Premierul ungar, Viktor Orban, le-a spus reporterilor că Ucraina e o țară a nimănui și a comparat-o cu Afganistanul.
De Ziua Internațională a Victimelor Holocaustului, liderul de la Kremlin a reluat retorica pe care o folosește de aproape un an pentru a justifica invadarea țării vecine.
Liderul separatist pro-moscovit din regiunea Donețk, Denis Pușilin, a declarat că „așteaptă vești bune” de acolo și că o victorie ar „schimba echilibrul de putere pe front”.
Forțele aeriene ucrainene spun că aparatele americane F16 ar fi cele mai potrivite.
Alegațiile pe această temă au fost lansate, într-un interviu pentru un post rusesc de televiziune, de fostulul șef al statului, socialistul pro-moscovit Igor Dodon.
Ca măsură de precauție, autoritățile ucrainene au recurs la întreruperi de curent „de urgență”, pentru a „evita deteriorarea majoră a infrastructurii electrice în cazul în care rachetele inamice își ating țintele”.
„Rusia va avea nevoie de un timp extrem de lung și de o introspecție foarte profundă după acest conflict, pentru a reveni în saloanele lumii civilizate” – apreciază directorul memorialului amenajat pe locul fostului lagăr nazist, Piotr Cywinski.
Presa mai susține că acesta a lansat, în sârbă, urarea „viață lungă Rusiei”.
Ofițerul de securitate al reprezentanței diplomatice care a deschis plicul a fost rănit ușor la mâna dreaptă.
Guvernul de la Berlin va emite în curând permisele de care au nevoie țările partenere pentru a putea transfera Ucrainei tancurile de producţie germană din dotarea propriilor forțe armate.
Orașul, care avea 70.000 de locuitori înainte de război, a fost supus, încă din vară, atacurilor repetate ale rușilor, fără ca acestea să fi reușit până acum să spargă apărarea ucraineană.
El mai afirmă că republica nu este pregătită pentru aderarea la NATO, iar polemicile create în jurul acestui subiect sunt parte a războiului hibrid.
Acestea au o rază de acțiune de 900 kilometri și pot zbura cu o viteză de câteva ori mai mare decât cea a sunetului, ceea ce face dificilă contracararea lor.
Ucraina ar putea primi peste 150 de tancuri occidentale de diferite modele, conform promisiunilor de până acum.
Pe fondul problemelor provocate de invazia rusă și al scandalurilor de corupție, a scăzut încrederea populației ucrainene și a partenerilor occidentali în guvernanții de la Kiev.
Preşedintele Aleksandar Vucic susține că aceste presiuni sunt o consecință a „noului context geopolitic”, născut în urma invadării Ucrainei de către Rusia, pe 24 februarie 2022.
Riga acuză continuarea de către Rusia a „agresiunii militare pe scară largă împotriva Ucrainei, lansată pe 24 februarie 2022”.
Moscova și occidentalii au înmulțit expulzările reciproce de diplomați după ce armata rusă a invadat Ucraina, dar e prima dată de la declanșarea războiului când un ambasador este trimis acasă.
Andrei Medvedev, în vârstă de 26 de ani, a trecut granița ruso-norvegiană din Nordul Îndepărtat, în noaptea de 12 spre 13 ianuarie, și a cerut azil în regatul scandinav.
Moscova și occidentalii au înmulțit expulzările reciproce de diplomați după ce armata rusă a invadat Ucraina, dar e prima dată de la declanșarea războiului când un ambasador este trimis acasă.
Oamenii săi au mai anunțat capturarea a două sate de lângă lângă orășelul minier.
În noiembrie, șeful armatei americane, Mark Milley, a declarat că armata rusă a suferit pierderi de peste 100.000 de morți sau răniți, cu un bilanț „probabil” similar pentru partea ucraineană.
Biserica Ortodoxă Română vrea să preia parohiile Patriarhiei Moscovei din Ucraina și Republica Moldova, scrie publicația pro-Kremlin politnavigator. Potrivit acesteia, în Ucraina preluarea parohiilor ar fi un prim pas către capturarea Bucovinei de România, iar în Republica Moldova guvernarea de la Chișinău va lichida Mitropolia Moldovei, subordonată Bisericii Ortodoxe Ruse. Materialul conține mai multe narațiuni false, menite să propage o serie de teze diverse, inclusiv că România ar avea o politică expansionistă iar Ucraina ar fi un stat artificial.
Ministrul Oleksii Reznikov respinge acuzațiile potrivit cărora ar fi cumpărat la suprapreț hrană pentru armată.
Kievul are însă nevoie de sute de blindate grele pentru a respinge armata rusă.
Chișinăul, spune ea, nu se confruntă deocamdată cu amenințări militare, grație rezistenței ucrainene.
O sursă din cadrul diplomației de la Moscova, citată de agenţiile de presă, pretinde că jurnaliştii ruși sunt terorizaţi în Hexagon.
Suspecții „le-au oferit rușilor coordonatele infrastructurii critice” și „au colectat informații despre (...) mișcările unităților (ucrainene) din regiune”.
Kremlinul acuză Vestul că menține „iluzia” unei posibile victorii ucrainene „pe câmpul de luptă”.
Statele Unite atrag atenția că ajutorul trebuie acordat la timp pentru o contraofensivă ucraineană de primăvară.
Imagini apărute pe internet arată sisteme de apărare instalate pe clădiri din capitala rusă.
Budapesta a mai folosit metoda pentru a obține propriile fonduri înghețate de UE.