În preajma summitului Comunității Politice Europene, a fost orchestrat un atac cibernetic masiv asupra sistemului guvernamental de comunicații.
Vadim Konoşcenok este acuzat de justiția americană că a jucat un rol central în cadrul unui grup care a furnizat ilegal Rusiei, folosind companii-paravan, componente electronice sensibile și muniție „destinate invadării ilegale și neprovocate a Ucrainei”.
S-a deschis un dosar penal împotriva a doi agenţi ai Serviciului Federal de Securitate al Rusiei, FSB.
El este primul jurnalist străin arestat în Rusia sub acuzația de spionaj după căderea Uniunii Sovietice, în 1991.
CIA crede că invazia din Ucraina şi declinul economic din Rusia sunt îndemnuri puternice pentru ruşii nemulţumiţi, deţinători de secrete.
Serviciile secrete suedeze apreciază că o treime din diplomații ruși sunt de fapt agenți de informații.
Serviciile de informații norvegiene desemnează în mod frecvent Rusia, precum și China comunistă drept principalele amenințări în materie de spionaj.
Mass-media vorbesc despre șase străini care lucrau pentru serviciile secrete ale Moscovei și ar fi pregătit acte de sabotaj în Polonia.
Președintele rus vrea și întărirea securității în zonele ocupate din Ucraina.
Potrivit serviciilor de informaţii, ruşii arată un interes neobişnuit pentru instalaţiile marine.
Bărbatul a fost arestat în urma unei operațiuni comune a serviciilor speciale germane și britanice.
Balonul actual a provocat degradarea relațiilor americano-chineze și a generat dispute politice la Washington
Cazul a fost descris ca fiind cel mai mare scandal de spionaj din istoria recentă a Suediei şi ca o probă a infiltrării spionilor ruşi în serviciile secrete suedeze.
Avocații săi spun că „nu dețin informații despre locul exact în care ea se află acum și nici despre destinația sa finală".
Scandalul ascultărilor ilegale din Grecia cunoaște o nouă răbufnire odată cu publicarea unei liste cu victime ale spionajului electronic.
Devenită principalul furnizor de gaze naturale al Europei după reducerea livrărilor rusești, Norvegia a sporit, deja, securitatea în jurul instalaţiilor sale strategice.
Supranumit de presa ungară „KGBela” Kovacs, omul şi-a urmărit propriul proces de la Moscova, unde a fugit în 2020 și unde predă relații internaționale.
El a fugit la Moscova după ce a dezvăluit public operațiuni controversate ale serviciilor americane de informații.
Premierul canadian, Justin Trudeau, afirmă că serviciile de informații trebuie să fie „flexibile și creative în munca lor”, dar și să respecte „reguli, principii și valori stricte”.
Bărbatul, prezentat drept Ralph G., ar fi acționat din simpatie față de Rusia și, potrivit presei, fără a fi plătit pentru serviciile sale.
Lider al opoziției, monitorizat de serviciile de informații subordonate premierului.
Pristina s-a raliat la sancțiunile economice adoptate contra Moscovei de Uniunea Europeană și Statele Unite, după ce trupele ruse au invadat Ucraina, pe 24 februarie.
Suspecții ar fi vândut, de mai mulți ani, informații militare și vamale.
Cine nu acceptă e luat la bătaie, pretind rușii.
„Dasvidania” – a scris, pe Facebook, premierul Eduard Heger.
Unii ar fi lucrat, sub acoperire diplomatică, pentru serviciile de spionaj din ţara lor.
El a participat activ şi în cunoştinţă de cauză la operaţiuni de dezinformare, publicând în "Le Canard enchaîné" articole concepute de poliţia politică de la Praga, StB.
Unul dintre suspecţi mărturiseşte că ar fi lucrat pentru Azerbaidjanul vecin, cu care armenii au purtat un război în toamna anului 2020.
El a fost arestat anul trecut, în iunie, după ce s-ar fi întâlnit de cel puțin trei ori cu un agent al Moscovei, căruia i-a furnizat informații pentru care a primit bani lichizi.
Parchetul afirmă că omul fura secrete legate de programul spaţial european Ariane şi, pentru bani, le livra ruşilor, care-l recrutaseră în toamna anului 2019.
Comentatorii remarcă faptul că un astfel de caz de spionaj civil survine după multă vreme în care protagoniștii dosarelor de trădare pentru ruși în țările din lumea liberă au fost mai curând militari.