți torturați de poliția secretă a șahului, SAVAK, la fel de urâtă de populație ca și organizații similare din alte țări totalitare, atât în regiune cât și în afara acesteia, iar în perioada revoluției din 1979 forțele de ordine au primit ordin, la fel ca și cele de acum, să tragă în mulțime.
Dincolo de această „moștenire” de la tatăl său, Reza Pahlavi nu are nici o rețea de susținere puternică în Iran, care să îl ajute să preia și să mențină puterea. Cei mai mulți dintre simpatizanții lui Reza Pahlavi se află în afara Iranului – și au și ieșit în stradă în mai multe orașe occidentale cu portrete ale sale și vechiul steag imperial – și provin din cadrul diasporei formate după revoluția din 1979, când numeroși iranieni au fugit din țară.
Diaspora iraniană nu pare însă să influențeze și guvernele țărilor în care se află, care s-au abținut să își manifeste sprijinul pentru Reza Pahlavi. Chiar și liderul occidental cel mai vocal împotriva regimului ayatollahilor, Donald Trump, a refuzat, până acum, să îl întâlnească pe pretendentul la tronul Iranului.
