Donații
Veridica.md
Rassemblement National a câștigat alegerile din Franța, iar AfD a ieșit pe locul doi în Germania. Alianța PPE – Socialiști – Renew va continua însă să domine legislativul european.
Extrema dreaptă, câștiguri masive în „vechea Europă”. Victorii în Franța și Austria, locul 2 în Germania și Olanda. În Italia, drepta radicală condusă de Giorgia Meloni își menține dominația
Rassemblement National, condusă de Marine Le Pen și și Jordan Bardella a obținut 30% din voturi, de două ori mai multe decât partidul Renaissance, al lui Emmanuel Macron. Președintele francez a convocat alegeri parlamentare anticipate, o decizie care a șocat mulți observatori. Este un pariu riscant pentru Macron care, dacă rezultatele de la europarlamentare se vor repeta și va avea un parlament ostil, riscă să nu își mai poată pune în practică niciun proiect în cei trei ani de mandat care i-au mai rămas.
Extrema dreaptă a ieșit pe primul loc și la alegerile europarlamentare din Austria, potrivit sondajelor la ieșirea de la urne. În premieră pentru această ţară, Partidul Libertății (FPÖ), a devenit cea mai importantă forță politică din țară, cu 27% din voturile alegătorilor austrieci. Conservatorii cancelarului Karl Nehammer (ÖVP) s-au clasat pe poziţia a doua, cu 23,5% din voturi, fiind urmaţi de social-democrați (SPÖ), cu aproximativ 23%. Partidul Verzilor, aflat la guvernare alături de Populari, a fost preferat de 10,5% dintre alegători.
În Germania, Social Democrații cancelarului Olaf Scholz au înregistrat cel mai slab rezultat din istorie, clasându-se doar pe locul 3, cu ceva mai mult de 14% din voturi. Opoziția creștin-democrată a fost votată de 30% din alegători, în timp ce partidul de extremă dreapta, AfD, a fost clasată pe locul doi, cu peste 15% din voturi.
În Italia, formaţiunea premierului Giorgia Meloni, Fratelli d'Italia, şi-a confirmat statutul de principal partid din peninsulă, cu 28,59% din voturi, urmată de Partidul Democrat, cu 25,58%. Giorgia Meloni s-a poziționat, în ultima perioadă mai spre centrul eșicherului politic și se speculează că ar putea sprijini, cel puțin parțial, o nouă Comisie Von der Leyen, însă originile formațiunii se găsesc în partidele post-fasciste ale Italiei și a fost catalogată mult timp ca fiind de extrema dreaptă. În Olanda, rezultatele arată că partidul anti-imigrație al naționalistului Geert Wilders va câștiga șapte din cele 29 de locuri olandeze în Parlamentul European, faţă de nici zero în 2019.
Prima demisie în urma alegerilor a venit din Belgia, unde premierul Alexander De Croo, al cărui partid liberal-democrat a obţinut doar 5,7% din voturi, a anunțat că își depune mandatul. Alegerile din Belgia au fost câștigate cu 17% la nivel naţional de partidul flamand conservator, Noua Alianţă Flamandă, formaţiune ce urmărește o mai mare autonomie pentru jumătatea de nord a Belgiei, vorbitoare de limbă olandeză. Partidul extremist Interesul Flamand, a obţinut 14% din sufragii.
Parlamentul European: câștiguri ale dreptei și extremei drepte, dar actuala coaliție PPE – Socialiști – Renew își menține dominația
Partidul Popular European rămâne în continuare principala forță politică din PE. Potrivit rezultatelor preliminare, PE a obținut 184 de mandate din totalul celor 720, cu 8 mai multe decât la alegerile din 2019. De notat însă că, în 2019, în legislativul de la Bruxelles au fost trimiși 705 de eurodeputați, față de 720 la actualele alegeri.
Socialiștii s-au clasat pe locul doi, cu 139 de mandate, exact ca și în 2019, în timp ce Renew a rămas pe locul trei, dar a înregistrat o scădere de 20 de mandate, de la 102 la 80.
Grupurile parlamentare de extrema dreapta, ECR și ID, au obținut împreună 131 de mandate de deputat, față de 118 în urmă cu 5 ani. Lor li se adaugă o parte dintre formațiunile neafiliate, unele considerate a fi prea radicale pentru a fi frecventabile. De partea cealaltă a eșicherului politic, stânga radicală a obținut 36 de mandate de euro-deputat, față de 37 în urmă cu 5 ani.
PPE, Socialiștii și Renew au, așadar, 403 mandate, cu peste 40 mai mult decât este nevoie pentru formarea unei majorități. Rezultatul arată că Ursula von der Leyen este favorită pentru un al doilea mandat în fruntea Comisiei Europene. Președintele Comisiei este propus de Consiliul European și ales de Parlament.
