Congresul extraordinar al PNL

Congresul extraordinar al PNL
© Facebook - Partidul Naţional Liberal   |   Premierul României şi noul preşedinte al Partidului Naţional Liberal, Ilie Bolojan, iunie 2025

Astăzi a avut loc congresul extraordinar al PNL, la Palatul Parlamentului, pentru alegerea noii conduceri a partidului, în prezența a 1.200 de delegați. Congresul a fost convocat de Consiliul Național al partidului care a avut loc la 28 iunie. Consiliul Național al PNL a aprobat la acel moment modificarea statutului partidului. Astfel, mandatul conducerii PNL ar urma să fie redus la doi ani. Printre modificări se numără și descentralizarea deciziei în alegerea reprezentanților în formele de conducere ale partidului, recompensarea performanței politice și administrative, responsabilitatea în gestionarea funcțiilor de conducere în partid, eliminarea moțiunii ca element definitoriu al candidaturii pentru funcția de președinte al PNL.

Rezultate alegeri

Premierul Ilie Bolojan a fost ales în funcția de președinte al partidului, din postura de candidat unic, iar europarlamentarul Dan Motreanu, în funcția de secretar general. Cele patru poziții de prim-vicepreședinți au fost ocupate de Cătălin Predoiu, Adrian Veștea, Ciprian Ciucu și Nicoleta Pauliuc, restul candidaţilor - Valeriu Iftime, Florin Roman, Alin Tișe, Ioan Popa, Dan Motreanu și Mircea Minea - neîntrunind voturile delegaţilor liberali. De asemenea, Ciprian Dobre a fost ales la conducerea Curții de Arbitraj, în detrimentul contracandidaţilor Costică Lupușoru și Daniel Buda, iar Virgil Guran, unic candidat, a fost ales președinte al Comisiei Naționale de Revizie și Cenzori.

Tot în cadrul Congresului a avut loc și validarea, în unanimitate, a vicepreședinților regionali, care vor deveni membri ai Biroului Executiv Național: Alexandru Muraru pentru regiunea Nord-Est, Alexandru Popa pentru Sud-Est, Toma Petcu pentru Sud-Muntenia, Gigel Ştirbu pentru Sud-Vest Oltenia, Gheorghe Falcă pentru Vest, Florin Birta pentru Nord-Vest, Ion Dumitrel pentru Centru şi Hubert Thuma pentru regiunea Bucureşti-Ilfov. De asemenea, congresul extraordinar al PNL a ratificat şi modificarea Statutului partidului, cu un singur vot împotrivă și două abțineri, precum şi documentul programatic al formaţiunii.

Votul a fost secret pentru funcțiile de președinte al partidului, prim-vicepreședinți, președinte al Curții de Arbitraj și președinte al Comisiei Naționale de Revizie și Cenzori. În cazul vicepreşedinţilor regionali, votul a fost deschis.

Preşedintele Nicuşor Dan, prezent la congres

La eveniment a participat şi preşedintele Nicuşor Dan, care a rostit un discurs la începutul manifestării, în care a mulţumit PNL pentru susţinerea candidaturii sale în turul doi al alegerilor prezidenţiale şi pentru asumarea guvernării într-un "moment dificil" pentru România. "În cei 35 de ani de la revoluție PNL a făcut greșeli, însă sunt două lucruri foarte importante pe care le-a făcut. În momentele importante a ținut direcția corectă pentru România, doi, și-a asumat decizii grele în momente grele. Acesta este un astfel de moment. Suntem cu toții obligați să reparăm în anii care urmează toate lucrurile care au fost așezate greșit în societate, pentru că altfel românii în 2028 nu ne vor mai ierta. Sunt foarte optimist că vom reuși să facem împreună lucrurile astea.", a spus şeful statului. De asemenea, el i-a asigurat pe liberali de sprijinul său pe parcursul guvernării, pentru atingerea obiectivelor politico-economice propuse. "România are un sector privat dinamic, competitiv, România are șansa să intre în OCDE și astfel să atragă mult mai multe investiții străine, deci România are viitor și într-un timp tangibil. Vă doresc un congres reușit și vă asigur că veți avea în mine un partener.”, a precizat Nicuşor Dan.

În cadrul congresului au mai luat cuvântul Igor Grosu - președintele Parlamentului din Republica Moldova, Ionuţ Moşteanu - ministrul Apărării din partea USR, Botond Csoma - liderul deputaților UDMR, şi Varujan Pambuccian - liderul grupului parlamentar al minorităților din Camera Deputaților. Manfred Weber - președintele Partidului Popular European, familia politică din care face parte și PNL, a transmis un mesaj video înregistrat.

Scurt istoric

PNL a avut, în perioada post-decembristă, următorii președinți: Radu Câmpeanu, lider al partidului între ianuarie 1990-februarie 1993; Mircea Ionescu Quintus (februarie 1993-februarie 2001); Valeriu Stoica (februarie 2001-august 2002); Theodor Stolojan (august 2002-octombrie 2004); Călin Popescu-Tăriceanu (octombrie 2004-martie 2009); Crin Antonescu (martie 2009-iunie 2014); Klaus Iohannis (iunie 2014-decembrie 2014); Vasile Blaga și Alina Gorghiu, copreședinți între decembrie 2014 și septembrie 2016, ulterior Alina Gorghiu a deținut președinția partidului până în decembrie 2016; Raluca Turcan (președinte interimar între decembrie 2016 - iunie 2017); Ludovic Orban (iunie 2017 - septembrie 2021); Florin Cîțu (septembrie 2021 - aprilie 2022); Nicolae Ciucă (aprilie 2022 - noiembrie 2024); Ilie Bolojan (președinte interimar între noiembrie 2024-februarie 2025); Cătălin Predoiu (președinte interimar între februarie-mai 2025); Ilie Bolojan (președinte interimar din mai 2025).

Partidul Național Liberal (PNL), reînființat după căderea regimului comunist, la 6 ianuarie 1990, sub conducerea lui Radu Câmpeanu, s-a întrunit pentru prima dată în Conferința Națională - forul statutar de conducere - la 31 martie 1990. Cu acel prilej, Radu Câmpeanu a fost ales președinte al partidului iar I.V. Săndulescu, prim-vicepreședinte.

Timp citire: 3 min